Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 18*) din 14 martie 1994  ------------------- *) A se vedea Decizia nr. 95 din 21 octombrie 1994, publicata in continuare.    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIA nr. 18*) din 14 martie 1994 ------------------- *) A se vedea Decizia nr. 95 din 21 octombrie 1994, publicata in continuare.

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 343 din 12 decembrie 1994
*) A se vedea Decizia nr. 95 din 21 octombrie 1994.

Victor Dan Zlatescu - preşedinte
Ion Filipescu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145, art. 147 şi art. 148 din Codul penal, a titlului IV - Infracţiuni contra avutului obştesc şi a titlului VI cap. I, Partea specialã - Infracţiuni de serviciu sau în legatura cu serviciul, invocatã de reprezentantul Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Alba Iulia în cauza ce formeazã obiectul Dosarului nr. 7986/1992 al acestei instanţe.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 9 martie 1994 în prezenta procurorului şi a partii civile - Societatea Comercialã "Sada" - S.A. Cluj-Napoca şi au fost consemnate în încheierea din acea data, pronunţarea fiind amînatã pentru astãzi, 14 martie 1994.
Procurorul a susţinut, în esenta, ca excepţia este inadmisibila deoarece priveşte o lege anterioarã Constituţiei şi, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din legea fundamentalã, ale art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi ale <>art. 23-26 din Legea nr. 47/1992 , numai legile şi ordonanţele adoptate dupã intrarea în vigoare a Constituţiei pot face obiectul exceptiei de neconstituţionalitate. De altfel, excepţia nu poate fi primitã şi pentru ca dispoziţiile constituţionale nu opereazã direct şi automat, ci mijlocit, prin intermediul legiuitorului ordinar, care are obligaţia de a completa şi a preciza reglementãrile de principiu ale legii fundamentale.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin rechizitoriul nr. 355/P/1991 al Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Alba Iulia, Precup Petru a fost trimis în judecata pentru sãvîrşirea infracţiunii prevãzute la art. 178 şi art. 249 din Codul penal, cauza formind obiectul Dosarului nr. 7986/1992 al Judecãtoriei Alba Iulia.
La termenul de judecata din 26 octombrie 1992, reprezentantul Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Alba Iulia a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 145, art. 147 şi art. 148 din Codul penal, a titlului IV - Infracţiuni contra avutului obştesc şi a titlului VI cap. I, Partea specialã - Infracţiuni de serviciu sau în legatura cu serviciul. Instanta a aminat cauza la 16 noiembrie 1992, în vederea motivarii în fapt şi în drept a exceptiei, şi prin încheierea din aceeaşi data a sesizat Curtea Constituţionalã.
În susţinerea exceptiei se arata, în esenta, ca normele penale care incrimineaza şi pedepsesc faptele contra avutului obştesc sînt în contradictie cu dispoziţiile art. 41, art. 134 şi 135 din Constituţie.
Exprimindu-şi opinia, potrivit dispoziţiilor <>art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , instanta a considerat ca neconcordanta dintre reglementãrile Constituţiei şi legile anterioare poate fi interpretatã ca o abrogare tacitã, consecinta acestei interpretãri constind în posibilitatea recalificarii faptelor sãvîrşite în funcţie de raporturile sociale incalcate, a consecinţelor juridice create potrivit normelor legale existente şi reglementate în Codul penal.
În vederea soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit <>Legii nr. 47/1992 , puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere primit de la Guvern se contesta competenta Curţii Constituţionale în soluţionarea exceptiei invocate, considerind ca aceasta nu este o problema de ordin constituţional, ci o chestiune de interpretare juridicã de competenta instanţelor judecãtoreşti. Pe fond, se susţine ca atît noţiunea obştesc folositã în art. 145 din Codul penal, cît şi categoria juridicã de avut obştesc nu sînt contrare Constituţiei, aceasta din urma avînd o sfera mai larga decît conceptul de avut public, în care se identifica doar bunurile proprietãţii publice.
Senatul şi Camera Deputaţilor nu au comunicat punctul lor de vedere.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
În temeiul dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 3 şi <>art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituţionalã constata ca este competenta sa se pronunţe asupra exceptiei de neconstituţionalitate invocatã.
Cu privire la problema de fond, şi anume dacã dispoziţiile art. 145, art. 147, art. 148, titlul IV şi titlul VI din Codul penal sînt sau nu constituţionale, se reţin urmãtoarele:
Potrivit <>art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate poate viza numai acele dispoziţii legale de care depinde judecarea cauzei. Rezulta ca excepţia de neconstituţionalitate putea viza numai dispoziţiile art. 178 şi art. 249 din Codul penal, pentru care inculpatul a fost trimis în judecata. În fata Judecãtoriei Alba Iulia s-a invocat "excepţia de neconstituţionalitate a art. 145, art. 147, art. 148, titlul IV şi titlul VI din Codul penal". Este de observat ca numai dispoziţiile art. 249 fac parte din titlul VI al Codului penal, toate celelalte articole neavînd legatura cu judecarea cauzei. Curtea constata însã, în ce priveşte art. 249 din Codul penal, ca între ipotezele avute în vedere de text se afla şi aceea care se referã la faptul ca s-a cauzat "o paguba avutului obştesc", ipoteza ce a fost avutã în vedere la invocarea exceptiei.
Cît priveşte constituţionalitatea prevederilor din Codul penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, se constata ca noţiunea de avut obştesc nu se confunda cu noţiunea de proprietate, atît timp cît desemneazã un interes general al societãţii şi vizeazã proprietatea publica.
Actualele dispoziţii constituţionale - art. 135 alin. (2) din Constituţie - consacra doua forme de proprietate : publica şi privatã, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte ca proprietatea publica aparţine statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale.
Alin. (4) şi (5) ale art. 135 nominalizeaza bunurile ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice şi regimul juridic aplicabil acestora.
Referitor la proprietatea privatã, pentru prima data, Constituţia din 1991 asigura o protecţie realã a acesteia, stipulind în art. 41 alin. (2) ca, indiferent de titular, proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege. Subiectele acestui drept de proprietate sînt atît statul, cît şi cetãţenii, precum şi regiile autonome.
Bunurile regiilor autonome şi ale societãţilor comerciale nu constituie proprietate de stat, ci proprietate privatã, deoarece, potrivit art. 5 şi <>art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 , titularul dreptului de proprietate este regia autonomã sau societatea comercialã. Statul este un simplu acţionar care deţine o cota-parte din capitalul social ce nu se confunda cu patrimoniul persoanei juridice, cu atît mai mult cu cît, potrivit <>Legii privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 , în urmãtorii ani va avea loc un proces de înstrãinare a acţiunilor deţinute de stat.
Ca atare, infracţiunile sãvîrşite asupra patrimoniului unei societãţi comerciale nu afecteazã statul, în calitatea sa de acţionar, şi nu duce nici la micşorarea valorii acţiunilor deţinute de acesta.
Fata de dispoziţiile art. 41 şi ale art. 135 din Constituţie, termenul de avut obştesc urmeazã a se aplica numai bunurilor ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
Curtea constata ca, în prezent, dispoziţiile art. 249 din Codul penal referitoare la ipoteza cauzarii unei pagube avutului obştesc sînt parţial abrogate, ele urmînd a se aplica numai cu privire la bunurile prevãzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie. Constatarea abrogãrii parţiale a acestor dispoziţii este consecinta constituţionalã prevãzutã de art. 150 alin. (1) din legea fundamentalã, în cazul contrarietatii unei legi preconstitutionale cu prevederile Constituţiei.
În cazul legilor anterioare Constituţiei, neconstituţionalitatea are un caracter specific, întrucît are o cauza posterioarã legii, constind în schimbarea temeiului legitimitatii sale constituţionale.
În sensul celor arãtate este şi Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, prin care s-a constatat ca dispoziţiile din Codul penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc sînt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinta, acestea urmeazã a se aplica numai cu privire la bunurile prevãzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 150 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3 şi <>art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Admite, în parte, excepţia de neconstituţionalitate ridicatã de Parchetul de pe lîngã Judecãtoria Alba Iulia în Dosarul nr. 7986/1992 al acestei instanţe şi constata ca dispoziţiile art. 249 din Codul penal referitoare la paguba adusã avutului obştesc sînt parţial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinta, acestea urmeazã a se aplica numai cu privire la bunurile prevãzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã astãzi, 14 martie 1994.

PREŞEDINTE,
Victor Dan Zlatescu

Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
--------------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016