Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
CRITERII MEDICO-PSIHOSOCIALE din 3 noiembrie 2025 pe baza cărora se stabileşte termenul de valabilitate permanent pentru încadrarea în grad de handicap a persoanelor cu dizabilităţi
EMITENT: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1027 bis din 6 noiembrie 2025
──────────
Aprobate prin ORDINUL nr. 2.300/1.457/2025 publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 bis din 6 noiembrie 2025.
──────────
ART. I
Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte termen de valabilitate permanent pentru certificatul de încadrare în grad de handicap sunt următoarele: CAP. 1
FUNCŢIILE MENTALE
I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETĂ A FUNCŢIILOR MENTALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La prima prezentare la evaluarea complexă medico-psihosocială (denumită în continuare evaluare), a persoanelor cu dizabilitate intelectuală (genetică, confirmată prin testări specifice/dobândită) profundă (nivel QI sub 20-25) şi gravă (nivel QI 20-25 până la 35-40), evidenţiate prin două măsurători psihometrice recente şi concordante şi cu istoric psihiatric documentat până la împlinirea vârstei de 18 ani.
– La împlinirea vârstei de 26 de ani (în anul calendaristic), în situaţia persoanelor cu tulburări de neurodezvoltare, care s-au prezentat la cel puţin două evaluări, în perioada de copil sau adult.
– Acordarea de termen permanent, nerevizuibil, persoanelor cu încadrare în grad de handicap care au împlinit vârsta de 75 de ani, după cel puţin două evaluări.
I.2. EVALUAREA PERSOANELOR ADULTE CU SINDROM LANGDON - DOWN (TRISOMIA 21)
- La împlinirea vârstei de 26 ani, după cel puţin 2 evaluări, în perioada de copil sau adult.
I.3. EVALUAREA PERSOANELOR CU VÂRSTA CRONOLOGICĂ DE PESTE18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu deficienţă gravă în două din cele trei domenii psihopatologice: socializare, limbaj, autoîntreţinere dintre care domeniul socializare este obligatoriu;
– La împlinirea vârstei de 26 ani (în anul calendaristic), în situaţia persoanelor cu TSA, care s-au prezentat la cel puţin două evaluări, în perioada de copil sau adult cu istoric psihiatric documentat din perioada de mica copilărie.
II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCŢIILOR INTELECTUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La a doua prezentare la evaluare a persoanelor cu afectare gravă a funcţiei cognitive (MMSE ≤ 9 puncte) evidenţiată prin două măsurători psihometrice concordante, aflate în evidenţă şi tratament de specialitate de minimum 6 luni şi cu istoric psihiatric documentat din care să reiasă debutul, evoluţia afecţiunii, opţiunile terapeutice.
– La a doua evaluare a persoanelor cu afectare accentuată a funcţiei cognitive (MMSE cuprins între 10-14 puncte), evidenţiată prin două măsurători psihometrice concordante şi cu asociere cu alte tipuri de dizabilităţi.
III. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor cu psihoze cu deficienţă gravă,în formele cu deteriorare progredientă/destructurarea severă a personalităţii şi a comportamentului, cu potenţial antisocial, cu minimum două internări în cursul unui an, confirmată prin două testări psihometrice concordante, cu vechiul istoric psihiatric documentat, cu evoluţie cronică, lipsa aderenţei la tratament, lipsa suportului psihosocial.
CAP. 2
FUNCŢIILE SENZORIALE
I. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR VIZUALE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu cecitate absolută (VAO=pmm, pl,fpl) şi parţială/relativă (VAO < 1/25 = sub 0,04=2 m) la ambii ochi/vederea la cel mai bun ochi, prezentând un istoric documentat medical al evoluţiei afecţiunii şi confirmată prin testări obiective şi două examinări oftalmologice efectuate de medici diferiţi, cu menţionarea unor leziuni funcţionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
– La prima evaluare a persoanelor cu surdo-cecitate, confirmată prin testări obiective şi două examinări oftalmologice şi ORL, efectuate de medici diferiţi, cu menţionarea unor leziuni funcţionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
– La a doua evaluare a persoanelor cu îngustarea câmpului vizual sub 10 grade în jurul punctului de fixaţie la ambii ochi, prezentând un istoric al evoluţiei afecţiunii şi confirmată prin testări obiective, printre care câmpul vizual computerizat, corect efectuat şi valid* şi două examinări oftalmologice efectuate de medici diferiţi, cu menţionarea unor leziuni funcţionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
* Pentru ca rezultatul examinării câmpului vizual să poată fi interpretabil, proporţia de răspunsuri fals negative ar trebui să se încadreze sub limita de 25-30%.
II. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR AUDITIVE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu surdomutitatea congenitală sau surditatea bilaterală dobândită înaintea achiziţionării limbajului cu demutizare slabă/nulă, cu pierdere peste 90 dB (cofoza), atestate prin istoric şi determinări obiective audiometrice - audiogramă tonală şi vocală - testarea inteligibilităţii vorbirii, testarea potenţialelor auditive evocate de trunchi cerebral determinate automat - AABR.
– La a doua evaluare a persoanele cu tulburări de auz congenitale sau dobândite precoce-copilărie/adolescenţă, neprotezabile sau la care s-a încercat protezarea timp de doi ani, fără niciun beneficiu funcţional, atestate prin istoric şi determinări obiective audiometrice;
– La a doua prezentare pentru persoanele protezate, convenţional şi neconvenţional, la mai mult de doi ani de la protezare, atestate prin istoric şi determinări obiective audiometrice cu stabilirea clară a eficienţei protezării - inteligibilitatea cuvintelor, eficacitatea comunicării.
III. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR VESTIBULARE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
În general tulburările vestibulare periferice au un caracter tranzitoriu, nu se impune termen de valabilitate permanent.
CAP. 3
FUNCŢIILE FONATORII ŞI DE COMUNICARE VERBALĂ
– La a doua evaluare a persoanelor cu traheostomă permanentă şi la persoane cu afectare ireversibilă a funcţiei de generare a cuvintelor.
CAP. 4
FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR ŞI RESPIRATOR
A. FUNCŢIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR INIMII
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectări cardiace ireversibile care determină Insuficienţă cardiacă clasa III/IV NYHA, ireductibilă sub tratament medicamentos/intervenţional, obiectivată prin ecocardiografie, asociată cu modificări eco-cord specifice (FE<45%) şi creşterea markerelor cardiaci specifici.
– La a doua evaluare a persoanelor care au beneficiat de tratament cardiovascular chirurgical cu sechele funcţionale semnificative ireversibile (obiectivate prin eco-cord) sau terapii intervenţionale sau purtători de dispozitive cardiace implantabile la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei, cu sechele funcţionale ireversibile.
– La a doua evaluare, a persoanelor cu transplant cardiac, la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei, încadrarea ţinând cont de sechelele hemodinamicii permanente.
II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
- La prima evaluare a persoanelor cu amputaţie/amputaţii de membre;
– La a doua evaluare a persoanelor cu limfedem ireversibil stadiul 3 OMS - elefantiazis (se exclude elefantiazisul determinat de insuficienţa venoasă cronică), care determină tulburări grave de prehensiune/manipulaţie sau/şi de statică/mers.
B. FUNCŢIILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC
I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN ANOMALII ALE CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNCŢIILOR DE PRODUCERE A SÂNGELUI ŞI ALE MĂDUVEI OSOASE)
- La a doua evaluare a persoanelor cu răspuns nefavorabil/incomplet la tratament, cu recidive sau/şi complicaţii severe persistente (citopenie-insuficienţă medulară, deficit imun, necesar transfuzional cronic, complicaţii neurologice sau disfuncţii de organ cronice, tromboze repetate, neoplazii secundare, caşexie etc).
II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA CAPACITĂŢII SÂNGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN
- La a doua evaluare a persoanelor cu răspuns nefavorabil/incomplet la tratament, cu recidive sau/şi complicaţii severe persistente (insuficienţă medulară, tromboze, hemoragii repetate, mielodisplazie, forme care necesită transfuzii cronice etc),
III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA SISTEMULUI LIMFOID
- La a doua evaluare a persoanelor cu răspuns nefavorabil/incomplet la tratament, cu recidive sau/şi complicaţii severe persistente (citopenie-insuficienţă medulară, deficit imun, necesar transfuzional cronic, complicaţii neurologice sau disfuncţii de organ cronice, tromboze repetate, neoplazii secundare, caşexie etc),
IV. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE COAGULARE
- La a doua evaluare a persoanelor cu răspuns nefavorabil/incomplet la tratament, cu recidive sau/şi complicaţii severe persistente (sângerări cu sechele neurologice, oculare, articulare, tromboze repetate, necesar cronic substitutiv de factori plasmatici sau necesar cronic transfuzional etc.).
V. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TRANSPLANT MEDULAR (Status Posttransplant auto- sau allotransplant)
- La a doua evaluare a persoanelor cu transplant medular, la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei, încadrarea ţinând cont de sechelele funcţionale permanente.
C. FUNCŢIILE SISTEMULUI IMUNITAR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN SINDROMUL IMUNODEFICITAR CRONIC DOBÂNDIT
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA în stadiul clinico-imunologic C1, C2 şi C3, documentat prin investigaţii specifice.
D. FUNCŢIILE SISTEMULUI RESPIRATOR
EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu afecţiuni bronhopulmonare cronice, în faza de Insuficienţă respiratorie cronică cu fenomene de hipoxemie (tulburări nervos centrale şi manifestări cardiovasculare) cu sau fără hipercapnie severă (encefalopatia hipercapnică), cu valori înscrise ale analizei gazelor sanguine arteriale, spirometrie corect efectuată, cu necesar de ventilaţie non invazivă pe mască sau cu necesar de oxigenoterapie de lungă durată (peste 15 ore/zi).
– La a doua evaluare, în cazul transplantului pulmonar/cardiopulmonar, la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei.
CAP. 5
FUNCŢIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC ŞI ENDOCRIN
I.a. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE, SECREŢIE, ABSORBŢIE-ASIMILAŢIE)
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale sistemului digestiv, stadiul 4 TNM (metastaze), în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicaţii funcţionale ireversibile obiectivate prin investigaţii specifice;
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale sistemului digestiv, care au necesitat efectuarea de gastrostome sau ileo-colostome (anus iliac) definitive sau stenoze esofagiene cu gastrostome definitive şi în situaţia persoanelor cu rezecţii de pancreas.
I.b. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR HEPATICE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii hepatice/căi biliare, primare sau secundare, stadiul 4 TNM (metastaze) în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicaţii funcţionale ireversibile sub tratament;
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu ciroză hepatică decompensată vascular şi /sau parenchimatos, clasa Child Pugh B şi C.
– La a doua evaluare a persoanelor cu transplant hepatic, la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei.
II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA UNOR FUNCŢII METABOLICE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat insulinonecesitant, la un interval de peste 5 ani de la iniţierea terapiei, prezentând una sau mai multe complicaţii cronice specifice (în special afectare cardiovasculară, renală, oculară, neurologică, picior diabetic).
III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR ENDOCRINE
1. Evaluarea gradului de handicap în Tumorile hipofizare
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu tumoră hipofizară cu sechele oftalmologice grave (cecitate) sau tulburări neurologice grave sau cu tulburări metabolice grave.
2. Evaluarea gradului de handicap în Insuficienţa hipofizară
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu insuficienţă hipofizară pluritropă (≥2 deficite);
3. Evaluarea gradului de handicap în Deficitul/rezistenţa la arginină-vasopresină
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu deficit/rezistenţă la arginine-vasopresină cu modificări electrolitice grave sau Diabet insipid adipsic.
4. Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa tiroidiană
- La prima evaluare în situaţia persoanelor diagnosticate cu mixedem congenital (disgenezei/tulburări de hormonogeneza tiroidiană) sau cu mixedem primar cu visceralizate, cu complicaţii cardiovasculare şi neurologice grave, insuficienţă cardiacă congestivă ireductibilă, poliserozite, encefalopatie.
5. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei paratiroidei
a. Hiperfuncţie paratiroidiană
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hiperparatiroidism cu deficienţă funcţională gravă, sau cu complicaţii fără tratament definitiv.
b. Hipofuncţie paratiroidiană
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hipoparatiroidism necontrolat de terapia standard.
6. Evaluarea gradului de handicap în afectarea glandei suprarenale
- La prima evaluare în situaţia persoanelor diagnosticate cu Insuficienţă cortico-suprarenală primară cronică.
7. Evaluarea gradului de handicap în insuficienţa gonadică
Insuficienţa gonadică primară: Insuficienţa gonadică prin disgenezie gonadică
- La prima evaluare în situaţia persoanelor cu afecţiune documentată prin testare genetică (cariotip) şi dozări hormonale specifice.
8. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiei tiroidiene din proliferările maligne
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale glandei tiroide, în stadiul IV TNM.
9. Evaluarea gradului de handicap în fenilcetonurie
- La prima evaluare a persoanelor care asociază deficit cognitiv grav.
– La a doua evaluare a persoanelor cu afecţiune stabilizată.
CAP. 6
FUNCŢIILE UROGENITALE
I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR DE FILTRARE ŞI SECREŢIE RENALĂ, DE COLECTARE ŞI STOCARE A URINEI ÎN VEZICA URINARĂ
1. – La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu Boală cronică de rinichi stadiul G5 - Insuficienţă renală, când supravieţuirea este asigurată prin mijloace de substituţie a funcţiei renale, cu menţionarea în referatul de stare prezentă a lipsei eligibilităţii pentru transplant, încadrarea ţinând cont, printre altele, de eficienţa metodelor de epurare extrarenală*.
*În cadrul hemodializei, Kt/V este clearance-ul ureei prin dializor (K) realizat în intervalul de timp (t), de regulă durata unei şedinţe de hemodializă, raportat la volumul de distribuţie al ureei (V). Se consideră că valori de 1,2-1,4 ar corespunde unei eficienţe bune a hemodializei, pentru bolnavi non-diabetici, iar la diabetici sunt recomandate valori ≥1,4. Raportul dintre concentraţiile ureei după şi înainte de şedinţa de dializă (R) cu valori optime 0,42-0,30 şi indicele de reducere a ureei în cursul şedinţei de dializă (URR-Urea Reduction Ratio), cu valori optime de 58-70% sunt utili pentru a evalua rapid eficienţa unei şedinţe de hemodializă, atunci când Kt/V nu este disponibil.
– La a doua evaluare a persoanelor cu transplant renal, la un interval mai mare de 2 ani de la data intervenţiei.
2. – La a doua evaluare a persoanelor la care a survenit rezecţia totală a vezicii urinare pentru cancer, cu implantare de uretere (indiferent unde este implantul) - pierderea funcţiei de colectare şi stocare a urinei de către vezica urinară.
II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR UROGENITALE
1. Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanţă sau inoperabile, în faze de generalizare.
2. Neoplasme mamare inoperabile în faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/şi la distantă.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii urogenitale sau mamare, în stadiul 4 TNM în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicaţii funcţionale ireversibile obiectivate prin investigaţii specifice.
CAP. 7
FUNCŢIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE ŞI ALE MIŞCĂRILOR AFERENTE
I. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA MOBILITĂŢII ARTICULAŢIILOR ŞI OASELOR ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP*
1. Afecţiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce
- La prima evaluare a persoanelor cu afecţiune constituţională a oaselor şi malformaţii, tip amielie, sindactilie.
– La a doua evaluare a persoanelor cu afecţiuni osteo-articulare congenitale/dobândite precoce pentru patologiile inoperabile/în afara resurselor terapeutice.
2. Hemofilia A şi B
- La a doua evaluare a persoanelor cu afecţiuni osteo-articulare secundare hemofiliei în cazurile inoperabile/în afara resurselor terapeutice sau pentru cele la care există o stabilitate clinică timp de minimum 12 luni după intervenţia chirurgicală.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hemofilie, care au suferit hemoragii intraparenchimatoase/ intraarticulare, cu sechele morfofuncţionale.
3. Colagenoze:
a) Poliartrita reumatoidă (PR)
- La prima evaluare a persoanelor cu PR stadiul IV şi Clasa funcţională IV Steinbrocker, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice şi determinări de laborator specifice.
– La a doua evaluare a persoanelor cu PR forme severe stadiul III/IV şi Clasa funcţională III Steinbrocker, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice şi determinări de laborator specifice.
b) Scleroza sistemică
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare gravă, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
c) Miopatii inflamatoare
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare gravă, a musculaturii, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
d) Lupusul eritematos sistemic
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare sistemică gravă, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
e) Boala mixtă a ţesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament.
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectare accentuată, documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
f) Vasculitele sistemice
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare sistemică gravă, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului, documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
4. Afecţiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfecţioase sau induse de microcristale)
- La prima evaluare a persoanelor cu afectări osteoarticulare (anchiloze şold bilateral) în afara resurselor terapeutice (documentate prin investigaţii imagistice) şi care împiedică locomoţia şi abilităţile de autoîngrijire.
5. Spondilartritele, incluzând spondilartritele axiale, cu sau fără manifestări periferice şi artropatia psoriazică, forme axiale sau periferice
- La a doua evaluare a persoanelor cu spondiloartrită, cu tulburări majore ale gestualităţii şi deplasării, documentată clinic şi imagistic, fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului.
6. Tumori osoase maligne
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii osoase şi de ţesut conjunctiv, în stadiul 4 TNM în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicaţii funcţionale ireversibile obiectivate prin investigaţii specifice.
7. Leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungată
- La a doua evaluare a persoanelor cu afecţiuni musculare şi osteo-articulare pentru patologiile inoperabile/ fără răspuns terapeutic timp de minimum 1 an de la iniţierea tratamentului.
II. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA MOBILITĂŢII COLOANEI VERTEBRALE, ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
1. Spondiloartritele axiale (incluzând Spondilita anchilozantă) cu sau fără manifestări periferice
- La prima evaluare a persoanelor cu Spondiloartrită axială formă gravă cu leziuni osificate severe în afara resurselor terapeutice/recuperatorii documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
– La a doua evaluare a persoanelor cu SA alte forme grave sau accentuate în afara resurselor terapeutice/recuperatorii documentată prin explorări imagistice teste funcţionale şi determinări de laborator specifice.
2. Cifoscolioze şi scolioze deformante-idiopatice
- La a doua evaluare a persoanelor cu afecţiuni ale coloanei vertebrale pentru formele inoperabile/ în afara resurselor terapeutice/recuperatorii sau pentru cele la care există o stabilitate clinică timp de minimum 1 an după intervenţia chirurgicală.
III. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR MOTORII (A STATICII ŞI MOBILITĂŢII - LOCOMOŢIEI SAU/ŞI GESTUALITĂŢII) ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
1. Amputaţii
- La prima evaluare a persoanelor cu amputaţie/amputaţii de membre.
2. Afecţiuni neurologice
- La prima evaluare a persoanelor cu sechele ale bolilor cerebrovasculare cu deficit motor de intensitate tip plegic, la un interval de peste 2 ani de la data accidentului vascular şi a persoanelor diagnosticate cu paraplegie sau tetraplegie, indiferent de cauză, la un interval de peste 2 ani de la data diagnosticării.
– La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu sechele motorii ale encefalopatiei infantile, meningoencefalopatiei infantile, malformaţiilor congenitale, poliomielitei, polineuropatiilor ereditare, bolilor metabolice genetice ale sistemului nervos central şi periferic cu deficite motorii definitive.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu poli neuropatii motorii cronice severe documentate EMG, la un interval de peste 2 ani de la diagnosticare şi cu menţionarea epuizării posibilităţilor de tratament recuperator.
3. Evaluarea gradului de handicap în afecţiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie
a) - La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu ataxii spino-cerebeloase, ataxii cerebeloase corticale, alte ataxii ereditare cu afectare gravă a funcţiei neuro-motorii- imposibilitatea realizării activităţilor de autoîngrijire şi autogospodărire, la peste 2 ani de la diagnosticare.
b) - La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu sindroame cu deficit motor şi atrofii musculare neurogene lent progresive, cel mai frecvent Scleroza Laterală Amiotrofică, cu afectare gravă a funcţiei neuro-motorii - imposibilitatea realizării activităţilor de autoîngrijire şi autogospodărire, la peste 2 ani de la diagnosticare.
c) - La prima evaluare în situaţia persoanelor diagnosticate cu neuropatii heredo-degenerative: senzorio-motorii, cu afectare gravă a funcţiei neuro-motorii - imposibilitatea realizării activităţilor de autoîngrijire şi autogospodărire, la peste 2 ani de la diagnosticare.
4. Afecţiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu scleroza multiplă cu afectare funcţională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii, la peste 2 ani de la menţionarea ultimului puseu de activitate.
– La a două evaluare a persoanelor diagnosticate cu scleroza multiplă cu deficite motorii definitive, anchiloze, tulburări de deglutiţie, tulburări de vorbire, tulburări de coordonare, tulburări de vedere, cu examen neurologic efectuat la minimum 1 lună după puseul de activitate şi la peste 2 ani de la diagnosticare.
IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECŢIUNI MUSCULARE PENTRU ÎNCADRAREA ÎNTR-UN GRAD DE HANDICAP
1. Evaluarea gradului de handicap în distrofiile musculare progresive (DMP)
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu DMP cu afectare funcţională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii la peste 2 ani de la diagnosticare.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu DMP cu afectare funcţională accentuată, la peste 2 ani de la diagnosticare.
2. Evaluarea gradului de handicap în miotonii
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu miotonie cu afectare funcţională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii, la peste 2 ani de la diagnosticare.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu miotonie cu afectare funcţională accentuată, la peste 2 ani de la diagnosticare.
3. Evaluarea gradului de handicap în miopatiile infecţioase şi inflamatorii
Evoluţia acestor afecţiuni poate fi ondulantă, cu agravări şi remisiuni spontane şi terapeutice, în funcţie de etiologie, putându-se stabili termenul permanent, după instalarea unor deficite motorii definitive, ireversibile sub tratament.
4. Evaluare grad de handicap în miastenia gravis (MG) şi sindroamele miastenice
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu MG cu afectare funcţională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii sau necesitatea alimentării pe tub/ ventilării, rezistentă la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu MG cu afectare funcţională accentuată, cu tulburări de deglutiţie, de fonaţie, şi crize respiratorii frecvente, rezistente la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.
V. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCŢIILOR DE CONTROL AL COMPORTAMENTULUI MOTOR ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu afectarea funcţiilor de control al comportamentului motor cu deficienţă funcţională gravă cu pierderea autonomiei locomotorii, rezistentă la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare,
– La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu Sindromul Prader-Willi (SPW) sau alte afecţiuni genetice, documentate prin explorări imagistice, teste funcţionale şi determinări de laborator specifice, încadrarea realizându-se în raport cu criteriile din capitolele referitoare la structurile/funcţiile afectate,
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu afectarea funcţiilor de control al comportamentului motor cu deficienţă funcţională accentuată, rezistentă la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.
VI. EVALUAREA PERSOANELOR CU EPILEPSIE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu epilepsie cu afectare funcţională gravă cu frecvente episoade subintrante, rezistente la terapie şi cu prezenţa tulburării psihice grave, la peste 2 ani de la diagnosticare, documentată prin explorări imagistice, teste funcţionale, evaluări psihologice şi determinări de laborator specifice, obligatoriu confirmarea EEG a crizelor
VII. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN NARCOLEPSIE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu narcolepsie cu afectare funcţională gravă/accentuată, rezistentă la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.
VIII. EVALUAREA PERSOANELOR CU TUMORI CEREBRALE MALIGNE ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii cerebrale, primare sau secundare, în stadiul 4 TNM în afara resurselor terapeutice/ în curs de îngrijiri paliative/ cu complicaţii funcţionale ireversibile obiectivate prin investigaţii specifice.
CAP. 8
FUNCŢIILE PIELII EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA FUNCŢIILOR PIELII
– La a doua evaluare a persoanelor cu artropatie psoriazică în formă de spondilită, cu afectare axială prin prinderea coloanei cervicodorsolombare, cu tendinţă la anchiloză, asociată sau nu cu interesare articulară periferică cu deformarea mâinilor, cu tulburări majore ale gestualităţii şi deplasării, documentată clinic şi imagistic, în afara resurselor terapeutice.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii cutanate, în stadiul 4 TNM în afara resurselor terapeutice/în curs de îngrijiri paliative/cu complicaţii funcţionale ireversibile, obiectivate prin investigaţii specifice.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu mastocitoză sistemică, forma accentuată şi gravă.
– La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu angioedem ereditar, forma accentuată şi gravă.
La a doua evaluare a persoanelor cu psoriazis forma severă, fără răspuns terapeutic după minimum 6 luni de la iniţierea tratamentului , documentată prin scoruri de severitate şi determinări de laborator specifice.
La a doua evaluare a persoanelor cu hidradenită supurativă forma severă (Hurley III), fără răspuns terapeutic după minimum 6 luni de la iniţierea tratamentului, documentată prin scoruri de severitate şi determinări de laborator specifice.
La a doua evaluare a persoanelor cu Pemfigus forma severă, fără răspuns terapeutic timp de minimum 6 luni de la iniţierea tratamentului, documentată prin scoruri de severitate şi determinări de laborator specifice.
La a doua evaluare a persoanelor cu Pyoderma gangrenosum, fără răspuns terapeutic timp de minimum 3 luni de la iniţierea tratamentului forma documentată.
ART. II
Se stabileşte termen de valabilitate permanent pentru certificatul de încadrare în grad de handicap după cel puţin două evaluări ale persoanelor diagnosticate cu alte afecţiuni medicale, cuprinse în Anexa I la Ordinul pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, cu modificările şi completările ulterioare, cu evoluţie îndelungată (minimum 5 ani de la diagnosticare şi iniţierea tratamentului) şi afectări cronice stabile, fără potenţial de reversibilitate sub terapiile disponibile, confirmate prin documente medicale susţinute de investigaţii clinice şi paraclinice specifice, menţionate la capitolele consacrate.
ART. III
Pentru alte situaţii decât cele prevăzute la art. I şi art. II, termenul de valabilitate al certificatului de încadrare în grad de handicap este de 24 luni pentru afecţiuni cu evoluţie staţionară sau progresivă şi de 12 luni pentru afecţiuni cu potenţial reversibil prin terapiile aplicate sau cele care necesită investigaţii suplimentare pentru stabilirea prognosticului recuperator.
NB: Pentru a menţine/îmbunătăţi starea de sănătate şi pentru a evita excluziunea socială, persoanele cu dizabilităţi au obligaţia de a urma activităţile şi serviciile prevăzute în Programul individual de reabilitare şi integrare socială a adultului cu handicap şi în Planul individual de servicii.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
