Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 383 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 383 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 298 din 15 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Petrică-Liviu Pricop în Dosarul nr. 1.535/193/2020 al Judecătoriei Botoşani şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.027D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsa sa.
    4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul Curţii Constituţionale nr. 1.054D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, excepţie ridicată de către Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, din oficiu, în Dosarul nr. 10.115/204/2019.
    5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.054D/2022 la Dosarul nr. 2.027D/2020, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă unele considerente din Decizia Curţii Constituţionale nr. 543 din 10 noiembrie 2022, precum şi din deciziile nr. 25 din 27 ianuarie 2025 şi nr. 52 din 28 septembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. De asemenea, se arată că dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt aplicabile textului criticat, întrucât acesta este o dispoziţie de drept substanţial.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 8 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.535/193/2020, Judecătoria Botoşani a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată. Excepţia a fost ridicată de Petrică-Liviu Pricop într-o cauză în care autorul excepţiei a fost trimis în judecată pentru infracţiunile de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor substanţe, părăsirea locului accidentului şi de vătămare corporală din culpă.
    9. Prin Încheierea din 8 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 10.115/204/2019, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată. Excepţia a fost ridicată din oficiu de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina împotriva sentinţei civile prin care o persoană a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că nerespectarea obligaţiei prevăzute de dispoziţiile criticate, de a nu se consuma băuturi alcoolice sau substanţe psihoactive de către conducătorul auto sau de către oricare dintre celelalte persoane, reprezintă o acţiune care, indiferent de prezenţa sau absenţa, la momentul producerii evenimentului rutier, a alcoolului sau a substanţelor psihoactive în corpul persoanei implicate în accident conduce la prezumţia că starea conducătorului auto de la momentul testării sau al prelevării de mostre biologice este aceeaşi cu cea de la momentul producerii incidentului rutier.
    11. Cu alte cuvinte, ca urmare a săvârşirii unei fapte comisive, care nu este prevăzută de legea penală - consumul de băuturi alcoolice sau alte substanţe psihoactive între momentul producerii accidentului şi testarea sau prelevarea de mostre biologice -, în raport cu persoana conducătorului auto poate fi angajată răspunderea penală, având în vedere prezenţa şi valoarea alcoolemiei în sânge (peste limita legală) sau depistarea, după caz, a prezenţei unor substanţe psihoactive în corpul celui implicat anterior în accidentul rutier. Or, este contrar principiului legalităţii incriminării ca o persoană să fie condamnată în baza unei fapte care nu este prevăzută de legea penală, iar, în concret, pentru săvârşirea unei abateri diferite de fapta prevăzută de norma penală.
    12. Se mai arată că dispoziţiile criticate încalcă dreptul la un proces echitabil şi principiul legalităţii incriminării, consacrat de art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât instituie în mod artificial o prezumţie prin care conducătorului auto supus prelevării de probe biologice sau testării i se atribuie în mod retroactiv, fără vreun fundament ştiinţific sau chiar logic şi printr-o formulare textuală lipsită de claritate şi precizie, aceeaşi stare pe care acesta o avea la momentul producerii accidentului rutier.
    13. De asemenea, se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, întrucât infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se stabilesc prin lege organică, iar nu printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
    14. Nu în ultimul rând, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, apreciindu-se că dispoziţiile criticate ar putea avea drept rezultat angajarea răspunderii penale a inculpatului, pentru o infracţiune de pericol, cea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, prin raportare la nivelul concentraţiei alcoolului pur în sânge de la un moment care, pe lângă faptul că este ulterior celui consumării infracţiunii, este şi independent de manifestarea de voinţă a persoanei în cauză. Se învederează că, în Decizia nr. 732 din 16 decembrie 2014, paragraful 26, s-a reţinut că de esenţa infracţiunilor de pericol este faptul că acestea se consumă la momentul săvârşirii lor şi, prin urmare, aplicând mutatis mutandis raţionamentul instanţei de control constituţional, se apreciază că stabilirea tipicităţii faptei raportat la momentul prelevării avute în vedere de prevederile criticate nu se justifică, iar stabilirea gradului de îmbibaţie alcoolică şi, implicit, încadrarea în sfera ilicitului penal în funcţie de un moment ulterior celui săvârşirii faptei implică un criteriu aleatoriu şi exterior conduitei făptuitorului în vederea tragerii la răspundere penală, în contradicţie cu normele constituţionale şi convenţionale invocate.
    15. Judecătoria Botoşani apreciază că excepţia este neîntemeiată şi reţine că instanţa de contencios constituţional a analizat deja dispoziţiile legale criticate prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 15 aprilie 2010.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Guvernul, în Dosarul nr. 2.027D/2020, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţia criticată nu incriminează o faptă, ci instituie o prezumţie legală, în sensul că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului auto respectiv în momentul producerii accidentului. Consecinţele stării de fapt prezumate sunt cele prevăzute expres de lege, respectiv faptul că acesta constituie elementul material al laturii obiective a unei contravenţii sau infracţiuni, în funcţie de nivelul alcoolemiei constatat cu ocazia prelevării probei. Astfel, norma supusă controlului nu incriminează, prin ea însăşi, fapta persoanei care a consumat băuturi alcoolice după accident, ci prezumă că starea acesteia constatată la momentul prelevării este cea din momentul accidentului, ceea ce poate fi în principiu in favorem pentru persoana în cauză, având în vedere diminuarea îmbibaţiei alcoolice odată cu trecerea timpului de la momentul producerii accidentului şi până la cel al prelevării, dacă nu mai sunt consumate ulterior băuturi alcoolice. Valoarea sancţionatoare a acestei prezumţii apare doar în cazul în care persoana implicată în accident se sustrage anchetei prin părăsirea locului accidentului, cumulat cu consumul ulterior al băuturilor alcoolice. Pentru aceste considerente, se apreciază că textul criticat nu contravine principiului legalităţii incriminării şi, implicit, nici dreptului la un proces echitabil. În plus, nepunându-se problema unei incriminări, dispoziţiile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) nu sunt incidente în speţa dedusă controlului de constituţionalitate.
    18. Se apreciază, totodată, că norma analizată este suficient de previzibilă astfel încât destinatarii săi să îşi prefigureze cu claritate comportamentul, respectiv să nu consume băuturi alcoolice după producerea unui accident în care au fost implicaţi şi până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, măsură necesară în vederea prezervării stării de fapt sau a neagravării situaţiei lor juridice, toate subsumate scopului principal al aflării adevărului.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006. La data sesizării Curţii Constituţionale, textul criticat avea următorul cuprins: „În situaţia în care nu sunt respectate dispoziţiile alin. (1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului.“
    22. Textul criticat a fost modificat de art. I pct. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Astfel, întrucât în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile de lege criticate în redactarea anterioară avută la momentul sesizării Curţii Constituţionale, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere.
    23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acestea se interpretează, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 73 alin. (3) lit. h) potrivit cărora infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora se stabilesc prin lege organică. De asemenea, având în vedere invocarea art. 7 paragraful 1 privind legalitatea incriminării şi a pedepsei din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea reţine ca standard de referinţă art. 23 alin. (12) din Constituţie, astfel cum se interpretează, în temeiul art. 20 alin. (1) din Constituţie, şi prin prisma exigenţelor art. 7 paragraful 1 din Convenţie.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 78 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 559 din 14 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 22 iunie 2022, Decizia nr. 417 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 25 mai 2010, Decizia nr. 372 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 16 mai 2012, şi Decizia nr. 577 din 9 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1152 din 27 noiembrie 2020, prin care Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată este constituţională.
    25. Curtea a reţinut că prevederile art. 78 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 instituie pentru conducătorul de autovehicul sau tramvai, instructorul auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obţinerea permisului de conducere, precum şi pentru examinatorul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicaţi într-un accident de circulaţie, interdicţia consumului de alcool sau de substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului şi până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. Sancţiunea nerespectării acestei dispoziţii legale este prevăzută de alin. (2) al art. 78, criticat în prezenta cauză, care instituie prezumţia că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 559 din 14 septembrie 2021, precitată, paragraful 16).
    26. În ceea ce priveşte critica autorilor excepţiei privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 20 raportate la art. 7 paragraful 1 din Convenţie, precum şi ale art. 73 alin. (3) lit. h) din perspectiva sancţionării unei fapte care nu este prevăzută de legea penală, respectiv consumul de băuturi alcoolice sau alte substanţe psihoactive între momentul producerii accidentului şi testarea sau prelevarea de mostre biologice, Curtea reţine că prin textul criticat nu este incriminată o nouă faptă, ci legiuitorul instituie o prezumţie legală, potrivit căreia rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta referitoare la exigenţele de calitate a legii, prin Decizia nr. 559 din 14 septembrie 2021, paragraful 18, şi prin Decizia nr. 577 din 9 iulie 2020, paragraful 16, precitate, Curtea a constatat că normele de lege criticate sunt redactate cu suficientă precizie şi claritate, de natură să permită destinatarilor să îşi conformeze conduita şi să înţeleagă consecinţele ce decurg din nerespectarea normelor prescrise. Astfel, Curtea constată că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 20 raportate la art. 7 paragraful 1 din Convenţie şi nici cele ale art. 73 alin. (3) lit. h) din perspectiva sancţionării unei fapte care nu este prevăzută de legea penală.
    27. Referindu-se la regimul probelor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa, de exemplu, în Hotărârea din 7 octombrie 1988, pronunţată în Cauza Salabiaku împotriva Franţei, paragraful 28, că prezumţia de nevinovăţie nu este una absolută, de vreme ce în orice sistem de drept sunt operate prezumţii de drept sau de fapt, iar Convenţia nu le interzice în principiu, atât timp cât statele respectă anumite limite şi nu încalcă drepturile apărării. În cauză, conducătorul auto este avertizat cu privire la consecinţele faptei interzise de legiuitor, acesta trebuind să cunoască dispoziţiile legale care interzic consumul de alcool, substanţe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea accidentului rutier şi până la testarea concentraţiei alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice, precum şi prezumţia care operează în cazul nerespectării acestora. Absenţa unei astfel de interdicţii ar determina, de altfel, dificultăţi în stabilirea cu exactitate a stării conducătorului auto la momentul producerii accidentului, or, determinarea cât mai exactă a acestei stări este deopotrivă în interesul apărării, al organului constatator şi, în esenţă, al respectării principiului aflării adevărului.
    28. Totodată, prin Decizia nr. 417 din 15 aprilie 2010, precitată, Curtea a reţinut că norma criticată este menită practic să sancţioneze o conduită contrară dispoziţiilor legale, în considerarea scopului ordonanţei, respectiv asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private. Prin urmare, nici critica referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 6 paragraful 1 din Convenţie nu poate fi primită.
    29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile menţionate, precum şi considerentele care le-au fundamentat sunt valabile şi în prezenta cauză.
    30. În final, cu referire la invocarea considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 27 ianuarie 2015, în susţinerea neconstituţionalităţii textului criticat, Curtea observă că, în acea cauză, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „la momentul prelevării mostrelor biologice“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională, întrucât această sintagmă lipseşte de previzibilitate norma de incriminare. Prin decizia anterior menţionată, paragraful 25, Curtea a statuat că destinatarii normei penale de incriminare trebuie să aibă o reprezentare clară a elementelor constitutive, de natură obiectivă şi subiectivă, ale infracţiunii, astfel încât să poată să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea normei şi să îşi adapteze conduita potrivit acesteia. Or, după cum se poate observa, considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014, precitată, se referă strict la infracţiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal şi nu pot fi aplicate mutatis mutandis la textul criticat, care este o prezumţie legală pentru nerespectarea obligaţiei legale prevăzute de art. 78 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrică-Liviu Pricop în Dosarul nr. 1.535/193/2020 al Judecătoriei Botoşani şi de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, din oficiu, în Dosarul nr. 10.115/204/2019 şi constată că dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Botoşani şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 383 din 18 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"