Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 391 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 391 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 415 din 15 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 din Codul civil din 1864, excepţie ridicată de Călina Stolojescu în Dosarul nr. 2.272/208/2019 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 707D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei şi invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 247 din 25 aprilie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.272/208/2019, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 700 din Codul civil din 1864. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Călina Stolojescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de apel, formulată de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate împotriva sentinţei civile prin care a fost respinsă cererea sa de anulare a unui certificat de moştenitor.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că textul criticat încalcă dispoziţiile art. 44 din Constituţie, întrucât moştenitorul sezinar dobândeşte efectiv în proprietate drepturile defunctului (inclusiv drepturile de proprietate pe care acesta le avea asupra bunurilor mobile şi imobile la data decesului).
    7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile criticate au ca obiect dreptul subiectiv de opţiune succesorală, iar nu însuşi dreptul la moştenire, care este garantat prin art. 46 din Constituţie. Reducerea termenului de opţiune succesorală de la 30 de ani la 6 luni prin Decretul nr. 73/1954 a constituit opţiunea legiuitorului pentru a limita la o perioadă cât mai scurtă de timp incertitudinea cu privire la titularul dreptului real şi pentru a se îngădui, practic, oricărui succesibil exercitarea dreptului de opţiune succesorală. Prin urmare, dreptul de prescripţie extinctivă de 6 luni nu este de natură să îngrădească dreptul la moştenire consfinţit prin art. 46 din Constituţie. Cu privire la invocarea art. 44 alin. (3) din Constituţie, instanţa judecătorească apreciază că acesta nu are incidenţă în cauză, nefiind reglementat vreun transfer silit de proprietate în favoarea statului. Faptul că prin neexercitarea dreptului de opţiune succesorală sar putea ca statul să devină proprietar al bunurilor din masa succesorală nu este o consecinţă a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, ci a nevalorificării dreptului la moştenire de către succesibili.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale precum cele invocate în prezenta cauză. În jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 247 din 25 aprilie 2017, Decizia nr. 1.102 din 21 septembrie 2010, Decizia nr. 343 din 25 martie 2010, Decizia nr. 138 din 11 iulie 2000), Curtea a statuat, în esenţă, că dispoziţiile art. 700 alin. 1 din Codul civil au ca obiect dreptul subiectiv de opţiune succesorală, iar nu însuşi dreptul la moştenire, care este garantat prin art. 46 din Constituţie. În reglementarea dată de Codul civil, moştenirea se transmite de drept asupra succesorilor din momentul morţii celui care lasă moştenirea, fără a fi necesară vreo manifestare de voinţă din partea succesibilului şi chiar fără ştirea lui, astfel că patrimoniul succesoral nu rămâne niciun moment fără titular. Dar, întrucât este de principiu că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine, transmiterea patrimoniului succesoral, deşi operează de la decesul celui care lasă moştenirea, nu este nici definitivă şi nici obligatorie. De aceea, succesibilul are un drept de opţiune succesorală, putând alege între, pe de o parte, consolidarea titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi, pe de altă parte, desfiinţarea acestui titlu prin renunţare la succesiune. Acest drept de opţiune succesorală, la fel ca, de altfel, însuşi dreptul la moştenire, este un drept patrimonial, supus, prin urmare, prescripţiei extinctive. Stabilirea duratei termenului de prescripţie extinctivă constituie o materie care intră în competenţele legiuitorului. Astfel, reducerea termenului de opţiune succesorală de la 30 de ani la 6 luni prin Decretul nr. 73/1954 a constituit opţiunea legiuitorului pentru a limita la o perioadă cât mai scurtă de timp incertitudinea cu privire la titularul dreptului real şi pentru a se îngădui, practic, oricărui succesibil exercitarea dreptului de opţiune succesorală. Prin urmare, termenul de prescripţie extinctivă de 6 luni nu este de natură să îngrădească dreptul la moştenire. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite prin lege.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise ale autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 700 din Codul civil din 1864. Referitor la stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea a reţinut că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). Astfel, având în vedere considerentele Curţii antereferite, precum şi criticile de neconstituţionalitate ale autoarei excepţiei, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii“.
    13. În continuare, Curtea observă că, la data de 1 octombrie 2011, dispoziţiile criticate au fost abrogate de prevederile art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Însă, ţinând cont de prevederile art. 91 din Legea nr. 71/2011, potrivit cărora „Moştenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moştenirii.“, şi de Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii normei legale criticate, prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 44 din Constituţie, ocazie cu care a analizat critici de neconstituţionalitate similare celor invocate în prezenta cauză (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 393 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 27 septembrie 2023, Decizia nr. 1.102 din 21 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 16 noiembrie 2010, Decizia nr. 374 din 19 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 10 iunie 2009, Decizia nr. 452 din 15 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007). În jurisprudenţa amintită, Curtea a statuat că art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864 nu contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (2) referitoare la dreptul de proprietate privată şi ale art. 46 privind dreptul de moştenire. Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864 au ca obiect dreptul subiectiv de opţiune succesorală, iar nu însuşi dreptul la moştenire, care este garantat prin art. 46 din Constituţie. Curtea a constatat că în reglementarea dată de Codul civil moştenirea se transmite de drept asupra succesorilor din momentul morţii celui care lasă moştenirea, fără a fi necesară vreo manifestare de voinţă din partea succesibilului şi chiar fără ştirea lui, astfel că patrimoniul succesoral nu rămâne niciun moment fără titular. Dar, întrucât este de principiu că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire, transmiterea patrimoniului succesoral, deşi operează de la decesul celui care lasă moştenirea, nu este nici definitivă şi nici obligatorie. De aceea, succesibilul are un drept de opţiune succesorală, putând alege între, pe de o parte, consolidarea (confirmarea) titlului de moştenitor prin acceptarea moştenirii şi, pe de altă parte, desfiinţarea acestui titlu prin renunţare la succesiune. Acest drept de opţiune succesorală, la fel ca, de altfel, însuşi dreptul la moştenire, este un drept patrimonial, supus, prin urmare, prescripţiei extinctive.
    16. Referitor la normele constituţionale care consacră dreptul de proprietate privată, în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 571 din 31 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 18 iunie 2024, paragraful 15), Curtea a reţinut că prevederile art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie garantează dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului, iar conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate şi atributele acestuia şi se instituie în vederea apărării intereselor sociale şi economice generale sau pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale altor persoane, esenţial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul are competenţa să adopte cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004).
    17. Aplicând considerentele dezvoltate în jurisprudenţă la speţa dedusă controlului, Curtea constată că prevederile legale criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate, ale cărui conţinut şi limite sunt stabilite de lege.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Călina Stolojescu în Dosarul nr. 2.272/208/2019 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 700 alin. 1 din Codul civil din 1864 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 391 din 18 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016