Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 471 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 471 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 301 din 16 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Lucreţia Miu în Dosarul nr. 5.044/109/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.626D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, având în vedere jurisprudenţa Curţii, respectiv Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.044/109/2019, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Lucreţia Miu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată că prevederile criticate afectează, în sensul pe care această noţiune îl are în contextul art. 115 alin. (6) din Constituţie, dreptul de proprietate şi dreptul la pensie, fiind astfel contrare acestor dispoziţii constituţionale.
    6. Se încalcă şi prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece împrejurările invocate în preambulurile celor două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului nu reprezintă situaţii extraordinare. Reglementarea măsurilor criticate nu era sub presiunea unui termen pentru adoptarea în regim de urgenţă; dimpotrivă, adoptarea acestor măsuri într-un timp atât de scurt şi cu aplicabilitate imediată a făcut imposibile realizarea şi calcularea impactului real din punct de vedere economic în ceea ce îi priveşte pe pensionari. În aceste condiţii, folosirea ordonanţelor de urgenţă în condiţii normale, fără caracter excepţional, aşa cum impune art. 115 alin. (4) din Constituţie, este abuzivă, având efecte şi asupra calităţii normelor adoptate, în condiţiile în care Guvernul legiferează în condiţii mult mai rapide şi urmând proceduri mai puţin laborioase decât Parlamentul, menite să asigure o calitate cât mai mare a substanţei deciziei legislative.
    7. În final, autoarea excepţiei citează o serie de considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, deciziile nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 şi nr. 42 din 22 ianuarie 2014, referitoare la calificarea pensiei ca bun care intră, deci, sub protecţia dreptului de proprietate sau la condiţiile pe care trebuie să le respecte Guvernul atunci când adoptă ordonanţe de urgenţă.
    8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 902 din 16 noiembrie 2017, şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018, care au următorul cuprins:
    - Art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017: „Începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei.“;
    – Art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018: „Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.“

    13. Autoarea excepţiei arată că aceste texte sunt contrare prevederilor constituţionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind dreptul la pensie şi art. 115 privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie. Astfel, prin Decizia nr. 425 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 15 decembrie 2022, paragrafele 22-25, Curtea a constatat că motivele invocate de Guvern în cuprinsul preambulului ordonanţei de urgenţă demonstrează existenţa unei stări de fapt obiective, independentă de voinţa Guvernului, care poate fi încadrată în conceptul constituţional de situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, prevăzut în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală şi definit în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Totodată, ţinând cont de preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 în care se precizează că „neadoptarea în regim de urgenţă a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanţelor publice“, Curtea a constatat şi caracterul urgent al adoptării măsurilor, acestea fiind necesare la fundamentarea strategiei fiscalbugetare pe perioada 2019-2021, a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019.
    15. În mod similar, Curtea, prin Decizia nr. 341 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1247 din 17 decembrie 2020, paragraful 28, s-a raportat la următorul considerent din preambul: „luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 [...] potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat“. Ţinând seama de acest aspect, precum şi de faptul că, în ceea ce priveşte formularea politicilor bugetare, Guvernul este, prin atribuţiile constituţionale şi toate caracteristicile instituţionale pe care le posedă, cel mai bine situat pentru a orienta şi a defini politica bugetară a statului, Curtea Constituţională va ţine seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, precum şi de aprecierea că reglementarea acestei situaţii nu mai putea fi amânată.
    16. Cu referire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, coroborat cu prevederile din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la protecţia dreptului de proprietate privată şi a dreptului la pensie, în prezenta cauză, se observă că aceste prevederi au mai fost invocate în cauza soluţionată prin Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022, când, în mod similar, a fost criticată o măsură de reglementare a punctului de pensie, prin ordonanţă de urgenţă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020. În paragrafele 19-21 ale acestei decizii, Curtea a reţinut că, în esenţă, critica avea în vedere faptul că, drept efect al dispoziţiilor legale supuse controlului, cuantumul pensiei nu a mai crescut conform celor statuate prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, ci într-un cuantum mai mic. Potrivit art. 47 din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială, în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, în jurisprudenţa sa, de exemplu, Decizia nr. 230 din 29 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 6 februarie 2026, paragraful 21, sau Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, instanţa de contencios constituţional a reţinut că valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile.
    17. Curtea a reamintit că este la libera apreciere a statului să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. În acelaşi sens, prin Decizia din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Frimu şi alţii împotriva României, paragraful 41, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statele dispun de o marjă largă de apreciere în reglementarea politicii lor sociale. Astfel, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cele mai în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului privind stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice. Având în vedere însă că normele legale criticate nu au ca efect o reducere a cuantumului pensiei, ci o creştere mai mică decât cea reglementată prin art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 se încadrează în limitele constituţionale referitoare la respectarea dreptului la pensie şi garantarea dreptului de proprietate privată.
    18. Deşi autoarea prezentei excepţii nu formulează explicit şi critici de neconstituţionalitate intrinsecă, acestea pot fi, însă, cu uşurinţă decelate din motivarea excepţiei. Astfel, autoarea sugerează că textele art. 44 şi 47 din Constituţie sunt încălcate de măsurile criticate nu doar coroborate cu art. 115 alin. (6) din Constituţie, ci şi în mod independent. Şi criticile intrinseci sunt neîntemeiate, ţinând seama de bogata jurisprudenţă a Curţii, de exemplu, Decizia nr. 220 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 16 iunie 2023, paragraful 17, sau Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2022, precitată, paragraful 19, prin care a statuat că atât dreptul la pensie, cât şi dreptul de proprietate privată nu sunt absolute.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile mai sus menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucreţia Miu în Dosarul nr. 5.044/109/2019 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 471 din 16 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"