Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 464 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi ale art. 86, ale art. 182 şi ale art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 464 din 16 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi ale art. 86, ale art. 182 şi ale art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 248 din 30 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare. Excepţia a fost ridicată de Mariana Tîrziu în Dosarul nr. 805/30/2021 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.901D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.096D/2021, nr. 3.316D/2021, nr. 3.705D/2021, nr. 803D/2022, nr. 2.373D/2022 şi nr. 145D/2023, având un obiect similar, excepţie ridicată de Mariana Şandru în Dosarul nr. 33.921/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mărioara Gherga, de Gheorghe Sirca şi de Maria Cosar în dosarele nr. 863/30/2021, nr. 960/30/2021 şi nr. 959/30/2021 ale Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, precum şi de Constanţa Anghel şi de Maria Alexandru şi alţii în dosarele nr. 273/2/2022 şi nr. 4.998/2/2021 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIIIa contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii din dosarele nr. 2.373D/2022 şi nr. 145D/2023, doamna avocat Ramona Andriţoiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosare, precum şi unul dintre autorii din acest ultim dosar, domnul Gheorghe Butea.
    5. Se constată lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Doamna avocat şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
    7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.096D/2021, nr. 3.316D/2021, nr. 3.705D/2021, nr. 803D/2022, nr. 2.373D/2022 şi nr. 145D/2023 la Dosarul nr. 2.901D/2021, care a fost primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care apreciază că art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, denumită în continuare Ordonanţa, este contrar art. 115 alin. (5) din Constituţie, precum şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, fără să mai detalieze criticile expuse în motivarea excepţiei.
    9. Arată că se încalcă art. 61 alin. (1) şi art. 115 din Constituţie, deoarece Parlamentul a legiferat deja, anterior adoptării Ordonanţei, tocmai pentru protejarea interesului public. Astfel, prin legea de aprobare a Ordonanţei, declarată neconstituţională, dar pentru motive extrinseci, a abrogat art. 42 din Ordonanţă, tocmai pentru că afecta dreptul fundamental la pensie.
    10. Art. 115 alin. (4) şi (6) este încălcat, deoarece Guvernul nu a arătat că nu exista un alt instrument legislativ pentru a evita consecinţele negative pe care pretinde că le avea în vedere prin adoptarea Ordonanţei.
    11. Doamna avocat precizează că Guvernul nu a oferit nicio analiză a execuţiei bugetare pe primele luni din anul 2020. Deşi Guvernul a invocat bugetul pe anul 2020, acesta era deja aprobat la data adoptării Ordonanţei. Bugetul pe anul 2020 trebuia să aibă în vedere creşterea valorii punctului de pensie prevăzut prin Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Guvernul, prin adoptarea Ordonanţei, a corectat, în fapt, o greşeală de execuţie, şi anume că în bugetul pentru anul 2020 nu se avuseseră în vedere implicaţiile creşterii valorii punctului de pensie prevăzute prin Legea nr. 127/2019.
    12. Mai departe, doamna avocat susţine că nu reprezintă o justificare pentru adoptarea Ordonanţei criza sanitară, având în vedere că autorii sunt persoane vulnerabile. Tocmai diminuarea valorii punctului de pensie, drept câştigat, îi afectează în contextul crizei sanitare invocate de către Guvern.
    13. În continuare, se arată că dreptul la pensie pentru limită de vârstă este un bun, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Reducerea substanţială a pensiei este o ingerinţă în dreptul de proprietate. Astfel, scăderea cu 333 lei a valorii punctului de pensie faţă de creşterea preconizată prin Legea nr. 127/2019 este una substanţială. Or, prin creşterea valorii punctului de pensie în Legea nr. 127/2019 s-a creat o speranţă legitimă.
    14. De asemenea, schimbările legislative criticate aduc atingere încrederii faţă de acţiunile statului, fiind lipsite de previzibilitate. Mai mult, susţine doamna avocat, nu se observă legătura dintre restricţionarea adusă dreptului de proprietate şi interesul public invocat de Guvern. Astfel, nu se indică în mod punctual unde se distribuie sumele obţinute prin diminuarea creşterii punctului de pensie.
    15. Principiul solidarităţii din sistemul public de pensii, adaugă în critica sa doamna avocat, este atins prin prevederile supuse controlului de constituţionalitate.
    16. În sfârşit, mai precizează că ingerinţa în dreptul de proprietate privată poate fi realizată condiţionat de acordarea unei indemnizaţii pe care Ordonanţa nu o prevede.
    17. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul a motivat urgenţa adoptării Ordonanţei, astfel că nu se încalcă art. 115 din Constituţie, având în vedere şi condiţiile speciale în care actul normativ a fost adoptat. Criticile intrinseci sunt, de asemenea, neîntemeiate. În particular, dreptul la pensie nu este încălcat, deoarece Constituţia nu garantează pensia într-un anumit cuantum.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    18. Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 805/30/2021, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare. Excepţia a fost ridicată de Mariana Tîrziu într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.901D/2021.
    19. Prin Încheierea din 10 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 33.921/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 86 şi 182 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Excepţia a fost ridicată de Mariana Şandru într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.096D/2021.
    20. Prin încheierile din 7 octombrie 2021, 25 noiembrie 2021 şi 9 februarie 2022, pronunţate în dosarele nr. 863/30/2021, nr. 960/30/2021 şi nr. 959/30/2021, Tribunalul Timiş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 şi ale art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019. Excepţia a fost ridicată de Mărioara Gherga, de Gheorghe Sirca şi de Maria Cosar în cauze având ca obiect recalcularea pensiei şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.316D/2021, nr. 3.705D/2021 şi nr. 803D/2022.
    21. Prin încheierile din 4 octombrie 2002 şi 27 septembrie 2022, pronunţate în dosarele nr. 273/2/2022 şi nr. 4.998/2/2021, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. Excepţia a fost ridicată de Constanţa Anghel şi de Maria Alexandru şi alţii în cauze având ca obiect acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.373D/2022 şi nr. 145D/2023.
    22. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Guvernul a înlăturat făţiş opţiunea Parlamentului cu referire la majorarea valorii punctului de pensie, încălcând art. 61 alin. (1) din Constituţie. În Legea de aprobare a Ordonanţei, Parlamentul a înlăturat soluţia Guvernului. Împrejurarea că prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021 Curtea Constituţională a sancţionat această lege de aprobare nu are nicio relevanţă, deoarece motivul care a stat la baza acestei constatări a neconstituţionalităţii legii nu interferează cu voinţa clară a Parlamentului referitor la majorarea valorii punctului de pensie.
    23. Autorii susţin că se încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece motivarea Ordonanţei este realizată generic, fără a fi specificate concluziile analizei execuţiei bugetare derulate pe parcursul primelor 6 luni din anul 2020 - cum au evoluat principalii indicatori bugetari pe primele luni ale anului; de ce, în lipsa Ordonanţei, instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale nu ar fi beneficiat de fondurile necesare desfăşurării normale a activităţii; de ce era necesară corelarea planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici; execuţia bugetară pe primele 6 luni ale anului; de ce era necesară alocarea sumelor pentru plata drepturilor de asistenţă socială, respectiv pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, în contextul în care aceste aspecte erau deja stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 etc.
    24. Termenul acordat de legiuitor de la publicarea legii pensiilor, respectiv 9 iulie 2019, până la intrarea în vigoare a noii valori a punctului de pensie, respectiv 1 septembrie 2020, a fost menit să dea puterii executive timp suficient pentru organizarea punerii ei în aplicare. Însă Guvernul a organizat bugetul pentru anul 2020 fără să ţină cont de Legea nr. 127/2019, iar prin adoptarea Ordonanţei nu a luat o măsură urgentă, ci a reglat legislativ această conduită, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a separaţiei puterilor în stat.
    25. În ceea ce priveşte situaţia excepţională, deşi nu se menţionează expres în preambulul Ordonanţei, rezultă, pe cale de interpretare, că aceasta este reprezentată de efectele pandemiei generate de răspândirea coronavirusului SARSCoV2. Deşi se poate considera că o astfel de situaţie îndeplineşte cerinţele de a fi obiectivă, excepţională, independentă de voinţa Guvernului, aceasta nu este cuantificabilă. Aşa-zisele efecte ale pandemiei nu sunt explicate în mod detaliat, astfel încât să se poată analiza dacă reducerea valorii punctului de pensie cu 333 lei este proporţională cu interesul public invocat de Guvern.
    26. O parte dintre autorii excepţiei precizează că fac parte dintr-o categorie vulnerabilă, care trebuia să fie protejată în mod suplimentar, mai ales în timpul pandemiei. Majorarea valorii punctului de pensie la 1.775 lei ar fi permis un nivel de trai decent, într-o perioadă când, în majoritatea acestui interval, pensionarii nu au avut acces sau au avut acces restricţionat la tratamentele şi intervenţiile medicale curente, iar categoria persoanelor cu vârsta mai mare de 65 de ani a fost prima vizată de restricţiile de circulaţie.
    27. De asemenea, deşi argumentele indicate în preambulul Ordonanţei susţin rectificarea bugetului aferent anului bugetar 2020, modificarea adusă Legii nr. 127/2019 depăşeşte data de 31 decembrie 2020, având în vedere că punctul de pensie urma să aibă valoarea de 1.775 lei de la data de 1 septembrie 2020 până la 31 august 2021. Drept urmare, cel puţin pentru intervalul 1 ianuarie 2021-31 august 2021, modificarea valorii punctului de pensie, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului, nu are nicio justificare, raportat la modul în care au fost indicate argumentele care ar fi trebuit să demonstreze necesitatea adoptării actului normativ.
    28. Coroborând art. 6 din Tratatul Uniunii Europene şi art. 148 din Constituţie, autorii excepţiei susţin că se încalcă prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece au fost înglobate în dreptul Uniunii Europene prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, începând cu 1 decembrie 2009. Pensia este un bun, în sensul acestor prevederi convenţionale.
    29. Autorii excepţiei susţin că diminuarea substanţială a valorii punctului de pensie cu 333 de unităţi este substanţială şi nu este proporţională, în acest fel încălcându-se dreptul de proprietate ce are ca obiect pensia reglementată de Legea nr. 127/2019. În sfârşit, nici condiţia ca măsura de restrângere a dreptului de proprietate să fie necesară, impusă în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu a fost respectată prin adoptarea Ordonanţei.
    30. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de abrogare a măsurii criticate de către autorii excepţiei a fost declarat neconstituţional, acesta fiind transmis spre reexaminare Parlamentului. Drept urmare, la acest moment, deşi este în vigoare, Ordonanţa nu a fost adoptată nici direct (printr-o lege), nici tacit, având în vedere că, deşi au trecut 30 de zile de la depunerea acesteia în Senat, Senatul nu s-a pronunţat asupra ei şi nici nu a trimis-o celeilalte Camere, pentru a decide, de asemenea, în procedură de urgenţă.
    31. Art. 42 din Ordonanţă încalcă art. 115 alin. (5) din Constituţie şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, având în vedere că modificarea unei dispoziţii dintro lege organică s-a făcut printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului, neaprobată de către Parlament, deci printr-un act normativ ierarhic inferior. De asemenea, se încalcă şi art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, deoarece protecţia socială trebuie reglementată prin lege organică, caracter pe care îl are Legea nr. 127/2019 prin care s-a reglementat valoarea punctului de pensie.
    32. Se mai arată că printr-o ordonanţă de urgenţă sau printro altă lege nu se poate modifica o lege de stabilire a valorii punctului de pensie cu caracter organic.
    33. Prevederile criticate, deoarece împiedică majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflaţiei şi cu media câştigului salarial brut pe ţară, nu sunt de natură să asigure un nivel de trai decent, în acest fel încălcându-se şi prevederile art. 47 alin. (1) din Constituţie.
    34. Ordonanţa nu se încadrează în niciuna dintre situaţiile enumerate în art. 53 din Constituţie şi încalcă şi prevederile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală.
    35. Prevederile art. 102 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice consacră un drept câştigat şi, ca atare, nu mai poate fi anulat, deoarece se diminuează cuantumul pensiei.
    36. Tribunalul Timiş - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    37. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    38. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.373D/2022, apreciază că excepţia este întemeiată.
    39. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 145D/2023, contrar art. 29 alin. (4) din Constituţie, nu şi-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepţiei.
    40. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    41. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    42. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    43. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din motivarea acesteia, îl constituie dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 18 august 2020, ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 18 februarie 2021, precum şi ale art. 86, ale art. 182 şi ale art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, denumită în continuare Legea.
    44. Legea a fost abrogată prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, dar, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, excepţia ridicată este admisibilă.
    45. Dispoziţiile legale criticate stabilesc următoarele: (i) art. 42 din Ordonanţă prevedea că, începând cu 1 septembrie 2020, valoarea punctului de pensie este de 1.442 lei, valoare mai redusă decât cea preconizată de Lege, respectiv 1.775 lei; (ii) art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 18 februarie 2021, prevedea modificarea modului de stabilire a punctului de pensie preconizat prin Lege a se aplica în valoarea şi de la data prevăzute de Lege, respectiv 1.875 lei, începând cu 1 septembrie 2021; două modificări aduse art. 182 din Lege, inclusiv amânarea până la 1 septembrie 2023 a intrării sale integrale în vigoare, precum şi abrogarea prevederilor art. 86 alin. (3)-(8) din Lege, necesară având în vedere amânarea intrării în vigoare a Legii; (iii) art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 referitor la data ieşirii din vigoare a unor dispoziţii din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; (iv) art. 86 care reglementa valoarea punctului de pensie (până la intrarea în vigoare a Legii şi, respectiv, a punctului de referinţă (după intrarea în vigoare a Legii); (v) art. 182 din Lege care reglementa data preconizată a intrării în vigoare a Legii, precum şi a unor dispoziţii din cuprinsul său.
    46. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind trăsăturile statului, separaţia şi echilibrul puterilor şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 2 alin. (1) referitor la suveranitate, art. 15 privind universalitatea şi principiul neretroactivităţii legii, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 34 cu privire la dreptul la ocrotirea sănătăţii, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) cu privire la reglementarea prin lege organică a regimului general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială, art. 75 alin. (2) privind sesizarea Camerelor, art. 102 alin. (1) privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3) referitor la emiterea ordonanţelor în temeiul unei legi speciale de abilitare, art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului, art. 115 alin. (1) şi (4)-(6) privind delegarea legislativă, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, art. 136 alin. (5) referitor la proprietate şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    47. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 86 şi 182 din Lege sunt doar în mod formal invocate, fără ca autorii să aducă vreo critică punctuală acestora. Ca atare, ţinând seama de art. 29 alin. (1) raportat la art. 10 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia care le vizează.
    48. Prevederile art. 183 alin. (1) din Lege sunt criticate pentru că încalcă nivelul de trai decent, garantat de Constituţie, fiindcă nu prevăd majorarea valorii punctului de pensie cu rata inflaţiei şi cu un procent din media câştigului salarial brut pe ţară şi nu este păstrată puterea de cumpărare determinată de aceşti indicatori prevăzuţi de art. 102 din Legea nr. 263/2010.
    49. Această critică este neîntemeiată, pentru motivele prezentate în continuare. Art. 183 alin. (1) din Lege a abrogat, începând cu data de 12 iulie 2019, prevederile art. 102 din Legea nr. 263/2010, care reglementau valoarea punctului de pensie. Acest eveniment legislativ trebuie coroborat cu dispoziţiile art. 86 alin. (2) lit. a) din Lege, care prevedeau că valoarea punctului de pensie la 1 septembrie 2019 era de 1.265 lei. Critica adusă acestei opţiuni normative, deşi, formal, se invocă un text constituţional, respectiv dreptul la un trai decent, nu face decât să pună în discuţie politica socială a statului, mai exact modalitatea de calcul al pensiilor din sistemul public. Chiar dacă valoarea punctului de pensie reprezintă un element major al acestei politici, deoarece cuantumul pensiilor depinde nemijlocit de valoarea acestuia, nu transformă simpla critică adusă modalităţii de calcul al acestuia şi, mai ales, a valorii concrete într-un an sau altul într-o critică cu relevanţă constituţională.
    50. Cu privire la criticile care vizează art. 42 din Ordonanţă, Curtea observă că, în esenţă, acestea reproduc argumente reţinute şi respinse prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 203 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 5 august 2022.
    51. Astfel, cu referire la criticile extrinseci formulate din perspectiva art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a statuat că Guvernul a acţionat în temeiul delegării legislative, Ordonanţa fiind supusă aprobării Parlamentului, ce are competenţa de a o aproba sau de a o respinge prin lege, potrivit art. 115 alin. (7) şi (8) din Constituţie. Având în vedere acest aspect, precum şi rolul Guvernului de a asigura funcţionarea echilibrată a sistemului economic şi social, Curtea a ţinut seama de aprecierea Guvernului cu privire la caracterul extraordinar al situaţiei care l-a determinat să adopte Ordonanţa, cu scopul de a concilia politica legislativă cu resursele bugetare existente, precum şi cu privire la urgenţa în reglementarea acestei situaţii, astfel cum rezultă din preambulul acestui act normativ şi din nota sa de fundamentare.
    52. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 115 alin. (5) din Constituţie, Curtea observă că autorii prezentei excepţii confundă două aspecte: condiţia de validitate ca ordonanţa de urgenţă a Guvernului să fie depusă spre dezbatere în Parlament şi procedura de aprobare a acesteia prin lege de către Parlament. Este evident că singura condiţie de validitate care trebuie îndeplinită constă în depunerea ordonanţei de urgenţă spre dezbatere la Camera competentă să fie sesizată, nu şi aprobarea acesteia de către Parlament, prin lege. Parlamentul, aşa cum rezultă cu claritate din art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituţie, poate aproba sau nu ordonanţa de urgenţă; indiferent însă de felul în care Parlamentul optează, se reţine că aprobarea acestui act normativ nu reprezintă o condiţie de validitate a ordonanţei de urgenţă, aşa cum este aceea a depunerii spre dezbatere.
    53. Mai departe, Curtea constată că nici prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie nu au fost încălcate de către Guvern în procesul de adoptare a Ordonanţei, deoarece însuşi textul art. 115 alin. (5) ultima teză din Constituţie prevede că ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate în materia legilor organice.
    54. Curtea a respins şi critica raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie - care, având în vedere conţinutul acestuia, a fost analizată împreună cu criticile intrinseci formulate din perspectiva art. 44 şi 47 din Constituţie, precum şi la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocat prin prisma art. 20 alin. (1) din Constituţie.
    55. Prin aceeaşi decizie (paragraful 18), Curtea a respins şi criticile de neconstituţionalitate extrinsecă referitoare la o presupusă încălcare de către Guvern a separaţiei puterilor în stat, respectiv o încălcare a atribuţiilor Parlamentului. Cu referire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a reţinut că, în esenţă, autorii excepţiei erau nemulţumiţi că valoarea punctului de pensie nu a mai crescut în cuantumul prevăzut prin Lege, ci a crescut într-un cuantum mai redus.
    56. Astfel, Curtea a reamintit că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Mai mult, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. Având în vedere că Guvernul nu a redus valoarea punctului de pensie anunţată prin Lege, ci a prevăzut o creştere mai mică, instanţa de control constituţional a constatat că art. 42 din Ordonanţă nu încalcă dreptul la pensie şi la proprietate privată.
    57. Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent prin măsura Guvernului de a reduce creşterea valorii punctului de pensie, Curtea reţine că, deşi drepturile şi libertăţile fundamentale sunt în egală măsură prevăzute într-un singur document formal, Legea fundamentală, este la fel de important să se ţină seama de cât de diferită este natura lor juridică. Astfel, Curtea, în Decizia nr. 677 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 29 ianuarie 2021, paragraful 23, a amintit că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispoziţiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, iar prin art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaţilor, respectiv al cetăţenilor şi la alte măsuri de protecţie socială şi de asistenţă socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţii corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care le va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor.
    58. În plus, cu referire la pretinsa încălcare a dreptului la un nivel de trai decent trebuie amintit că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituţie, în România respectarea Constituţiei este obligatorie, adică general obligatorie, în sensul că nu doar Curtea Constituţională, garantul supremaţiei sale, are această obligaţie, ci şi toate celelalte autorităţi constituţionale. În particular, cu referire la imperativul sau, mai potrivit, aspiraţia realizării unui nivel de trai decent, Curtea apreciază că Guvernul, în primul rând, este ţinut de această îndatorire constituţională.
    59. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, în Decizia nr. 372 din 29 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 30 octombrie 2023, paragraful 119, Curtea a statuat că, întrucât nu a constatat vreo restrângere a exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale, respectivart. 44 sau 47 din Constituţie, nici art. 53 din Constituţie nu a fost încălcat.
    60. Referitor la invocarea în susţinerea prezentei excepţii de neconstituţionalitate a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1 din 13 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 25 ianuarie 2021, Curtea observă că, prin această decizie, a fost admisă obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 8 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei. Curtea a constatat că art. I pct. 8 din legea criticată, care abroga art. 42 din Ordonanţă, încalcă art. 1 alin. (5) prin raportare la art. 47 alin. (2) din Constituţie. Prin considerentele acestei decizii, Curtea a reţinut că, în situaţia dată, din cauza modului de reglementare, nu este stabilită nicio valoare a punctului de pensie până la 1 septembrie 2021, ceea ce este inadmisibil prin perspectiva securităţii juridice în materie de pensii. În cauza de faţă, autorii excepţiei arată că împrejurarea că, prin Decizia nr. 1 din 13 ianuarie 2021, Curtea Constituţională a sancţionat această lege de aprobare nu are nicio relevanţă, deoarece motivul care a stat la baza acestei constatări a neconstituţionalităţii legii nu interferează cu voinţa clară a Parlamentului referitor la majorarea valorii punctului de pensie.
    61. Curtea reţine că o astfel de critică este neîntemeiată, deoarece oricât de dezirabilă social, justificată, echitabilă etc. ar putea fi o anumită soluţie substanţială, în particular creşterea valorii punctului de pensie din Lege, câtă vreme, din punct de vedere formal, nu se respectă procesul de implementare şi adoptare a acesteia, respectiva soluţie substanţială nu poate fi validată.
    62. Cu referire la criticile aduse art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021, Curtea reţine că autorii formulează critici de neconstituţionalitate exclusiv cu privire la pct. 1 al art. III şi nu art. III, în integralitatea sa. Aşa cum în mod constant a statuat, de exemplu, în Decizia nr. 373 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 octombrie 2019, Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie. Ca atare, având în vedere art. 29 alin. (1) raportat la art. 10 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 47/1992, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III pct. 2-4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021.
    63. Cu privire la critica adusă art. III pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021, autorii excepţiei menţionează că acesta a modificat o lege organică, adică Legea, ceea ce contravine art. 115 alin. (5) din Constituţie. Dar, aşa cum Curtea a arătat anterior cu privire la respectarea art. 115 alin. (5) din Constituţie în cazul adoptării Ordonanţei, şi în cazul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 aceste critici trebuie respinse.
    64. De asemenea, autorii arată că art. III pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 încalcă, pentru aceleaşi motive invocate şi în cazul Ordonanţei, art. 1, 15, 47, 53, 73 şi 115 din Constituţie. Având în vedere cele reţinute mai sus în analiza criticilor aduse din perspectiva acestor standarde constituţionale, Curtea apreciază că se impune respingerea şi a acestor critici.
    65. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 86 şi 182 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, precum şi ale art. III pct. 2-4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Mariana Şandru în Dosarul nr. 33.921/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mariana Tîrziu în Dosarul nr. 805/30/2021 al Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, de Mariana Şandru în Dosarul nr. 33.921/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Mărioara Gherga, de Gheorghe Sirca şi de Maria Cosar în dosarele nr. 863/30/2021, nr. 960/30/2021 şi nr. 959/30/2021 ale Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, precum şi de Constanţa Anghel şi de Maria Alexandru şi alţii în dosarele nr. 273/2/2022 şi nr. 4.998/2/2021 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare, ale art. III pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi ale art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia I civilă, Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 464 din 16 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"