Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIEZIE Nr. 43 din 8 iulie 1993  cu privire la constitutionalitatea unor prevederi din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIEZIE Nr. 43 din 8 iulie 1993 cu privire la constitutionalitatea unor prevederi din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si autorizarea contractarii si garantarii unor credite externe, precum si a contractarii unor imprumuturi de stat

EMITENT: Curtea Constitutionala
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 23 iulie 1993
Curtea Constituţionalã a fost sesizatã, la data de 1 iulie 1993, de cãtre 55 de deputaţi, respectiv de domnii Mircea Ciumara, Gabriel Tepelea, Florian Ion-Angelo, Vasile Lupu, Mircea Ioan Popa , Mihail Bucur, Cornel Sturza Popovici, Gavril Dejeu, George Stanescu, Alexandru Simionovici, Ion Cornita, Ioan Victor Pica, Teodor Vintilescu, Otto-Ernest Weber, Ion Hristu, Niculae Cerveni, Tudor Gavril Dunca, Gheorghe Comanescu, Costel Paunescu, Emil-Teodor Popescu, Valentin Argesanu, Viorel Pavel, Vasile Gheorghe Victor Pop, Emil Cojocaru, George Iulian Stancov, Gheorghe Cristea, Victor Bostinaru, Corneliu-Constantin Ruse, Mihai Chiriac, Dragos Enache, Ioan Timis, Nicolae Alexandru, Viorel Lixandroiu, Bogdan Marinescu, Vasile Nistor, Doru Viorel Ursu, Florian Bercea, Teodor Luputiu, Emil Boros, Alexandru Brezniceanu, Ion Gurau, Dumitru Moinescu, Lazar Madaras, Ştefan Sinko, Francisc Baranyi, Ion Dobrescu, Emilian Bratu, Mihail Nica, Constantin-Şerban Rãdulescu Zonner, Sorin Victor Lepsa, Vasile Bran, Sergiu George Rizescu, Ion Diaconescu, Constantin Ionescu şi Ion Ratiu, asupra neconstitutionalitatii prevederilor art. 1 lit. a), g), e) şi f) şi ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractãrii şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractãrii unor împrumuturi de stat.
În sesizare, grupul de deputaţi arata, în esenta, ca prevederile art. 1 prin care se abiliteaza Guvernul sa rectifice bugetul de stat pe anul 1993 şi sa acorde contribuţii de la buget pentru salarizarea personalului de cult din ţara şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfãşoarã activitatea în strãinãtate sînt neconstituţionale întrucît, pe de o parte, contravin prevederilor art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, referitoare la aprobarea şi modificarea bugetului de stat, iar pe de alta parte, reprezintã o delegare legislativã într-un domeniu ce tine de legea organicã, respectiv <>Legea nr. 14/1991 , ceea ce este contrar art. 114 alin. (1) din Constituţie.
Se mai arata în sesizare ca abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pentru elaborarea de norme speciale privind cãlãtoria cu metroul echivaleaza cu scoaterea acestui mijloc de transport local din competenta autoritãţii administraţiei publice locale a municipiului Bucureşti, ceea ce incalca prevederile <>Legii organice nr. 69/1991 - Legea administraţiei publice locale.
Se apreciazã ca şi abilitarea Guvernului pentru ratificarea unor acorduri financiar-bancare care prezintã urgente, precum şi pentru plata cotizaţiilor statului roman la organisme şi organizaţii internaţionale este neconstitutionala, întrucît aceasta activitate face parte din atribuţiile cu caracter organic de control şi aprobare a acţiunii Guvernului pe plan internaţional şi care, deci, nu poate fi delegatã.
De asemenea, în sesizarea grupului de deputaţi se mai susţine ca art. 4 al legii sus-menţionate, prin care Guvernul este autorizat sa contracteze împrumuturi de stat în contul datoriei publice în limita sumei de 500 miliarde lei, este neconstitutional, întrucît mãreşte deficitul bugetar aprobat şi deci constituie o modificare a bugetului facuta altfel decît potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie.
Curtea Constituţionalã, în temeiul <>art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , constata ca este competenta sa soluţioneze sesizarea care s-a fãcut cu respectarea prevederilor art. 144 lit a) din Constituţie şi ale <>art. 17 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
Potrivit <>art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 s-a solicitat celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, punctul lor de vedere în legatura cu sesizarea primitã.
În punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, în legatura cu abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pentru rectificarea bugetului de stat şi de a acorda contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitãţilor de cult se arata, în esenta, ca, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, numai aprobarea bugetului de stat şi a legilor rectificative intra în competenta şedinţei comune a Camerelor, pe cînd legea de delegare legislativã în materie bugetarã se adopta cu procedura obişnuitã, prin dezbaterea şi votarea ei separatã în fiecare Camera. Abilitarea acordatã priveşte exclusiv actualizarea bugetului în raport cu modificãrile intervenite în structura veniturilor şi a cheltuielilor, urmînd ca ordonanţele ce vor fi emise sa fie supuse aprobãrii Camerelor dupã procedura instituitã de art. 1 pct. 2 şi art. 44-52 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. În ce priveşte abilitarea Guvernului de a actualiza nivelul contravenţiilor la normele privind disciplina bugetarã, financiarã, fiscalã, gestionara şi cãlãtoria cu metroul, în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se arata ca delegarea legislativã acordatã este constituţionalã, contravenţiile respective fiind instituite la nivel de lege, iar metroul constituind o instituţie de utilitate publica fata de care nu se poate nega şi competenta Guvernului. De asemenea, se arata ca nici abilitarea Guvernului de a ratifica sau a aproba acorduri financiar-bancare urgente şi pentru plata cotizaţiilor statului la organisme şi organizaţii internaţionale nu este contrarã prevederilor Constituţiei, întrucît ratificarea acestor acorduri nu face parte, potrivit art. 72 alin. (3) din Constituţie, din domeniul legilor organice.
În ce priveşte prevederile art. 4 din legea sus-menţionatã, în punctul de vedere al Camerei Deputaţilor se arata ca ele sînt constituţionale, deoarece nu reprezintã o modificare a cuantumului datoriei publice, ci o limita a împrumuturilor ce pot fi contractate în contul acestei datorii.
În punctul de vedere al Guvernului se arata, de asemenea, ca prevederile considerate ca neconstituţionale nu contravin Constituţiei, întrucît abilitarea de a rectifica bugetul poate fi acordatã numai printr-o lege adoptatã dupã procedura legislativã obişnuitã, nu în cadrul şedinţei comune a Camerelor care, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţie, priveşte exclusiv adoptarea şi rectificarea bugetului. De asemenea, abilitarea pentru acordarea de contribuţii personalului de cult este constituţionalã, întrucît, ca urmare a acestor contribuţii, personalul respectiv nu se include în sfera salariaţilor unitãţilor bugetare şi deci nu constituie un aspect de domeniul legii salarizarii, care reprezintã o lege organicã, asa cum se susţine în sesizare. De asemenea, Guvernul arata ca abilitarea referitoare la actualizarea nivelului amenzilor contravenţionale legate de activitatea metroului este constituţionalã, ţinînd seama de faptul ca ele au fost instituite prin <>Decretul nr. 314/1980 , iar Regia de Exploatare a Metroului Bucureşti este de interes naţional, nu local. În ce priveşte ratificarea unor acorduri financiar-bancare, se arata ca abilitarea acordatã nu este contrarã Constituţiei, fiind o problema de domeniul legii ordinare.
În legatura cu art. 4 se arata, în punctul de vedere al Guvernului, ca prevederea este constituţionalã, întrucît nu constituie o delegare legislativã, ci o reglementare distinctã.
Senatul nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd sesizarea grupului de deputaţi, punctele de vedere ale Camerei Deputaţilor şi Guvernului, precum şi concordanta dintre textele legale a cãror constitutionalitate a fost contestatã şi dispoziţiile Constituţiei, retine urmãtoarele:
Verificind conţinutul sesizãrii cu legea a carei constitutionalitate a fost contestatã se constata ca, în ce priveşte art. 1, obiecţia de neconstituţionalitate se referã la prevederile de la lit. a), f), g) şi h).
Art. 1 lit. a) din legea adoptatã abiliteaza Guvernul ca prin ordonanta sa rectifice bugetul de stat în funcţie de modificãrile intervenite în structura veniturilor şi a cheltuielilor, iar prevederea de la lit. h) permite acordarea prin ordonanta de contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitãţilor de cult din ţara şi a personalului deservent al cultului ortodox care îşi desfãşoarã activitatea în strãinãtate.
În sesizare se susţine ca, întrucît bugetul de stat se adopta în şedinţa comuna a Camerelor reunite, potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie, abilitarea Guvernului de a rectifica bugetul ar fi neconstitutionala, legea prin care s-a acordat aceasta abilitare fiind adoptatã în şedinţa separatã a fiecãrei Camere, potrivit procedurii legislative obişnuite.
Aceasta obiectie este neîntemeiatã, deoarece legea de abilitare pentru rectificarea bugetului nu face parte din situaţiile limitativ prevãzute de art. 62 din Constituţie şi de regulamentul şedinţelor comune, cînd adoptarea legii se face în cadrul unei şedinţe comune a Camerelor. Adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative de cãtre fiecare Camera în parte constituie, potrivit principiului bicameralismului, procedura legislativã obişnuitã, astfel încît dezbaterea şi adoptarea lor în şedinţa comuna au un caracter de excepţie, constituind o procedura parlamentarã de legiferare numai în cazurile expres prevãzute de Constituţie şi de regulament. Desigur, însã, ca supunerea spre aprobare a ordonanţelor se poate face numai cu respectarea prevederilor art. 62 din Constituţie, referitoare la adoptarea bugetului de stat şi a legilor rectificative în şedinţa comuna a Camerelor Parlamentului.
În ce priveşte acordarea de contribuţii de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitãţilor de cult, în sesizare se susţine ca astfel s-ar crea o noua categorie de personal bugetar, ceea ce are drept consecinta modificarea <>Legii salarizarii nr. 14/1991 , care, constituind o lege organicã, nu poate fi modificatã pe calea unei ordonanţe.
Acordarea unei contribuţii financiare de la bugetul de stat pentru salarizarea personalului unitãţilor de cult nu are însã semnificatia includerii acestui personal în categoria salariaţilor unitãţilor bugetare, întrucît unitãţile de cult nu devin astfel unitãţi bugetare, iar personalul lor nu capata calitatea de funcţionar de stat. Contribuţia reprezintã doar un ajutor la care cultele sînt îndreptãţite, în temeiul art. 29 alin. (5) din Constituţie, potrivit cãruia cultele religioase sînt autonome fata de stat şi se bucura de sprijinul acestuia, astfel încît obiecţiunea formulatã este neîntemeiatã.
Cu referire la actualizarea nivelului contravenţiilor la normele legale privind disciplina bugetarã, financiarã, fiscalã, gestionara, precum şi la normele privind cãlãtoria cu metroul, în sesizare se susţine ca abilitarea acordatã ar fi neconstitutionala întrucît incalca domeniul autonomiei locale şi prevederile <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 , care este o lege organicã, întrucît metroul face parte din categoria transporturilor locale, existind numai în municipiul Bucureşti.
Amenzile contravenţionale în acest domeniu sînt stabilite însã prin <>Decretul nr. 314/1980 , astfel încît nu pot fi modificate decît tot printr-un act de nivelul legii. În plus, nu se poate nega competenta legiuitorului de a stabili contravenţii pentru întãrirea ordinii publice şi asigurarea securitãţii cetãţenilor în prestarea unui serviciu public cum este metroul.
În legatura cu abilitarea legislativã acordatã prin art. 1 lit. g) pentru ratificarea sau aprobarea unor acorduri financiar-bancare la care este parte, dupã caz, România, Guvernul sau Banca Nationala a României şi pentru plata cotizaţiilor statului roman la organisme şi organizaţii internaţionale, în sesizare se arata ca textul este neconstitutional întrucît ar face parte din atribuţiile cu caracter organic, de control şi aprobare a activitãţii Guvernului pe plan internaţional.
Asa cum s-a precizat în punctul de vedere al Guvernului, abilitarea acordatã priveşte exclusiv acorduri financiar-bancare urgente, nu ratificarea de tratate internaţionale încheiate, în numele României, de Preşedintele tarii. Cu referire la aceste acorduri, potrivit art. 72 din Constituţie, ele nu fac parte din categoria legilor organice, astfel încît aprobarea lor facindu-se printr-o lege ordinarã, implicit delegarea legislativã este constituţionalã, fiind conformã art. 114 alin. (1) din Constituţie.
În sesizarea grupului de deputaţi se mai arata ca art. 4 este neconstitutional întrucît, în esenta, incalca principiul neretroactivitatii legilor şi modifica prevederile bugetului de stat pe calea unei legi ce nu a fost adoptatã potrivit art. 62 alin. (2) lit. b) din Constituţie.
Se observa însã ca prevederile art. 4 nu au efecte retroactive, întrucît autorizarea pe care o instituie este numai pentru viitor. De asemenea, actualizarea nivelului datoriei publice urmeazã a se realiza pe calea ordonanţei rectificative emise potrivit art. 1 lit. a), art. 4 constituind numai o limita maxima de contractare a împrumuturilor în contul datoriei publice, ceea ce este de nivelul legii ordinare, adoptate potrivit procedurii legislative obişnuite.
Ţinînd seama de considerentele prezentei decizii referitoare la sensul abilitarii Guvernului de a emite ordonanţe, precum şi de unele aspecte legate de ordonanţele emise pe baza unei asemenea abilitari, este necesar ca în exercitarea delegarii legislative acordate sa se respecte cu stricteţe limitele legii de abilitare şi interdicţie constituţionalã, a art. 114 alin. (1) din Constituţie, de a se reglementa, pe acest temei, materii ce ţin de domeniul legii organice.

Avînd în vedere considerentele expuse,
vazind şi dispoziţiile art. 114 alin. (1) şi ale art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi prevederile <>art. 20 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Constata ca dispoziţiile art. 1 lit a), f), g) şi h) şi ale art. 4 din Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractãrii şi garantarii unor credite externe, precum şi a contractãrii unor împrumuturi de stat sînt constituţionale.
2. Decizia se comunica Preşedintelui României şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 8 iulie 1993 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor-Dan Zlatescu, judecãtori.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. dr. VASILE GIONEA

Magistrat-asistent,
Constantin Burada

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016