Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 179 din 8 aprilie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 179 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 413 din 15 mai 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 397/59/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.372D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu motivează în concret pretinsa neconstituţionalitate, iar instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui obligaţiei acestuia de motivare; în subsidiar, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (Decizia nr. 358 din 11 iulie 2024), precum şi faptul că dispoziţiile criticate reprezintă o transpunere, la nivel infraconstituţional, a prevederilor art. 126 alin. (6) din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 397/59/2020, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind anularea unor prevederi ale Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale ce definesc noţiunea de „acte care privesc raporturile cu Parlamentul“, cele care prevăd condiţiile în care se poate apela la excepţia de nelegalitate şi stabilesc faptul că actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiectul excepţiei de nelegalitate, iar actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul nu pot fi atacate în contenciosul administrativ sunt neconstituţionale în contextul în care, în speţă, este vorba despre controlul de legalitate a unui decret emis de Preşedintele României şi ale cărui măsuri au fost încuviinţate de către Parlament.
    6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prin art. 2 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 554/2004 legiuitorul doar defineşte actele care privesc raporturile cu Parlamentul şi autorul excepţiei de neconstituţionalitate nici nu precizează, în concret, în ce anume constă neconstituţionalitatea acestor dispoziţii legale criticate prin raportare la fiecare articol din Constituţie invocat în susţinerea excepţiei. Referitor la art. 4 din aceeaşi lege, se învederează că normele cuprinse în acest articol au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, sens în care se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi prin care au fost respinse criticile de neconstituţionalitate, în raport cu prevederi constituţionale similare celor menţionate în această cauză. Cu privire la dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din aceeaşi lege, se reţine că acestea sunt legiferate în conformitate cu art. 126 alin. (6) din Constituţie, care reglementează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins:
    - Art. 2 alin. (1) lit. k): „(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (...) k) acte care privesc raporturile cu Parlamentul - actele emise de o autoritate publică, în realizarea atribuţiilor sale, prevăzute de Constituţie sau de o lege organică, în raporturile de natură politică cu Parlamentul;“;
    – Art. 4:
    "(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
(2) Instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză. În situaţia în care instanţa se pronunţă asupra excepţiei de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanţa în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate va soluţiona cauza, fără a ţine seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege."

    – Art. 5 alin. (1) lit. a):
    "(1) Nu pot fi atacate în contenciosul administrativ:
    a) actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;"


    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 - Statul român, ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiţie şi ale art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul I - Dispoziţii generale, capitol care circumscrie aspecte legate de subiectele de sesizare a instanţei judecătoreşti, de semnificaţia unor termeni în contextul legii [art. 2 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 554/2004 defineşte actele care privesc raporturile cu Parlamentul], de tutela administrativă, de excepţia de nelegalitate, de actele nesupuse controlului şi limitele controlului, de actele administrativ-jurisdicţionale, prin care sunt reglementate condiţiile în care poate fi invocată excepţia de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, precum şi faptul că actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate întrucât controlul judecătoresc al acestor tipuri de acte administrative se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de lege, şi aspecte legate de actele care nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ [art. 5 alin. (1) lit. a) - actele administrative ale autorităţilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul].
    13. În jurisprudenţa sa, Curtea a învederat că prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepţiei de nelegalitate, se urmăreşte un scop legitim, respectiv asigurarea securităţii raporturilor juridice şi respectarea competenţei instanţelor specializate. De asemenea, admiterea acţiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes, spre deosebire de excepţia de nelegalitate care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepţii de nelegalitate produce efecte doar între părţile litigiului, actul administrativ producându-şi în continuare efectele faţă de terţi, pe când admiterea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte erga omnes profitând tuturor subiectelor de drept (Decizia nr. 32 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022, paragraful 19, şi Decizia nr. 526 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 12 decembrie 2014, paragraful 28).
    14. De asemenea, Curtea a arătat că atât textul art. 21 din Constituţie, cât şi dispoziţiile art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabilesc dreptul de acces al cetăţeanului la o instanţă judecătorească pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor sau a intereselor sale legitime, fără a preciza sau a limita acest acces numai la calea contenciosului administrativ, iar art. 126 alin. (6) din Constituţie se limitează la reglementarea constituţională a garantării controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe calea contenciosului administrativ, de la care fac excepţie în mod absolut numai două categorii de acte, cele de comandament cu caracter militar şi cele care privesc raporturile cu Parlamentul, care prin natura lor nu sunt supuse sub nicio formă controlului judecătoresc (Decizia nr. 182 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 26 aprilie 2006). Astfel, Curtea observă că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 sunt o transpunere la nivel infraconstituţional a prevederilor art. 126 alin. (6) teza întâi din Legea fundamentală, potrivit cărora „Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar“.
    15. Având în vedere considerentele mai sus prezentate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, în raport cu art. 21 din Constituţie, este neîntemeiată.
    16. În ceea ce priveşte celelalte prevederi constituţionale menţionate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul acesteia se limitează la a le invoca, fără a arăta însă în ce constă contrarietatea textelor legale criticate cu acestea, context în care Curtea nu poate formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Or, dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate invocate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu (Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, şi Decizia nr. 464 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 821 din 11 noiembrie 2014).
    17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 397/59/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. k), ale art. 4 şi ale art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016