Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 10 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 10 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 302 din 16 aprilie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Jitariu Iuliana şi Creţu-Ostafe Cătălin în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.832D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 şi nr. 3.647D/2023 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Enache Cristian şi alţii în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Rusu Valentin şi alţii în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Jitariu Iuliana şi alţii în Dosarul nr. 4.484/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Bărbat Gheorghe şi alţii în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Asandei Bogdan şi alţii în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Andrei Horea şi alţii în Dosarul nr. 5.525/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Băjan Horia Florian şi alţii în Dosarul nr. 3.081/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Antonescu Marlena Carmen şi alţii în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Ţăndăreanu Claudiu Ştefan şi alţii în Dosarul nr. 4.567/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi de Antonescu Marlena Carmen şi alţii în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate din dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 şi nr. 3.647D/2023 la Dosarul nr. 1.832D/2021.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.590D/2022, nr. 1.847D/2022, nr. 198D/2023, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023, nr. 1.063D/2023 şi nr. 3.647D/2023 la Dosarul nr. 1.832D/2021, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023, constatând că sunt constituţionale. În aceste condiţii, solicită menţinerea jurisprudenţei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    8. Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Jitariu Iuliana şi Creţu-Ostafe Cătălin într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.832D/2021).
    9. Prin Încheierea din 24 februarie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Enache Cristian şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 643D/2022).
    10. Prin Încheierea din 3 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Rusu Valentin şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 877D/2022).
    11. Prin Sentinţa civilă nr. 216 din 18 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.484/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Jitariu Iuliana şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.590D/2022).
    12. Prin Încheierea din 7 iunie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Bărbat Gheorghe şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.847D/2022).
    13. Prin Încheierea din 25 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Asandei Bogdan şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 198D/2023).
    14. Prin Sentinţa civilă nr. 216 din 2 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 5.525/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Andrei Horea şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 900D/2023).
    15. Prin Sentinţa civilă nr. 215 din 2 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 3.081/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Băjan Horia Florian şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 901D/2023).
    16. Prin Încheierea din 10 martie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 9.265/2/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Antonescu Marlena Carmen şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.032D/2023).
    17. Prin Încheierea din 19 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 4.567/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Ţăndăreanu Claudiu Ştefan şi alţii într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.063D/2023).
    18. Prin Decizia nr. 4.602 din 18 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 9.265/2/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepţie ridicată de Antonescu Marlena Carmen, Nicolae Silvia Dana, Scîntei Laurenţiu şi Buzea Daniel Cătălin într-o cauză având ca obiect drepturi băneşti, respectiv anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 3.647D/2023).
    19. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că este încălcat principiul bicameralismului, întrucât între formele legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului există o deosebire majoră de conţinut juridic şi o configuraţie semnificativ diferită, care nu se limitează numai la soluţii legislative asupra Legii-cadru nr. 153/2017 pe care prima Cameră nu le-a analizat, ci vizează şi instituirea unei forme de salarizare a specialiştilor IT care nu făcea obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa iniţială (neexistând o grilă de salarizare a specialiştilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce priveşte reglementarea salarizării specialiştilor IT se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esenţă, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare ce vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiştilor IT, spre deosebire de restul salariilor personalului plătit din fonduri publice, chiar de întregul personal din domeniul justiţiei. În susţinerea excepţiei, autorii invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut încălcarea principiului bicameralismului.
    20. În ceea ce priveşte încălcarea art. 111 alin. (1) şi a art. 138 alin. (5) din Constituţie, autorii excepţiei susţin că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică şi completează proiectul votat de Senat, prin adoptarea unei grile de salarizare pentru specialiştii IT, ceea ce generează cheltuieli din fonduri publice, cheltuieli pentru care nu s-a indicat sursa de finanţare şi nefiind prezentat impactul bugetar al acestor modificări legislative.
    21. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată, în dosarele nr. 1.832D/2021, nr. 643D/2022, nr. 877D/2022, nr. 1.847D/2022 şi nr. 198D/2023, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    22. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia în Dosarul nr. 3.647D/2023, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    23. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia în dosarele nr. 1.590D/2022, nr. 900D/2023, nr. 901D/2023, nr. 1.032D/2023 şi nr. 1.063D/2023, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    24. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    25. Guvernul, în dosarele nr. 900D/2023 şi nr. 901D/2023, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins:
    - Art. 17 alin. (2): „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II şi III.“;
    – Art. 22:
    "(1) Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4.
(2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.
(3) Salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară. Şefii de birou din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar şefii de serviciu de indemnizaţia de încadrare corespunzătoare funcţiei de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară din Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de prevederile art. 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Indemnizaţiile de încadrare sau salariile de bază, precum şi alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se stabilesc de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, potrivit legii."

    29. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (2) privind rolul Parlamentului, ale art. 75 - Sesizarea Camerelor Parlamentului, ale art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5) privind bugetul public naţional.
    30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, instanţa de contencios constituţional constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 22 august 2023, şi Decizia nr. 554 din 24 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 20 februarie 2024, constatând că sunt constituţionale.
    31. Astfel, referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă privind încălcarea principiului bicameralismului, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa prin care a reţinut că există două criterii esenţiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, şi anume: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituţional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziţie privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.
    32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reţinut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunţe asupra unei soluţii legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecţie, desigur, fără schimbarea obiectului esenţial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecţie ar însemna limitarea rolului său constituţional, iar caracterul decizional ataşat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce priveşte activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluţiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însuşită de Camera de reflecţie. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecţie trebuie să cuprindă o soluţie legislativă care păstrează concepţia de ansamblu a acesteia şi să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluţii legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecţie, în condiţiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări.
    33. Pornind de la considerentele reţinute în jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional a constatat că propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017 şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deşi există unele diferenţe între formele analizate de Senat şi, respectiv, de Camera Deputaţilor cu privire la modalitatea de salarizare a specialiştilor IT, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conţinut juridic între acestea şi nici o configuraţie semnificativ diferită între forma adoptată de Senat şi cea adoptată de Camera Deputaţilor. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este acelaşi cu cel al legii adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
    34. Prin urmare, ţinând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaţilor nu modifică substanţial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configuraţia propunerii legislative, Curtea a reţinut că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 61 şi 75 din Constituţie privind principiul bicameralismului.
    35. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 111 alin. (1) din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că textul constituţional stabileşte, pe de o parte, obligaţia Guvernului şi a celorlalte organe ale administraţiei publice de a prezenta informaţiile şi documentele necesare actului legiferării şi, pe de altă parte, modalitatea de obţinere a acestor informaţii, respectiv la cererea Camerei Deputaţilor, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. Din aceste dispoziţii rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanţia constituţională a colaborării dintre Parlament şi Guvern în procesul de legiferare, instituind obligaţii reciproce în sarcina celor două autorităţi publice. Curtea a mai reţinut că în cadrul raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când iniţiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat.
    36. Analizând fişa legislativă a propunerii, Curtea a observat că în data de 2 mai 2017 Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă, iar acesta din urmă a transmis punctul său de vedere, aprobat în şedinţa din 5 mai 2017, înregistrat cu nr. 161 din 8 mai 2017 la Biroul permanent al Senatului, prin care Guvernul a precizat că susţine adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însuşirii propunerilor şi observaţiilor menţionate la punctul II. De asemenea, în punctul de vedere transmis, la punctul II „Propuneri şi observaţii“, secţiunea A „Consideraţii privind impactul bugetar“, Guvernul a analizat şi impactul bugetar al propunerii legislative, identificând necesarul de finanţare.
    37. Referitor la critica autorilor excepţiei de neconstituţionalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut că prin Legea-cadru nr. 153/2017 a fost reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, este evident că sursa de finanţare în cazul salarizării specialiştilor IT este tot bugetul general consolidat al statului.
    38. În ceea ce priveşte caracterul insuficient al sursei de finanţare, criticat de autorii excepţiei din perspectiva faptului că în forma adoptată de prima Cameră sesizată nu era prevăzută salarizarea specialiştilor IT, Curtea a reţinut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu îşi are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituţie, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern.
    39. În consecinţă, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate şi criticile formulate în raport cu prevederile art. 111 alin. (1) şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie.
    40. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin decizia menţionată şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Jitariu Iuliana şi Creţu-Ostafe Cătălin în Dosarul nr. 7.046/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Enache Cristian şi alţii în Dosarul nr. 3.084/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Rusu Valentin şi alţii în Dosarul nr. 2.249/2/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Jitariu Iuliana şi alţii în Dosarul nr. 4.484/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Bărbat Gheorghe şi alţii în Dosarul nr. 5.835/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Asandei Bogdan şi alţii în Dosarul nr. 1.034/2/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Andrei Horea în Dosarul nr. 5.525/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Băjan Horia Florian şi alţii în Dosarul nr. 3.081/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Antonescu Marlena Carmen în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, de Ţăndăreanu Claudiu Ştefan şi alţii în Dosarul nr. 4.567/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi de Antonescu Marlena Carmen şi alţii în Dosarul nr. 9.265/2/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ şi Curtea Constituţională la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 10 din 28 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 10 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 10 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi ale art. 22 din capitolul VIII al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice