Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 172 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 172 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 396 din 12 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Clinica Polisano - S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 5.191/85/2017/a4 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.518D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât: dispoziţiile criticate acordă legitimitate procesuală activă lichidatorului judiciar în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor; cu privire la calitatea acestuia există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în materie prin care s-a statuat că administratorul/lichidatorul judiciar are o poziţie deosebită, nefiind parte în proces, ci participant la procedură cu rol şi atribuţii determinate de lege, care acţionează atât în interesul debitorului insolvabil pentru reîntregirea patrimoniului, cât şi pentru interesul creditorilor pentru îndestularea creanţelor; cu privire la calitatea procesuală pasivă în astfel de litigii, art. 122 alin. (6) din Legea nr. 85/2014 prevede că aceasta aparţine debitorului, după caz, terţului dobânditor sau subdobânditorului, iar în ceea ce priveşte debitorul, acesta va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special sau curatorul special, potrivit art. 53 alin. (3) din aceeaşi lege.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa nr. 263 din 9 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.191/85/2017/a4, Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Clinica Polisano - S.R.L. din Sibiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni cu privire la anularea unor acte şi operaţiuni frauduloase, acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituţionale, în măsura în care, în virtutea acestora, se permite administratorului judiciar/lichidatorului judiciar al debitoarei să promoveze acţiuni în anularea actelor frauduloase, prevăzute de art. 117 din Legea nr. 85/2014, după ridicarea dreptului de administrare al debitoarei. În acest sens se învederează că: potrivit art. 56 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul/lichidatorul judiciar, care îi va conduce şi activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor/membrilor; prin această dispoziţie imperativă, legiuitorul acordă administratorului judiciar/lichidatorului judiciar un mandat ope legis (şi nu convenţional, care ar putea face obiectul unei renunţări) de reprezentare a intereselor debitoarei, după ridicarea dreptului de administrare al acesteia; în măsura în care, prin dispoziţiile art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar are posibilitatea, după ridicarea dreptului de administrare al debitoarei, să introducă acţiune pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului, rezultă în mod evident că administratorul judiciar în aceste litigii ar avea dublă calitate - de reclamant şi de reprezentant ope legis al debitoarei, aceeaşi persoană având interese contrare în acelaşi cadru procesual; menţinerea posibilităţii administratorului judiciar/lichidatorului judiciar de a deţine calitate procesuală activă în acest gen de litigii, după ridicarea dreptului de administrare, în condiţiile în care legea îl îndrituieşte să reprezinte interesele debitoarei, având un mandat ope legis, evidenţiază că acesta are interese contrare, aspect ce conduce la încălcarea dreptului la apărare al debitoarei şi a dreptului la un proces echitabil; părţile cu interese contrare nu pot fi reprezentate de aceeaşi persoană, ipoteză în care pârâtul este reprezentat în litigiu de însuşi reclamantul.
    6. Tribunalul Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:
    - Art. 64 lit. c): „Principalele atribuţii ale lichidatorului judiciar, în cadrul prezentului capitol, sunt: [...] c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor şi operaţiunilor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor cauze de preferinţă, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;“;
    – Art. 118 alin. (1): „(1) Acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117, poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 97, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii. În cazul admiterii acţiunii, părţile vor fi repuse în situaţia anterioară, iar sarcinile existente la data transferului vor fi reînscrise.“

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) şi (3) cu privire la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituţie sunt menţionate prevederile art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil, coroborat cu art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 85/2014 stabilesc principalele atribuţii ale lichidatorului judiciar, care în procedura respectivă întreprinde diverse acte şi operaţiuni juridice, printre care se regăsesc şi cele cuprinse în prevederile criticate în prezenta cauză, respectiv introducerea de acţiuni pentru anularea actelor şi operaţiunilor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor cauze de preferinţă, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor. De asemenea, art. 118 alin. (1) stabileşte că acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, prevăzută la art. 117 (administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii), poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.
    13. Cu privire la rolul şi atribuţiile administratorului judiciar sau ale lichidatorului judiciar, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a arătat că, în cadrul procedurii falimentului, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar au o poziţie şi o situaţie deosebite faţă de toate părţile şi faţă de toţi ceilalţi participanţi la procedură, nefiind parte în proces, ci participanţi la procedură, cu rol şi atribuţii determinate de lege. Aceştia nu acţionează în interes personal, ci în interesul bunei desfăşurări a întregii proceduri, atât în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât şi în interesul creditorilor, în aplicarea principiului maximizării recuperării creanţelor, pentru ca aceştia să îşi poată valorifica creanţele în cât mai mare măsură şi cât mai operativ (Decizia nr. 312 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 15 iulie 2013). În virtutea atribuţiilor stabilite prin lege, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar întreprinde diverse acte şi operaţiuni juridice prevăzute de lege, în consonanţă cu scopul acesteia, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă şi în conformitate cu caracterul procedurii insolvenţei în diferite etape, respectiv procedura falimentului care este o procedură de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară ce se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului (Decizia nr. 397 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 29 octombrie 2018, paragraful 19). Astfel, administratorului judiciar/lichidatorului judiciar îi revine obligaţia, alături de celelalte organe care aplică procedura, să asigure efectuarea cu celeritate a operaţiunilor prevăzute de lege, precum şi realizarea, în condiţiile legii, a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste operaţiuni, întrucât, în dinamica legislativă, prin Legea nr. 85/2014 i s-au conferit mai multe atribuţii care, în legislaţia anterioară, aparţineau judecătorului-sindic (Decizia nr. 540 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 3 februarie 2023, paragrafele 23 şi 24). De altfel, potrivit art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011, „administratorul judiciar este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de instanţa de judecată, în procedura insolvenţei, în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare“, iar „lichidatorul este practicianul în insolvenţă compatibil, autorizat în condiţiile legii, desemnat să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii de faliment, atât în procedura generală, cât şi în procedura simplificată, şi să exercite atribuţiile prevăzute de lege sau pe cele stabilite de instanţa de judecată“.
    14. Prin raportare la dispoziţiile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, inclusiv cu privire la art. 24 referitor la dreptul la apărare, Curtea a statuat că administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. În condiţiile expres prevăzute de lege, dacă aceştia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acţiune, calitatea procesuală activă este dobândită şi de comitetul creditorilor, care reprezintă interesele creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, fiind ales de adunarea creditorilor (Decizia nr. 549 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, paragrafele 16-18). Prin urmare, nu se poate reţine pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, în componentele sale, sau a dreptului la apărare, întrucât normele criticate sunt instituite tocmai pentru a da efectivitate prevederilor constituţionale mai sus menţionate, întreaga procedură a insolvenţei şi activitatea administratorului judiciar şi/sau lichidatorului desfăşurându-se sub controlul judecătorului-sindic, care se pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei acţiunilor şi conţinutului actelor practicienilor în insolvenţă. În contextul legislativ criticat este vorba de introducerea de acţiuni pentru anularea actelor şi operaţiunilor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor cauze de preferinţă, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor, iar asupra acestor chestiuni se pronunţă o instanţă judecătorească, ce se bucură de independenţă şi se caracterizează prin imparţialitate, printr-o procedură care respectă exigenţele unui proces echitabil, în condiţiile asigurării dreptului la apărare al părţilor, acestea având posibilitatea de a beneficia de toate garanţiile procesuale pentru a-şi valorifica în mod eficient drepturile ce decurg din procedura insolvenţei.
    15. În ceea ce priveşte celelalte chestiuni învederate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de către practicianul în insolvenţă, Curtea reţine că acestea sunt chestiuni ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii, iar Legea nr. 85/2014 prevede mecanisme de sancţionare a acestuia, respectiv judecătorul-sindic va sancţiona administratorul judiciar cu amendă judiciară în cazul în care acesta, din culpă sau cu rea-credinţă, nu îşi îndeplineşte ori îndeplineşte cu întârziere atribuţiile prevăzute de lege sau stabilite de judecătorul-sindic sau se poate atrage răspunderea juridică a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar. Astfel, art. 182 alin. (1) din aceeaşi lege prevede că administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate fi tras la răspundere pentru exercitarea atribuţiilor cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, iar, distinct de aceste statuări, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate fi tras la răspundere civilă, penală, administrativă sau disciplinară pentru actele efectuate în cursul procedurii, potrivit normelor de drept comun [art. 182 alin. (2) din Legea nr. 85/2014].
    16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Clinica Polisano - S.R.L. din Sibiu în Dosarul nr. 5.191/85/2017/a4 al Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 64 lit. c) şi ale art. 118 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Sibiu - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 172 din 8 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016