Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIE din 7 decembrie 1929  intre REGATUL ROMANIEI si REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA INLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMANO-POLON    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONVENTIE din 7 decembrie 1929 intre REGATUL ROMANIEI si REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA INLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMANO-POLON

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 83 din 9 aprilie 1931

Regatul României pe de o parte şi Republica Polonia pe de alta, insufletite de dorinta de a înlesni locuitorilor din zona de frontiera traficul local, au hotãrât a încheia o Convenţie şi în acest scop au numit plenipotentiari, anume:
Regatul României: pe E. S. D. George Cretzianu, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Majestatii Sale Regelui României la Varsovia;
Republica Polonia: pe D. Wladyslav Rasinski, Doctor în drept, fost Director de Departament la Ministerul Finanţelor,
cari, dupã ce şi-au schimbat împuternicirile gãsite în buna şi cuvenitã forma,
au convenit asupra dispoziţiilor urmãtoare:

ART. 1
1. Supusii celor doua Pãrţi Contractante, domiciliaţi în zona frontiera limitrofa a uneia din cele doua Tari, vor beneficia, conform dispoziţiilor prevãzute în prezenta Convenţie, de înlesnirile mai jos menţionate.
2. Se vor considera ca toate frontierele limitrofe, regiunile ce se întind de fiecare parte a frontierei, în principiu, la zece kilometri.
3. Totuşi, cele doua Pãrţi Contractante vor putea, de comun acord, sa lãrgeascã aceste zone frontiere limitrofe peste zece kilometri, oridecateori se va fi stabilit ca o asemenea extensiune este necesarã pentru trebuinţele economice vitale ale regiunilor interesate.

TITLUL I: Înlesniri personale
ART. 2
1. Spre a beneficia de înlesnirile prevãzute prin prezenta Convenţiune, persoanele sus arãtate trebuie sa fie prevãzute cu un permis de trecere, care sa le autorizeze a trece frontiera şi a sta în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari.
2. Aceste permise de trecere vor putea fi acordate:
I. Proprietarilor exploataţiilor agricole, situate în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari, procuristilor lor, membrilor familiilor lor, arendaşilor, uzufructurarilor şi beneficiarilor legali ai terenurilor situate în aceasta zona, precum şi lucrãtorilor necesari pentru exploatare;
II. altor persoane, în cazul când ar fi vorba de interese personale urgente;
III. meseriasilor, domiciliaţi cel puţin de un an, în zona frontiera limitrofa a uneia din cele doua Tari, în cazul când ar fi angajaţi a-şi executa vremelnic profesiunea în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari;
IV. clericilor, medicilor, medicilor-veterinari, agenţilor lor legali autorizaţi şi moaşelor;
3. Functionarii oficiali cu serviciul în zona frontiera limitrofa sunt autorizaţi a trece frontiera, prezentând permisul permanent cu care trebuie sa fie prevãzuţi.
ART. 3
1. Titularii permiselor de trecere, vor putea trece frontiera prin toate mijloacele normale de transport.
2. Titularii tuturor acestor permise nu vor putea sta decât în localitãţile specificate pe aceste documente.
ART. 4
1. Permisele valabile pentru o singura trecere a frontierei vor fi de culoare alba.
Permisele de trecere permanente vor fi de culoare galbena.
Permisele de trecere, eliberate pentru motive economice, vor fi de culoare verde.
2. Pentru eliberarea acestor permise de trecere se vor întrebuinţa formulare tipãrite în limba romana şi polona, conforme cu modelele anexate (modele Nr. 1 şi 2).
3. Permisele de trecere trebue sa cuprindã indicaţiile urmãtoare.
a) numele, pronumele, naţionalitatea, starea socialã sau profesiunea, locul şi data naşterii, precum şi domiciliul titularului;
b) scopul cãlãtoriei, precum şi locurile de destinaţie;
c) punctul frontierei prin care va trebui sa se efectueze trecerea.
d) specificarea persoanelor minore care însoţesc pe titularul permisului;
e) valabilitatea permisului.
4. Permisele trebuie sa fie prevãzute cu o fotografie a titularului, certificatã oficial, precum şi cu iscalitura sa sau cu o intiparire digitala (punere de deget). Nu se cere fotografia pe permis, dacã titularul prezintã o carte de identitate oficialã sau cel puţin certificatã oficial şi prevãzutã cu o fotografie.
ART. 5
1. Permisele de trecere se vor elibera de autoritãţile administrative de prima instanta ale judeţului unde petiţionarul îşi are domiciliul. (Pretorul pentru România şi Starostele pentru Polonia).
2. În caz de nevoie urgenta, constatatã cum se cuvine, permisele de culoare alba, vor putea fi eliberate şi de primarul comunei respective şi certificate de cel mai apropiat post de poliţie.
3. Autoritãţile specificate la aliniatul 1 al prezentului articol vor fi datoare sa-şi comunice în prealabil orice cerere a unui permis de trecere permanent (de culoare galbena) sau a unui permis pentru motive economice (de culoare verde).
Aceste comunicãri vor trebui sa conţinã indicaţiile urmãtoare: numele, prenumele, naţionalitatea, domiciliul petitionarului, locul de destinaţie precum şi toate informaţiile ce dau putinta de a se constata ca petiţionarul îndeplineşte toate condiţiile necesare pentru a obţine permisul.
Pentru muncitori aceste comunicãri vor trebui sa mai cuprindã şi numele patronului care i-a tocmit.
Permisul de trecere nu se va elibera, dacã în termen de douãzeci de zile dela expedierea comunicãrii, autoritatea competenta a celeilalte Pãrţi se opune la aceasta, fie pentru motive de siguranta sau de ordine publica, fie pentru ca nu sunt îndeplinite toate condiţiunile cerute de prezenta Convenţie.
Dacã autoritatea chematã a elibera permisul de trecere ar considera opunerea ca neîntemeiatã, instanta administrativã imediat superioarã va putea interveni pe lângã autoritatea superioarã competenta a celeilalte Pãrţi, spre a dispune o noua examinare a cazului în chestiune.
Amãnuntele procedurii de urmat pentru lichidarea cazurilor litigioase de acest fel, se vor stabili prin înţelegere directa între autoritãţile administrative competente ale celor doua Pãrţi Contractante.
ART. 6
1. În principiu, copii în varsta de mai puţin de cincisprezece ani nu vor putea trece frontiera decât insotiti de pãrinţii lor sau de membrii adulti ai familiilor lor, pe al cãror permis vor trebui sa fie înscrişi.
2. Cu toate acestea, în cazuri speciale (transport de alimente, paza a vitelor etc.), copiii vor putea trece frontiera chiar fãrã a fi insotiti, în baza permiselor ce li se vor elibera numai în urma cererii pãrinţilor lor sau a tutorilor lor legali şi care vor trebui sa poarte în acelaşi timp semnatura sau intiparirea digitala (punere de deget) a acestor persoane.
ART. 7
1. Permisele pentru o singura trecere (de culoare alba), se vor elibera persoanelor specificate la art. 2, punctele II, III şi IV, şi vor fi valabile pentru opt zile dela data eliberãrii lor; ele autoriza pe titularii lor a sta în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari, trei zile, fãrã a socoti ziua trecerii.
2. Permisele de trecere permanente (de culoare galbena) se vor elibera persoanelor specificate la art. 2, punctele III şi IV, şi vor fi valabile pentru şase luni. Ele autoriza pe titularii lor a sta în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari, de fiecare data câte trei zile, şi pe meseriaşii specificati la art. 2, punctul III, şase zile, fãrã a se socoti ziua de trecere.
3. Permisele de trecere eliberate pentru motive economice, (de culoare verde), persoanelor specificate la art. 2, punctul I, vor fi valabile un an şi vor permite titularilor lor a sta în zona frontiera limitrofa a celeilalte Tari, în localitãţile arãtate pe aceste documente, pe timpul duratei necesare pentru lucrãrile de executat. Ele vor putea fi asemenea utilizate de titularii lor în cazurile prevãzute la art. 2, punctul II.
ART. 8
1. Permisele valabile pentru o singura trecere precum şi permisele permanente autoriza pe titularii lor a trece frontiera numai prin punctele arãtate în aceste documente şi recunoscute ca puncte de trecere de cãtre cele doua Pãrţi Contractante.
2. Permisele eliberate pentru motive economice permit a trece frontiera chiar în afarã de punctele permanente de trecere, în localitãţile unde zisa trecere este indispensabila, pentru a se face lucrãri, drumuri vicinale. Aceste localitãţi vor fi stabilite de cãtre autoritãţile vamale şi ale granicerilor, respectiv ale celor doua Pãrţi Contractante, dupã ce vor fi ascultate persoanele interesate şi ţinându-se seama de nevoile reale ale exploatãrii agricole constatate pe loc.
ART. 9
1. Trecerea frontierei în virtutea unuia din permisele prevãzute prin prezenta Convenţie nu se poate face în principiu decât în timpul zilei şi în special:
- între orele 6 şi 20 (ora Europei Centrale) dela 1 Martie pana la 30 Septemvrie.
- între orele 7 şi 18 (ora Europei Centrale) dela 1 Octomvrie pana la 1 Martie.
Permisele eliberate pentru motive economice permit a trece frontiera dela rãsãritul pana la apusul soarelui.
2. Autoritãţile administrative şi vamale de prima instanta ale celor doua Pãrţi Contractante pot fixa, de comun acord, alte ore pentru trecerea frontierei, dacã motivele locale o vor cere.
3. Trecerea frontierei, cu drumul de fier, se va putea face la orice ora, în conformitate cu orarul trenurilor.
ART. 10
Taxele percepute pentru permisele de trecere nu vor putea depãşi:
a) 10 lei sau 0,50 zloti pentru un permis valabil pentru o singura trecere;
b) 60 lei sau 3 zloti pentru un permis de trecere permanent;
c) 40 lei sau 2 zloti pentru un permis eliberat pentru motive economice;
Suma taxelor poate fi modificatã, de comun acord, de cãtre Guvernele celor doua Pãrţi Contractante.
Nici o alta taxa nu va putea fi perceputã pentru aceste permise.
ART. 11
Pompierii în formatie constituitã pot, pentru a da ajutor, sa treacã frontiera, fãrã permis, la orice ora de zi sau de noapte, în locurile unde aceasta va fi indispensabila şi pot sa stea de cealaltã parte a frontierei atâta timp cat va fi de folos, cu condiţia de a se supune ordinelor autoritãţii locale competente şi a se conformã dispoziţiilor în vigoare la locul accidentului.
ART. 12
Persoanele care vor fi obţinut permise de trecere în baza unor declaraţii false, precum şi acelea care vor fi comis un abuz în întrebuinţarea permisului şi îndeosebi vor fi depãşit limitele specificate într-ansele, vor fi supuse pedepselor prevãzute de legile în vigoare pe teritoriul unde a fost comis abuzul.
În aceste cazuri permisul de trecere se va putea totodatã ridica şi înapoia autoritãţii care l-a eliberat. Autoritãţile competente îşi vor comunica reciproc şi fãrã întârziere cazurile contravenţiilor sus menţionate, precum şi mãsurile luate conform dispoziţiilor precedente.

TITLUL II: Înlesniri materiale
ART. 13
1. În cazul când întreprinderi agricole, pãşuni sau alte asemenea întreprinderi, situate în zona frontiera limitrofa, ar fi tãiate sau despãrţite prin linia de frontiera de locuintele care alcãtuiesc împreunã cu ele un tot economic, exploatarea lor n-ar putea fi ingreunata din cauza aceasta.
2. În consecinta, proprietarii sau posesorii exploataţiilor sus menţionate (art. 2, punctul I), vor avea dreptul a trece peste frontiera, cu scutire de vama:
a) pietre naturale, nisip, pietriş, argila, destinate întrebuinţãrii propriei lor exploataţii agricole;
b) rachita provenind din propria lor exploatatie;
c) lemne de încãlzit precum şi lemne de construcţie, provenind din propria lor exploatatie şi destinate numai nevoilor lor casnice;
d) îngrãşãminte şi seminţe, în cantitãţi trebuincioase pentru cultivarea şi insamantarea pãmânturilor lor;
e) recoltele şi produsele exploatatiei lor agricole întrucât acestea corespund în ceea ce priveşte felul şi cantitatea, cu natura şi întinderea acestei exploataţii agricole;
f) peşti pescuiti pe propria lor exploatatie;
g) animale de calarit, animale de tracţiune şi de povara, cu hamuri, mijloace de transport întrebuinţate în agricultura, maşini şi unelte agricole, precum şi instrumente de pescuit pentru uzul propriei lor exploataţii şi sub rezerva reexportãrii lor.
3. Este permis a se transporta obiectele şi articolele specificate mai sus, pe drumuri vicinale, prevãzute la art. 8, aliniatul 2, dacã condiţiile locale sau natura muncii o cer, totuşi numai în timpul zilei şi sub controlul vamal.
ART. 14
Transportul maşinilor agricole cu motor sau cu abur nu este permis, în principiu, decât prin punctele vamale şi se va face cu scutire vremelnicã de orice taxe vamale. Nu se va cere cauţiune dacã exploatatorul întreprinderii agricole va depune la oficiul vamal o declaraţie scrisã, atestând ca aceste maşini sunt destinate exclusiv a fi utilizate în propria sa întreprindere agricolã şi ca îşi asuma orice rãspundere în cazul când reexportarea acestor maşini nu s-ar face în termenul fixat de oficiul vamal; el îşi va asuma aceeaşi rãspundere pentru cazul când aceste maşini ar fi fost cedate spre întrebuinţare altor persoane. Transportul acestor maşini se poate deasemenea efectua pe drumurile vicinale, prevãzute la art. 8, aliniatul 2, sub supravegherea vamalã. Esenta şi ceilalţi carburanţi, precum şi unsorile care se afla în rezervoriile fixate în mod permanent la motoare, pot trece frontiera cu scutire de vama şi de orice alte taxe. Celelalte provizii de carburanţi şi de unsori supuse taxelor de intrare, conform principiilor generale. Cat despre celelalte maşini şi unelte agricole, precum şi trasurile, furgoanele, saniile, etc., trecerea lor trebuie supraveghiata de cãtre autoritãţile vamale, asa cum se cuvine, fãrã însã a cere o cauţiune.
ART. 15
1. Locuitorii zonei frontiere limitrofe pot, pentru a-şi paste vitele pe izlazurile situate în aceeaşi zona de cealaltã parte a frontierei, sa treacã aceste vite pe la frontiera, cu scutire de vama şi de alte taxe (taxa de pasune). Trecerea vitelor se va putea face şi pe drumurile vicinale, prevãzute la art. 8, aliniatul 2.
2. Pe mãsura trebuintelor acestor locuitori cari beneficiazã de izlazurile din cealaltã parte a frontierei, se vor putea introduce, cu scutire de vama şi de alte taxe: sare, fãina şi pâine în cantitate fixatã de autoritãţile vamale competente ale celor doua Pãrţi Contractante.
3. Proprietarii vitelor, doritori de a beneficia de înlesnirile sus menţionate, sunt datori sa-şi înregistreze vitele la vama, la exportul şi importul lor vremelnic, asumându-şi rãspunderea intreaga în cazul când vitele nu s-ar întoarce la locul lor de origina în termenul fixat, care nu va putea depãşi noua luni. În caz de neinapoiere integrala a vitelor, proprietarul este obligat a justifica aceasta reducere de efectiv, prin documente emanând dela autoritãţile competente. Pentru constatarea identitãţii vitelor va fi nevoie de a le marca asa cum se cuvine.
4. Produsele ziselor vite, obţinute în timpul pasunatului, precum şi animalele fatate în acest interval, vor putea trece frontiera, cu scutire de vama.
5. Stipulaţiile privitoare la supravegherea veterinara asupra vitelor strãine în zona frontiera limitrofa sunt stabilite în Protocolul Adiţional anexat la prezenta Convenţie, din care va face parte integrantã. Aceste stipulaţii vor putea fi completate sau modificate, prin înţelegere directa între cele doua Guverne.
ART. 16
Vitele ratacite sau furate dincolo de linia de frontiera vor fi restituite, cu scutire de vama, dacã dreptul de proprietate se va stabili de cãtre autoritatea comunalã a locului de origina a acestor vite.
ART. 17
Locuitorii zonei frontiere limitrofe cari trec frontiera în virtutea permiselor de trecere prevãzute la art. 2, pot transporta, cu scutire de vama şi de alte taxe, merinde în cantitatea necesarã pentru o zi de cãlãtorie, exceptându-se articolele care constituesc monopoluri ale Statului. Când se duc sa munceasca pe terenuri de munte, aceşti locuitori pot lua cu ei merinde în cantitate necesarã pentru şederea în acele locuri.
ART. 18
1. Persoanele urmãtoare pot transporta, cu scutire de vama, sub rezerva înapoierii, obiectele trebuincioase exercitãrii profesiunii lor:
a) clericii şi ajutoarele lor, obiectele trebuincioase îndeplinirii riturilor religioase;
b) medicii şi medicii-veterinari, instrumentele lor medicale;
c) moaşele, trusele lor.
2. Afarã de aceasta, medicii, medicii-veterinari, şi moaşele pot transporta, cu scutire de vama, medicamentele al cãror import este autorizat, precum şi obiectele necesare pansamentelor, totuşi în mici cantitãţi indispensabile în caz de urgenta.
3. Pompierii pot transporta, în caz de incendiu sau de alte accidente, aparate de salvare şi mijloace de locomotiune indispensabile, inclusiv animalele de tracţiune, cu scutire de vama şi fãrã formalitãţi vamale.
ART. 19
Medicamentele preparate într-una din farmaciile zonei frontiere limitrofe, pe baza unei retete a medicului sau a medicului-veterinar autorizat a-şi exercita profesiunea în ţara sa, pot fi introduse, cu scutire de vama şi fãrã autorizaţie specialã, dacã medicul sau medicul-veterinar va fi stipulat pe reteta ca medicamentul este urgent.
ART. 20
Locuitorii zonei frontiere limitrofe cari se duc, conform prescripţiilor prezentei Convenţii, în munca, în întreprinderi agricole forestiere sau alte întreprinderi industriale situate de cealaltã parte a frontierei, pot lua cu ei, cu scutire de vama, sculele indispensabile pentru executarea lucrãrilor lor, sub rezerva de a le readuce la întoarcere. Alimentele capatate drept salar în natura de cãtre locuitorii sus mentionati, exceptându-se obiectele susceptibile de taxe în interiorul tarii sau care constituie un monopol al Statului, sunt scutite de taxe de intrare. Oficiul vamal poate cere în acest caz un certificat atestând ca antreprenorul a plãtit pe muncitor în natura.
ART. 21
Meseriaşii mentionati la art. 2, punctul III, vor putea, în scopul de a-şi îndeplini profesiunea de cealaltã parte a frontierei, sa transporte, cu scutire de vama, sculele şi instrumentele necesare, cu condiţia de a le reexporta la întoarcerea lor.
ART. 22
1. Obiectele casnice, destinate uzului personal al locuitorilor zonei frontiere limitrofe, pot fi importate spre a fi reparate de cealaltã parte a frontierei sub rezerva reexportului.
2. Articole ca: cereale, canepa, în, seminţe de plante oleaginoase, lemn, coaja de arbori, etc., destinate uzului propriu al locuitorilor zonei frontiere limitrofe, iar nu comerţului sau unei întreprinderi industriale, vor putea fi importate de dânşii de cealaltã parte a frontierei, spre a fi macinate, pisate, sfaramate, etc., acolo şi a fi reexportate dupã transformare, în cantitate şi greutate proporţionale cu starea lor primitiva.
3. Nici o taxa vamalã nu se va percepe în cazurile prevãzute la acest articol; totuşi oficiile vamale pot cere depunerea unei cauţiuni, în caz de trebuinta.
ART. 23
Importul şi exportul de mici cantitãţi de articole de uz zilnic şi economic, pentru care în genere se cere un permis de import sau de export, va fi permis în traficul local de frontiera, cu derogare dela orice prohibire privitoare la aceasta, dacã va fi cazul de a admite ca dupã felul obiectului însuşi şi a situaţiei locuitorilor, aceste articole sunt destinate uzului lor propriu, iar nu comerţului. Înlesnirile sus menţionate nu se referã la articolele care constituie monopoluri ale Statului.
ART. 24
1. Transportul rãmãşiţelor pamantesti ale persoanelor decedate în zona frontiera limitrofa, care vor trebui sa fie ingropate într-unul din cimitirele situate în zona frontiera limitrofa a celeilalte Pãrţi, este permis pe baza unui certificat al medicului şi contrar dispoziţiilor generale privitoare la transportul rãmãşiţelor, exceptându-se cazurile de boli contagioase.
Coroanele, buchetele de plante vii cu panglici, precum şi lumanarile de ceara care, conform obiceiurilor locale, sunt aduse în numãr normal de persoanele ce iau parte la inmormantare, sunt asemenea scutite de taxe de intrare. Sunt asemenea admise, cu scutire de vama, sub rezerva de a fi reexportate, mijloacele de transport ale rãmãşiţelor pamantesti şi obiectele necesare inmormantarii.
2. Punctele de trecere şi condiţiile de control pentru transportul rãmãşiţelor pamantesti se vor stabili eventual, de comun acord, de cãtre oficiile administrative şi vamale locale ale celor doua Pãrţi Contractante.

TITLUL III: Dispoziţii finale
ART. 25
Lista localitãţilor cuprinse în zona frontiera limitrofa, se va publica în ziarul oficial al fiecãrei Pãrţi Contractante şi se va comunica celeilalte Pãrţi în termen de 30 de zile, dupã schimbul instrumentelor de ratificare a prezentei Convenţiuni. Orice schimbare survenitã dupã publicarea listei susmentionata, se va aduce îndatã la cunostinta celeilalte Pãrţi.
ART. 26
Trecerea frontierei cu mijloace de locomotiune, exceptându-se cazurile prevãzute la art. 8, nu este permisã, în principiu, decât prin punctele de trecere unde exista oficii vamale.
Cu toate acestea autoritãţile vamale ale celor doua Pãrţi se vor putea înţelege pentru a acorda eventual oarecare înlesniri în aceasta privinta.
ART. 27
Alte înlesniri afarã de cele prevãzute în prezenta Convenţie, vor putea fi acordate în cazuri speciale: (excursiuni sportive, pelerinage etc.), prin înţelegere directa între prefect, de acord cu şeful vãmii din partea romana, şi autoritãţile de a II-a instanta a administraţiei generale şi vamale din partea poloneza.
ART. 28
Înlesnirile prevãzute la articolele precedente nu comporta vreo derogare dela dreptul fiecãrei Pãrţi de a lua mãsurile pe care le-ar socoti de folos, pentru motive de sãnãtate publica, de poliţie veterinara, de control vamal sau de orice alt control necesar, ca precautiune indispensabila contra oricãrui abuz eventual.
ART. 29
Termenul "scutire de vama" întrebuinţat în prezenta Convenţie trebuie înţeles ca aplicabil, atât la import cat şi la export.
ART. 30
Autoritãţile administrative şi vamale respective ale celor doua Pãrţi Contractante se vor înţelege direct, spre a inlatura greutatile ce s-ar putea ivi în privinta executãrii prezentei Convenţii.
ART. 31
Cele doua Pãrţi Contractante îşi vor face cunoscut reciproc autoritãţile care trebuie considerate ca competente pentru executarea prezentei Convenţii.
ART. 32
Lista punctelor de trecere unde se gãsesc oficii vamale, precum şi aceea a celorlalte puncte de trecere permanente, se anexeazã la prezenta Convenţie, din care vor face parte integrantã (Anexa A şi B). Schimbãrile eventuale se vor face printr-o înţelegere directa între autoritãţile competinte ale celor doua Pãrţi Contractante.
ART. 33
Prezenta Convenţie se va ratifica, instrumentele de ratificare se vor schimba în Bucureşti. Ea va intra în vigoare a treizecea zi dupã schimbul ratificãrilor şi va rãmâne în vigoare pana la denunţarea ei, în urma unui preaviz de un an, de cãtre una din Pãrţile Contractante.
Drept care, Plenipotenţiarii au semnat prezenta Convenţie şi şi-au pus pe ea sigiliile.
Fãcut în Varsovia, în dublu exemplar, la 7 Decemvrie 1929.

G. CRETZIANU
(L. S.)

Dr. RASINSKI
(L. S.)

PROTOCOL ADIŢIONAL
LA CONVENŢIA ROMANO-POLONA
PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL

Dispoziţiuni de ordin veterinar
I. La articolele 3 şi 13 ale Convenţiei:
Cele doua Pãrţi Contractante au convenit a nu admite în zona frontiera limitrofa alte animale de calarit, de tracţiune şi de povara, care ar proveni din partea cealaltã a frontierei, decât animale cu o singura copita (solipede), marcate asa cum se cuvine.
Fiecare animal trebuie sa fie prevãzut cu câte un certificat liberat în limbile romana şi polona, de cãtre autoritatea administrativã de I-a instanta a localitãţii de provenienta. Acel certificat trebuie sa indice: numele, pronumele şi domiciliul posesorului animalelor, semnalmentele lor şi mãrcile durabile. Trebuie sa mai conţinã şi atestarea data de un medic-veterinar oficial din cealaltã Ţara, prin care sa se dovedeascã ca animalul nu este atins de vreo boala contagioasa şi ca nici nu este banuit de asa ceva. Acea atestare este valabilã timp de o luna, socotitã de la data liberãrii.
Fiecare Parte Contractantã va fixa punctele de trecere şi doua termene pe luna, pentru supunerea ziselor animale provenite din zona frontiera limitrofa a celeilalte Pãrţi, examinãrii veterinare care va servi de baza atestarii susmenţionate. Pentru acea examinare şi pentru atestarea sãnãtãţii nu se va percepe nici o taxa.
II. La articolul 15 al Convenţiei:
1. Nu pot fi admise la pascut, în zona frontiera limitrofa din partea cealaltã a frontierei, decât vitele de rasa: bovina, porcina şi ovina şi caprele provenite din zona frontiera limitrofa şi care aparţin ca proprietate locuitorilor stabiliţi acolo, precum şi animalele solipede de calarit, de tracţiune şi de povara, de un numãr indispensabil pentru transportul persoanelor şi lucrurilor ce însoţesc turmele, şi, în fine, cainii necesari pentru paza turmelor de islazuri.
2. În afarã de formalitãţile de îndeplinit, dupã prescripţiile de vama şi de frontiera prevãzute de prezenta Convenţie, se va cere ca animalele strãine, trimise la pasune şi în special vitele de rasa: bovina, porcina, ovina şi caprele, sa fie prevãzute cu documentele urmãtoare:
a) Certificatele de origina, liberate de autoritatea comunalã a localitãţii în care proprietarul vitelor îşi are domiciliu. Certificatele de origina se vor elibera individual pentru fiecare vita cornuta şi pot fi eliberate colectiv pentru toate celelalte animale.
Certificatele de origina vor indica:
) Numele, pronumele şi domiciliul proprietarului precum şi
bb) Numãrul animalelor şi semnalmentelor lor, şi anume: specia, sexul, culoarea şi semnele speciale, precum şi mãrcile (mãrci la urechi, mãrci cu fierul roşu, tãieri etc.);
cc) Atestarea ca vitele trimise la pasune stateau în localitatea de domiciliu a proprietarului lor, cel puţin în ultimele patruzeci de zile, şi
dd) Atestarea ca în momentul eliberãrii certificatului, localitatea de provenienta a vitelor este fãrã epizootii şi ca circulaţia vitelor respective nu este acolo restrânsã din cauza unor asemenea boli.
Tuberculoza, cazurile izolate de febra bubonica, de dalac bacteridian, de septicemie emoragica a vânatului şi a vitelor, de rapciuga şi de boala borcilor, nu se considera ca piedici pentru atestarea ca localitatea nu este atinsa de boli contagioase de animale.
Certificatele de origina nu pot sa aibã o data anterioarã de ziua a zecea înaintea sosirii vitelor la frontiera.
b) Certificate de sãnãtate, liberate de un medic veterinar al Statului sau recunoscut de Stat, pe baza constatãrilor particulare, şi care sa facã dovada:
) Ca vitele sunt neatinse de boli contagioase de animale şi ca nu sunt banuite de asa ceva, precum şi
bb) Ca ţara de origina nu a fost banuita, de un an incoace, de pesta bovina şi de peripneumonia contagioasa a bovideelor, şi
cc) Ca în cursul ultimelor patruzeci de zile febra aftoasa n-a fost constatatã la locul de provenienta al vitelor şi nici într-o raza de patruzeci de kilometri.
Când e vorba de vite din specia ovina, trebuie sa se mai ateste urmãtoarele:
dd) Ca în cursul ultimelor sasezeci de zile galbeaza nu exista la locul de provenienta al vitelor şi nici într-o raza de patruzeci de kilometri, şi
ee) Ca în cursul ultimelor sasezeci de zile galbeaza nu exista la locul de provenienta al vitelor şi nici într-o raza de douãzeci de kilometri.
În ceea ce priveşte porcii, se cere o atestare suplimentarã prin care sa se facã dovada:
ff) Ca în cursul ultimelor douãzeci şi opt de zile, pesta şi pneumonia infectioasa a porcilor nu exista la locul de provenienta al vitelor şi nici într-o raza de zece kilometri.
3. Turmele destinate a fi duse la pasune în partea cealaltã a frontierei trebuesc consemnate, în conformitate cu certificatele particulare de origina şi de sãnãtate. Acea consemnare va trebui sa se facã în patru exemplare, dintre care unul se va remite organului vamal al tarii de destinaţie, pentru facerea controlului vamal, al doilea autoritãţii comunale a localitãţii de trecere, al treilea autoritãţii administrative de I-a instanta (pretorul, starostele), iar al patrulea se va pãstra de conducãtorul turmei. Autoritãţile susmenţionate, precum şi autoritãţile vamale şi de paza frontierei respective, sunt datoare sa-şi comunice dinainte numãrul probabil al animalelor ce se vor trimite la pasune în partea cealaltã a frontierei şi sa se înţeleagã între ele în privinta termenelor trecerii frontierei. În deosebi, ele vor comunica rãspunsul lor în aceasta privinta într-un termen care sa nu depãşeascã 15 zile.
4. Animalele solipede: de calarit, de tracţiune şi de povara (p. 2), trebuesc prevãzute cu certificatele menţionate la paragraful I: cainii, cu certificate eliberate de un medic-veterinar al Statului sau recunoscut de Stat, prin care sa se ateste ca nu sunt atinsi de turbare şi ca în localitatea provenientei lor, circulaţia cainilor nu este supusã restrictiilor sanitare.
5. Animalele destinate pascutului în partea cealaltã a frontierei trebuie sa poarte mãrci durabile, în scop de a se indica Ţara provenientei lor (mãrci cu fierul roşu, plumburi la urechi, tatuaj etc.)
6. Ca punct de trecere pentru vitele strãine duse la pasune în zona frontiera limitrofa se vor considera, în principiu localitãţile unde se afla oficii vamale instituite pe ambele pãrţi ale liniei frontierei. Alte puncte de trecere se vor stabili de comun acord de cãtre autoritãţile competente ale administraţiei generale şi de cãtre autoritãţile vamale (de paza frontierei) ale celor doua Pãrţi Contractante.
Pentru moment se prenumara ca puncte de trecere: drumurile din munti de pe lângã Copilas, Lutoasa (Varful Popadia) şi Stevioara, precum şi satul Hriniava.
7. Proprietarul sau conducãtorul turmei este obligat a lua toate mãsurile necesare pentru ca vitele sale sa nu fie puse în contact cu vitele indigene în timpul trecerii pe la frontiera, precum şi în timpul pascutului.
8. Îndatã dupã sosirea lor la frontiera, animalele strãine duse la pasune vor fi supuse examinãrii sanitare. Aceasta examinare se va face de un medic veterinar al Statului sau recunoscut de Stat, din Ţara al carei teritoriu se afla locurile de pasune în chestiune, sau de medicii veterinari oficiali ai ambelor Pãrţi Contractante împreunã. Nici o taxa nu se va percepe pentru examinarea susmentionata. Autoritãţile administrative de I-a instanta (pretorul, starostele) vor fixa dinainte, în modul cuvenit, termenele pentru examinarea sanitarã a vitelor strãine pe linia frontiera şi vor lua toate mãsurile necesare pentru ca medicii-veterinari interesaţi, sa soseascã acolo la timp.
9. În cazul când s-ar constata ca animalele nu sunt prevãzute cu certificatele prescrise (p. 2), sau cu mãrci (p. 5), sau ca sunt atinse de o boala contagioasa de animale, sau ca sunt banuite, nu vor fi admise sa treacã frontiera.
10. În cazul când islazurile sau celelalte exploatatiuni agricole situate în zona frontiera limitrofa ar fi tãiate sau despãrţite prin linia frontiera de locuintele care alcatuesc împreunã cu ele un tot economic (art. 13 al Convenţiei), proprietarii sau posesorii acestor exploatatiuni vor avea dreptul de a face sa-şi treacã vitele cu scutire de vama şi de alte taxe, spre a se folosi de islazuri ori de câte ori va fi trebuinta de ele.
Prima trecere a vitelor peste frontiera nu poate avea loc decât cu condiţia de a se respecta toate dispoziţiile veterinare prevãzute mai sus.
În scopul inlesnirii controlului vamal, vitele în chestiune trebuesc consemnate, iar foaia de consemnatie trebueste depusa la organele vamale competente dela punctul de trecere.
Animalele cari aparţin speciilor cavalina, asina sau bovina, vor fi marcate cu fierul roşu la copita stanga dinainte (solipedele), la cornul stang sau la copita stanga dinainte (bovindeele) şi anume, animalele poloneze cu litera P, iar animalele romane cu litera R. Ele mai trebuie sa fie marcate cu foarfecele cu aceeaşi litera mare la parul crupei posterioare stange; aceasta marca trebue sa aibã o înãlţime de cel puţin 10 centimetri şi sa fie reînnoitã la timp.
Celelalte vite vor trebui marcate în modul ce se va cuveni dupã dispoziţiile generale.
11. În timpul cat vor sta pe teritoriul celeilalte Pãrţi Contractante, animalele vor fi supuse prescripţiilor veterinare ale Tarii pe teritoriul cãreia se afla, cu excepţia dispoziţiilor privitoare la despãgubiri, la ajutoare şi la remuneratiuni.
În cazul când autoritatea competenta, pe baza prescripţiilor în vigoare ar ordonã omorarea unui animal din cauza vreunei epizootii, autoritãţile administrative de I-a instanta (pretorul, starostele) îşi vor comunica reciproc, pe cale telegrafica, mãsura adoptatã pentru a invita pe medicul-veterinar oficial (medicul veterinar al Statului sau recunoscut de Stat), din Ţara cealaltã ca sa ia parte la examinarea diagnostica a viţei în chestiune, precum şi la disectia acelei vite şi la procedura de urmat pentru încheierea actelor ce vor servi de baza a unei indemnizari; acele documente vor trebui apoi sa fie predate autoritãţii competente (prefectul, voievodul) din ţara de origina a viţei omorate.
12. Vaccinarea ordonatã de autoritãţile competente se face fãrã plata, din oficiu, pe când vaccinarea care ar avea loc în urma cererii proprietarului, se face pe spesele acestuia, medicul-veterinar al tarii de origina fiind admis a lua parte la aceasta operaţie.
13. Dupã ce pascutul vitelor se va fi ispravit la termenul fixat, toate animalele strãine, împreunã cu progenitura lor eventual, vor fi îndreptate înapoi spre ţara lor de provenienta şi tot acolo trebuesc exportate şi toate produsele obţinute dela ele, ca: branza, lana etc., precum şi carnea utilizata şi pieile animalelor omorate.
Dacã în cursul pascutului, o epizootie proprie vitelor respective ar isbucni în turme, înapoierea acestora în Ţara de origina va putea avea loc dupã o înţelegere prealabilã a autoritãţilor competente ale celor doua Pãrţi Contractante şi dupã aplicarea mãsurilor de precautiune necesare.
III. La articolul 17 al Convenţiei
Ca provizii de consumat în cursul cãlãtoriei nu se considera decât carnea preparata (sarata, afumata, fripta etc.), iar nicidecum carnea cruda. Persoanele menţionate la aliniatul 2 al acestui articol, pot sa aducã carnea preparata în felul arãtat, însã în cantitatea care sa nu depãşeascã trebuinţele unei sãptãmâni.
IV. La articolele 28 şi 30 ale Convenţiei
Autoritãţile administrative competente de I-a instanta ale celor doua Pãrţi Contractante îşi vor comunica reciproc şi fãrã întârziere fiecare caz de constatare şi de dispariţie a epizootiilor, precum şi toate mãsurile luate în aceasta privinta în zona frontiera limitrofa, indicând localitãţile, numele posesorilor şi numãrul vitelor bolnave sau banuite.
Se vor considera ca epizootii, în sensul prezentului Protocol:
a) Pesta bovina; b) peripneumonia bovideelor; c) febra aftoasa; d) dalacul bacteridian; e) febra bubonica; f) septicemia emoragica a vânatului şi a vitelor; g) rapciuga solipedelor; h) galbeaza oilor; i) durina; k) exantema imperecherii la cai şi la bovidee; l) raia solipedelor şi oilor; m) turbarea; n) pesta şi pneumonia infectioasa a porcului; o) boala porcilor.
În afarã de informaţiile sus menţionate şi de schimbul regulat al buletinelor de epizootii bimensuale, autoritãţile centrale competente ale celor doua Pãrţi Contractante îşi vor comunica imediat, pe cale telegrafica, primul caz de pesta bovina, peripneumonie a bovideelor şi de galbeaza a oilor, survenit pe teritoriul lor.
În cazul când s-ar constata ca în urma traficului de frontiera a vitelor, una din epizootiile menţionate sub literele a, b, c, h, i, k, l şi n, a patruns din teritoriul unei Pãrţi Contractante în teritoriul celeilalte Pãrţi, sau în caz de pericol iminent de patrundere a unei asemenea epizootii, autoritãţile competente vor putea lua mãsurile cuvenite spre a restrânge şi mai mult, sau chiar spre a opri, traficul de frontiera a vitelor şi a materiilor animale brute.
Asemenea mãsuri vor fi aduse imediat la cunostinta celeilalte Pãrţi Contractante.
V. Posesorii animalelor, precum şi conducãtorii de turma, cari vor fi gasiti de repetate ori în contravenţie cu prescripţiile de ordin veterinar, vor putea fi excluşi vremelnic sau definitiv dela favorurile prevãzute de prezenta Convenţie, în afarã de rãspunderea lor penalã. În cazul când asemenea contravenţii sãvârşite cu intenţie frauduloasã s-ar repeta în mai multe sectoare ale zonei frontiere limitrofe, aducând un prejudiciu serios intereselor Statului, Pãrţi Contractante, dupã înţelegere prealabilã, vor putea interzice traficul frontiera local al vitelor, în general sau parţial.
Spre credinţa, plenipotenţiarii au semnat prezentul Protocol Adiţional şi şi-au pus pe el sigiliile.
Fãcut la Varsovia, în dublu exemplar, la 7 Decemvrie 1929.

G. CRETZIANU
(L. S.)

Dr. RASINSKI
(L. S.)



ANEXA A

LA ARTICOLUL 32 AL CONVENŢIEI
Lista provizorie a punctelor de trecere unde se afla oficiul vamal de frontiera
Oficiul vamal roman:
Oficiul vamal polonez:
Prigorodoc
Kozaczowka
Crisciatec
Zaleszczyki
Babin
Jasienow Polny (înfiinţare proiectata)
Grigore-Ghica-Voda
Oraseni
Sniatyn -Zalucze (cale feratã)
Kulaczyn (înfiinţare proiectata)
Vascauti
Zalucze (dependinta a birourilor vamale din Sniatzn-Zalucze)
Vijnita
Kuty

ANEXA B

LA ART. 32 AL CONVENŢIEI
Lista provizorie a punctelor de trecere în afarã de oficiile vamale
De partea romana
De partea polona:
Samuseni
Ujscie Biskupie
Vasilau şi Culeuti
Grodek
Jamblonita
Jablonica

MODELUL Nr. 1
WZOR Nr. 1
la articolul 4 al Conventiunei
do artykulu 4 konwencji
RECTO
TRAFICUL DE FRONTIERA LOCAL ROMANO-POLON
POLSKO-RUMUNSKI RUCH GRANICZNY
Certificat de trecere valabil o singura data Nr. ...........
Przepustka jednorazowa Nr. ..................
Numele şi pronumele .........................
Nazwisko i imie
Ocupatiunea ....................
Zawod
Locul naşterii ............. data naşterii .............
Miejsce urodzenia .......... data urodzenia ............
Naţionalitatea ......................................
Obywatelstwo
Domiciliat în comuna .............
Miejsce zamieszkania
Scopul trecerii peste frontiera .............
Powod przekroczenia granicy
Punctul de trecere peste frontiera ..........
Miejsce przekroczenia granicy
Valabil pentru a merge în comuna .............
Wazna na pobyt w gminie
Valabil pana la .............................
Wazna do
Verte
VERSO
Locul fotografiei
Miejsce na fotografje
În lipsa fotografiei, titularul permisului de fata va poseda o alta carte de identitate liberala sau eventual certificatã oficial şi însoţitã de o fotografie
Posladacz miniejszej przepustki ma inny dowod tozsamosci urzedowo wydany albo potwierdzony i zaopatrzony w fotografje
Semnatura titularului
Wlasnoreczny podpis posiadacza
Ştampila oficialã
Pieczec urzedowa
Numele persoanelor minore, mai mici de 15 ani, şi care însoţesc pe titularul certificatului ..................................................................
Wymienienie osob maloletnichh w wieku ponizj 15 lat, towarzyszacych posiadaczowl przepustki
Localitatea în care a fost liberat permisul ....................
data ....................
Miejsce wystawienia przepustki .......... data ...........
Autoritatea............................
Urzad
Semnatura
Podpis
Ştampila oficialã
Pleczec urzedowa

MODELUL Nr. 2

la articolul 4 al Convenţiei
RECTO
Traficul de frontiera local romano-polon
Certificat de trecere permanent .............. Nr. ........
Numele şi prenumele .................
Ocupatiunea ................
Proprietar (posesor, arendaş etc.), autorizat sa munceasca pãmântul în comuna
.............................................
Angajat la .................................
Locul naşterii .............. data naşterii ..............
Naţionalitatea .................................
Domiciliat în comuna ..........................
Punctul de trecere peste frontiera ..............
Valabil 6 luni (un an) ..........................
VERSO
Locul fotografiei
Semnatura titularului ...........................
Numele persoanelor minore, mai mici de 15 ani, care însoţesc pe titularul permisului
...........................................................
Localitatea în care a fost eliberat certificatul ..........
Data............................
Autoritatea.........................
Semnatura...........................
Ştampila oficialã...........................


PROTOCOL DE SEMNARE

A) În momentul de a semna Convenţia cu data de astãzi, Pãrţile Contractante au decis sa-i precizeze condiţiunile de aplicare dupã dispoziţiile de mai jos:
I. Având în vedere situaţia exceptionala a populaţiei domiciliata în regiunea muntoasa, unde locuintele sunt depãrtate de exploatatiunile agricole, de islazuri etc., din partea cealaltã a frontierei cu peste zece kilometri, cele doua Pãrţi Contractante au convenit ca, în virtutea articolului 1, aliniatul 3 a prezentei Convenţiuni, zona frontiera limitrofa prevãzutã în acest articol sa fie stabilitã, în partea poloneza, în sectorul frontierei, între varful Stog şi gura raului Ceremusul-Negru, pe o adancime de 15 kilometri, şi cu o întindere la fel în partea româneascã, pe teritoriul plasei Visau. Au convenit de asemenea ca zisa zona frontiera, de partea româneascã sa fie largita cu o zona complementara care sa cuprindã restul teritoriului plasei Visau, precum şi teritoriul plasei Iza, situat pe tarmul drept al raului Iza.
Acea zona frontiera complementara nu este destinatã decât pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei Convenţii, care sunt în legatura cu folosirea islazurilor anotimpului, precum şi cu înlesnirile personale respective. Localitãţile romane aflate în zona frontiera complementara vor fi cuprinse în lista de localitãţi prevãzute la articolul 25 al prezentei Convenţii.
Permisele de trecere, valabile pentru locuitorii acestei din urma zone, vor fi prevãzute cu un semn distinctiv (linie transversala roşie).
II. La Protocolul Adiţional
Pãrţile Contractante îşi dau mutual asigurarea ca dispoziţiile de ordin veterinar nu vor fi aplicate decât în sensul celei mai largi loialitati şi bunavointe şi întrucât mãsurile respective vor fi într-adevãr indispensabile pentru ca protecţia sanitarã a vitelor indigene sa fie realã.
În epoca trecerii frontierei pentru pascut la anotimpul obişnuit, adicã între 15 Martie şi 31 Mai, interzicerea generalã de trecere pentru vitele strãine nu se va pronunţa decât cu autorizaţia prealabilã a autoritãţii centrale competente.
B) Plenipotenţiarii celor doua Pãrţi Contractante, doritori de a contribui la soluţionarea cuvenitã a tuturor problemelor în legatura cu traficul-frontiera, exprima dorinta ca cele doua guverne sa poatã încheia, în cel mai scurt timp, Convenţii speciale privitoare la chestiunile urmãtoare:
1. autorizarea medicilor, medicilor-veterinari şi a moaşelor celeilalte Tari de a-şi exercita profesiunea în zona frontiera limitrofa;
2. încurajarea şi dezvoltarea turismului în regiunile vecine pe linia frontiera, şi
3. stabilirea unei organizaţii bilaterale locale, chematã a lichidã, pe cale paşnicã incidentele de frontiera de mai mica importanta.
Spre credinţa, plenipotenţiarii au semnat prezentul Protocol şi şi-au pus pe el sigiliile.
Fãcut în Varsovita, în dublu exemplar, la 7 Decemvrie 1929.

G. CRETZIANU
(L. S.)

Dr. RASINSKI
(L. S.)

Aceste protocoale dimpreuna cu convenţiunea, anexele alãturate şi legea, s-au votat de Senat în şedinţa de la 5 Iunie anul 1930 şi s-au adoptat cu majoritate de şaptezeci şi trei voturi, contra unu.

Vice-preşedinte,
I. SCODIHOR
(L. S. S.)

Secretar,
N. Fortunescu

Aceste protocoale dimpreuna cu convenţiunea, anexele alãturate şi legea, s-au votat de Adunarea Deputaţilor în şedinţa dela 20 Iunie anul 1930 şi s-au adoptat cu unanimitate de una suta opt voturi.

Vice-preşedinte,
V. TONCESCU
(L. S. A. D.)

Secretar,
Ilie Rãdulescu
------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016