Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 421 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4, ale art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 421 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4, ale art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 285 din 8 aprilie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4, ale art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Baraniuc şi Liliana Baraniuc în Dosarul nr. 2.149/99/2020 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.060D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că prin contestaţia la executare se clarifică incidente procedurale din această fază a procesului care nu au natura unor veritabile acţiuni în justiţie, astfel cum s-a statuat, în mod constant, în literatura juridică, şi de aceea se poate stabili, în mod just, un regim special al căilor de atac. Totodată, invocă şi Decizia nr. 701 din 12 decembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 1.728 din 30 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.149/99/2020, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4, ale art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Vasile Baraniuc şi Liliana Baraniuc într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei decizii definitive pronunţate în calea de atac a apelului, prin care a fost soluţionată o contestaţie la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că reglementarea actuală a căilor de atac, respectiv recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea, nu permite supunerea controlului unei instanţe judecătoreşti a deciziilor pronunţate cu încălcarea flagrantă a legii.
    6. Astfel, se apreciază că dispoziţiile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevăd că hotărârea prin care se soluţionează o contestaţie la executare poate fi atacată numai cu apel, încalcă prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorii excepţiei, deoarece exclud posibilitatea exercitării căilor de atac de retractare, respectiv contestaţia în anulare şi revizuirea. În aceste condiţii, nu există nicio cale de atac împotriva hotărârii prin care instanţa de apel a respins contestaţia la executare fără să reţină nicio situaţie de fapt, fără să motiveze în niciun fel respingerea contestaţiei şi fără să ţină cont de faptul că cererea de apel, care a stabilit obiectul dedus judecăţii, era motivată doar referitor la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.
    7. Aşadar, autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că se află într-o poziţie comparabilă cu cea a părţilor care pot formula recurs atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei - motiv de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă, însă dispoziţia legală criticată prevede că hotărârea poate fi atacată numai cu apel.
    8. În continuare, se arată că prevederile art. 509 din Codul de procedură civilă nu reglementează şi posibilitatea revizuirii hotărârilor nemotivate, sintagma „unor lucruri“ cuprinsă în alin. (1) pct. 1 al articolului menţionat nefiind definită, ceea ce conferă normei juridice criticate un caracter neclar, imprecis şi imprevizibil, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil.
    9. În ceea ce priveşte prevederile art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4 cu raportare la alin. (3) al aceluiaşi articol din Codul de procedură civilă, autorii excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că sunt neconstituţionale, având în vedere că doar recurentul/apelantul poate formula contestaţie în anulare, intimatul neputând promova un apel, câtă vreme apelul principal nu era motivat pe fondul cauzei, ci doar cu privire la excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.
    10. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
    dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4, ale art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:
    - Art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4:
    "(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când:
    (...)
3. instanţa de recurs, respingând recursul sau admiţându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;
4. instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.;"

    – Art. 509 alin. (1) pct. 1:
    "(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:
    1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;"

    – Art. 718 alin. (1): „(1) Hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie poate fi atacată numai cu apel, cu excepţia hotărârilor pronunţate în temeiul art. 712 alin. (4) şi art. 715 alin. (4) care pot fi atacate în condiţiile dreptului comun.“

    16. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind statul de drept şi principiul legalităţii, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie. Totodată, în temeiul art. 11, art. 20 alin. (1) şi art. 148 din Constituţie, după caz, prin raportare la prevederile constituţionale corespondente, sunt invocate şi exigenţele art. 1 - Obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 6 - Dreptul la un proces echitabil şi art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 7 privind egalitatea în faţa legii şi art. 8 privind dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor juridice din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 26 privind egalitatea în faţa legii din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi ale art. 2 privind interzicerea discriminării din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art. 20 - Egalitatea în faţa legii din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, raportat la cadrul procesual al invocării acesteia.
    18. Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti (...) privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“. Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13).
    19. De asemenea, constatarea neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Totodată, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia (Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, paragraful 17).
    20. În aceste condiţii, Curtea constată că dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4din Codul de procedură civilă care reglementează motivele contestaţiei în anulare reprezentate de omisiunea instanţei de recurs de a cerceta vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen şi de omisiunea instanţei de recurs de a se pronunţa asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză, raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, respectiv în cadrul soluţionării cererii de revizuire a deciziei prin care a fost admis apelul declarat împotriva sentinţei prin care a fost soluţionată o contestaţie la executare, nu au legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
    21. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât nu există o legătură cu soluţionarea cauzei, în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, iar eventuala admitere a excepţiei ridicate nu este de natură să restabilească situaţia inechitabilă în care se presupune că autorii acesteia s-ar fi aflat din cauza neconstituţionalităţii dispoziţiilor de drept procedural civil.
    22. În continuare, referitor la prevederile art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 697 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 8 martie 2024, paragrafele 17-20, a constatat că sunt neîntemeiate susţinerile referitoare la neconstituţionalitatea reglementării criticate din perspectiva imposibilităţii exercitării căii de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în materia contestaţiei la executare.
    23. Curtea a reţinut că accesul la justiţie, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 dinConvenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituţie nu precizează in terminis că accesul liber la justiţie implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât şi a recursului, situaţie în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituţionalitate.
    24. Dispoziţiile art. 129 din Constituţie lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti.
    25. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă se reţine că autorii excepţiei critică faptul că nu este definită noţiunea „unor lucruri“ din cuprinsul acestora, ceea ce afectează calitatea normei, care devine astfel neclară, imprecisă şi imprevizibilă.
    26. Referitor la această critică se observă că obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor [art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă], judecătorul trebuind să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă să depăşească limitele învestirii [art. 22 alin. (6) din Codul de procedură civilă]. În acest context, se constată că prin noţiunea de „lucruri/lucru“ din cuprinsul art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă se înţelege orice cerere principală, accesorie sau incidentală care a fixat cadrul litigiului, a determinat limitele acestuia şi a stabilit obiectul cererii deduse judecăţii (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 492 din 19 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011).
    27. Aşa fiind, Curtea observă că sfera de aplicare a acestei noţiuni nu poate fi definită în mod expres de legiuitor, având în vedere cererile care pot fi formulate în cadrul litigiului, astfel încât diversitatea situaţiilor nu justifică o listă exhaustivă a acestora. Prin urmare, instanţa judecătorească de control este cea care, prin raportare la situaţia existentă în dosar la data pronunţării hotărârii ce se atacă, poate aprecia dacă cererea de revizuire se încadrează în motivele strict şi limitativ prevăzute de art. 509 din Codul de procedură civilă.
    28. De altfel, Curtea reţine că orice normă juridică trebuie să aibă un anumit grad de abstractizare, iar, referitor la principiul aplicabilităţii generale a legilor, prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 şi 21 octombrie 2013, pronunţate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 şi 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, şi Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 şi 93, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forţa lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, ale căror interpretare şi aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară. Nevoia de elucidare a punctelor neclare şi de adaptare la circumstanţele schimbătoare va exista întotdeauna. Deşi certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situaţie. Rolul decizional conferit instanţelor urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Vasile Baraniuc şi Liliana Baraniuc în Dosarul nr. 2.149/99/2020 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi ale art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 421 din 14 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016