Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 386 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 386 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă" din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 303 din 16 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a sintagmei „în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 8.617/302/2018 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.485D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei invocate. Se arată, în esenţă, că, pe de o parte, legiuitorul a impus, ca principiu, rolul activ al executorului judecătoresc, aşa cum rezultă din prevederile art. 627 din Codul de procedură civilă, iar, pe de altă parte, creditorul are interesul ca procedura executării silite să se desfăşoare cu celeritate. De asemenea, aminteşte că acesta din urmă are dreptul de a consulta actele dosarului de executare silită. În final, reprezentantul Ministerului Public invocă considerentele Deciziei nr. 837 din 9 decembrie 2021, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 8.617/302/2018, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de validare a popririi.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că sintagma „în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă instituie o îngrădire a accesului liber la justiţie, deoarece un termen pentru exerciţiul unui mijloc procedural curge de la un moment inaccesibil persoanei împotriva căreia curge termenul. Astfel, textul de lege stabileşte că cererea de validare a popririi trebuie introdusă în termen de cel mult o lună de la data la care terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă. Or, raporturile dintre debitor şi terţul poprit se derulează exclusiv între aceştia, nefiind cunoscute creditorului din punctul de vedere al exigibilităţii obligaţiei debitorului faţă de terţul poprit. Prin urmare, creditorul nu are cum să cunoască momentul în care terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, ceea ce îl plasează pe terţul poprit în imposibilitatea de a cunoaşte momentul de la care curge termenul de o lună în care cererea de validare a popririi trebuie introdusă. Se mai arată că dreptul de acces la justiţie trebuie să fie unul efectiv, în sensul de a-i oferi creditorului posibilitatea reală de a introduce cererea de validare a popririi, iar aceasta să îi fie efectiv analizată.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie sintagma „în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă are următorul cuprins: „Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.“
    10. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, sintagma criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie.
    11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că sintagma criticată preia soluţia legislativă cuprinsă iniţial în art. 460 alin. (1) din Codul de procedură civilă din 1865, cu reducerea termenului în care poate fi formulată cererea de validare a popririi de la 3 luni la o lună. Prevederile anterior menţionate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 1.164 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 28 octombrie 2009, Decizia nr. 1.278 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 29 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 157 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 30 mai 2016, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Analizând reglementarea de ansamblu a instituţiei popririi, astfel cum a fost configurată de Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 628 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, paragrafele 18-19, Curtea a observat că reglementarea criticată creşte celeritatea acestei modalităţi de realizare a creanţelor, cu consecinţa configurării corespunzătoare a întregii proceduri a popririi. De principiu, Curtea a reţinut că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigenţe, cum este, în cauză, definirea clară a etapelor popririi şi a posibilităţilor procedurale pe care le au subiecţii implicaţi (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 110 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 22 martie 2005).
    13. Totodată, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în integralitatea lor, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi critici similare, prin Decizia nr. 837 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 19 mai 2022, respingând ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate. Prin decizia precitată, paragrafele 18-20, Curtea a reţinut că în ceea ce priveşte natura juridică a termenului de cel mult o lună (de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă) în care creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi, este un termen imperativ, pentru că înăuntrul acestuia trebuie îndeplinit actul de procedură care constă în sesizarea instanţei cu cererea de validare a popririi. În acest sens este, de altfel, şi Decizia nr. 7 din 15 aprilie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 10 mai 2013, prin care s-a statuat că „(...) termenul (...) de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, în care creditorul, debitorul sau organul de executare poate sesiza instanţa de executare în vederea validării popririi, este un termen imperativ (peremptoriu), legal, fix şi absolut, a cărui nerespectare atrage sancţiunea decăderii“.
    14. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că, astfel cum reiese din cuprinsul normativ al art. 646 alin. (1) din Codul de procedură civilă, acesta consacră dreptul creditorului de a lua cunoştinţă despre actele dosarului de executare, deci inclusiv despre adresa de poprire comunicată terţului poprit şi dovada de comunicare a acesteia. Curtea a subliniat că executarea silită este parte a procesului civil ce cunoaşte, ca regulă generală, două faze, cognitio şi executio, iar părţile au obligaţia de a urmări finalizarea procesului şi în faza executării silite, în acest sens fiind prevederile art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 12 din acelaşi cod, care prevăd obligaţia exercitării drepturilor procedurale cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. Aşa fiind, obligaţia vizând cea de-a doua sintagmă constituie o dezvoltare a primei sintagme, punându-se accent pe celeritatea procedurilor judiciare, a cărei respectare incumbă atât organelor judiciare, cât şi celorlalţi participanţi la procesul civil. Creditorul este direct interesat de realizarea executării silite, în toate formele de executare prevăzute de lege, el fiind cel care indică executorului judecătoresc, prin cererea de executare silită, modalităţile de executare. În condiţiile în care creditorul solicită executarea silită prin poprire, acesta îşi asumă rigorile acestei proceduri, inclusiv posibilitatea formulării unei cereri de validare a popririi, în cazul în care terţul poprit nu se conformează adresei de poprire. Simpla împrejurare că, pentru a formula cererea de validare a popririi în termen procedural, creditorul trebuie să îşi exercite un drept prevăzut de lege, respectiv cel de a lua cunoştinţă despre actele de executare, nu poate constitui un impediment pentru realizarea efectivă a dreptului la instanţă.
    15. Cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de o lună, Curtea a observat în decizia precitată, paragraful 21, că acesta nu este unul incert, fiind stabilit cu suficientă claritate de legiuitor. Termenul de o lună începe să curgă la 5 zile de la comunicarea popririi, în cazul sumelor pentru care era împlinit termenul de scadenţă, fiind facil de determinat momentul de început al curgerii termenului prin cercetarea dovezii de comunicare a adresei de poprire. În cazul sumelor de bani datorate în viitor, termenul de o lună curge de la scadenţa acestora. Şi în această situaţie termenul de o lună este uşor de calculat pentru creditor, fiind prezumat faptul că, din moment ce a solicitat poprirea unor sume datorate de terţul poprit debitorului poprit, creditorul cunoaşte atât natura datoriei terţului poprit, cât şi dacă aceasta este sau nu exigibilă. În condiţiile în care validarea popririi apare ca o procedură specială, justificată de nerespectarea de către terţul poprit a obligaţiilor legale, reglementarea unui termen de sesizare a instanţei, care nu ar fi supus unei sancţiuni procedurale, prin care să se sancţioneze conduita neglijentă a părţii care nu şi-a exercitat în termen dreptul procedural, ar fi lipsită de logică, golind de conţinut atât scopul legiuitorului de a eficientiza şi accelera procedura execuţională, cât şi caracterul special al procedurii validării popririi.
    16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor amintite anterior îşi menţin valabilitatea şi în ceea ce priveşte sintagma criticată în prezenta cauză.
    17. Nu în ultimul rând, distinct de jurisprudenţa mai sus invocată, instanţa constituţională reţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 8 din 16 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 28 iunie 2016, că „în scopul eficientizării procedurii execuţionale a popririi, legiuitorul a prevăzut posibilitatea executării silite directe a terţului poprit, în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţiile legale ce îi revin pentru efectuarea popririi. Or, această posibilitate de constrângere a terţului, realizată prin intermediul instanţei de executare, evidenţiază importanţa validării popririi ca procedură de excepţie, determinată de conduita terţului poprit“. Instanţa supremă a subliniat că art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă „consacră sfera persoanelor cărora legiuitorul le deschide exerciţiul dreptului de a sesiza instanţa de executare cu cerere de validare în scopul aplicării normelor sancţionatoare în privinţa terţului care nu a îndeplinit obligaţiile legale ce îi reveneau pentru efectuarea popririi şi îndestularea creanţei creditorului. Refuzul terţului poprit de a executa poprirea poate echivala cu o nerecunoaştere a creanţei, astfel încât creditorul urmăritor şi debitorul, ca părţi ale raportului juridic execuţional, derivat din titlul executoriu, justifică interesul în formularea cererii de validare a popririi. În cursul acestei proceduri, ce îmbracă forma unui proces civil, instanţa are obligaţia să verifice, pe fond, existenţa raporturilor obligaţionale dintre părţi, pentru a da o hotărâre de validare a popririi. Din această perspectivă trebuie avut în vedere că etapa validării popririi are ca efect principal transferul creanţei poprite din patrimoniul debitorului urmărit în cel al creditorului popritor, cesiune necesară atunci când terţul nu îşi îndeplineşte obligaţiile stabilite de lege în sarcina sa şi care constituie temeiul de drept material al urmăririi directe a patrimoniului terţului poprit, în măsura necesară realizării sumelor pentru care s-a dispus validarea şi care constituie titlul executoriu al creditorului popritor împotriva terţului poprit“.
    18. Având în vedere cele reţinute anterior, Curtea constată că sintagma criticată, coroborată cu dispoziţiile legale care configurează regimul juridic al instituţiei validării popririi, instituie mecanisme procedurale menite să dea deplină eficienţă normelor constituţionale care consacră accesul liber la justiţie, în accepţiunea statuată de Curte în jurisprudenţa sa constantă, fără a ridica problema unei încălcări ori restrângeri a acestui drept.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 8.617/302/2018 şi constată că sintagma „în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 790 alin. (1) din Codul de procedură civilă este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 386 din 18 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"