Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIE din 28 iunie 1995  intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Libaneze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONVENTIE din 28 iunie 1995 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Libaneze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 27 martie 1996

Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze,
dorind sa promoveze şi sa întãreascã cooperarea lor economicã prin încheierea unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital,
au convenit dupã cum urmeazã:

ART. 1
Persoane vizate
Prezenta convenţie se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezenta convenţie se aplica impozitelor pe venit şi pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autoritãţilor sale locale ori al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare, impozitele pe salarii şi alte remuneraţii similare, precum şi impozitele asupra creşterii capitalului.
3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezenta convenţie sînt:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe profit;
(iii) impozitul pe salarii şi pe alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe venitul agricol;
(v) impozitul pe dividende;
(vi) impozitul pe clãdiri şi impozitul pe terenurile ocupate de clãdiri şi construcţii (denumite în continuare impozit roman).
b) În cazul Libanului:
(i) impozitul pe profiturile din profesii industriale, comerciale şi necomerciale;
(ii) impozitul pe salarii şi pensii;
(iii) impozitul pe veniturile din proprietãţi mobiliare;
(iv) impozitul pe proprietãţile construite (denumite în continuare impozit libanez).
4. Convenţia se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare care sînt stabilite dupã data semnãrii prezentei convenţii, în plus sau în locul impozitelor existente la care se face referire în paragraful 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioada de timp rezonabila dupã efectuarea acestor modificãri.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentei convenţii, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Liban, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiv asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane şi jurisdicţia în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
c) termenul Liban înseamnã teritoriul Republicii Libaneze, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiv asupra cãrora Libanul îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane şi jurisdicţia în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
d) termenul impozit înseamnã impozit roman sau impozit libanez, dupã cum cere contextul;
e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane legal constituitã în oricare dintre statele contractante;
f) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã în scopul impozitãrii;
g) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) termenul naţional înseamnã:
(i) în cazul României, orice persoana fizica avînd cetãţenia României (purtind pasaport roman sau buletin de identitate roman) şi orice persoana juridicã, asociere de persoane şi orice alta entitate constituitã în conformitate cu legislaţia în vigoare în România;
(ii) în cazul Libanului, orice persoana fizica avînd cetãţenia libaneza (purtind pasaport libanez sau buletin de identitate libanez) şi orice persoana juridicã, asociere de persoane şi orice alta entitate constituitã în conformitate cu legislaţia în vigoare în Liban;
i) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava, cu un vapor, cu o aeronava, cu un vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd asemenea transport este efectuat numai între puncte situate în celãlalt stat contractant;
j) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în cazul Libanului, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ceea ce priveşte aplicarea acestei convenţii de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este definit în convenţie va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acestui stat cu privire la impozitele la care prezenta convenţie se aplica.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentei convenţii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acestui stat, este supusã impunerii în acest stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã. Aceasta expresie nu include însã o persoana care este supusã impozitãrii în acest stat numai pentru faptul ca realizeazã venituri din surse aflate în acest stat ori ca are capital situat acolo.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, statutul sau se determina dupã cum urmeazã:
a) aceasta va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa; dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, va fi consideratã rezidenţã a statului cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este un naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, aceasta va fi consideratã a fi rezidenţã a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentei convenţii, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o ferma sau orice plantaţie; şi
g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de montaj sau de instalare sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd asemenea şantier, proiect sau activitãţi continua pentru o perioada mai mare de 9 luni în orice perioada de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin angajaţii sãi sau prin alt personal angajat de întreprindere în acest scop în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca aceste activitãţi sa continue pentru acelaşi proiect sau pentru un proiect conex, pentru o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 9 luni în orice perioada de 12 luni.
4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi consideratã ca nu include:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau de mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) vînzarea de produse sau de mãrfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau al unei expoziţii temporare ocazionale, dupã închiderea tirgului sau a expoziţiei menţionate;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau de mãrfuri sau colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfãşurãrii, pentru întreprindere, a oricãrei alte activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar;
g) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagrafele a)-f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, atunci cînd o persoana - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 7 - acţioneazã în numele unei întreprinderi, are şi exercita în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acel stat în legatura cu orice activitãţi pe care persoana respectiva le exercita pentru întreprindere, cu excepţia cazului în care activitãţile persoanei sînt limitate la cele menţionate la paragraful 4, care, dacã sînt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în conformitate cu prevederile acelui paragraf.
6. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, o întreprindere de asigurãri a unui stat contractant se considera ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant, cu excepţia reasigurarilor, dacã încaseazã prime pe teritoriul celuilalt stat contractant sau asigura riscuri situate acolo prin intermediul unei persoane, alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 7.
7. O întreprindere nu se considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitate de afaceri în acel stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
8. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitate de afaceri în acel celãlalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatãri forestiere) situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sînt situate.
Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, a izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere nu sînt considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţilor imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este.
3. La determinarile profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte. Aceste deduceri se vor determina în conformitate cu legislaţia interna.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul ce se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acest stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã trebuie sa fie aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul în care exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentei convenţii, prevederile acelor articole nu sînt afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi internaţionale
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Profiturile la care se referã paragraful 1 al prezentului articol nu cuprind profiturile care se obţin din exploatarea unui hotel, dacã aceasta activitate nu este legatã exclusiv de traficul internaţional.
3. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau al unui vapor, acesta se va considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului sau, dacã nu exista un asemenea port de înregistrare în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava sau vaporul.
4. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, la controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse care diferã de acelea ce ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impozitate în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat contractant - şi impune în consecinta - profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat contractant şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci celãlalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unor astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii, iar autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã este necesar.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende pot fi de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a dividendelor.
Autoritãţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitãri.
Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societãţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnã veniturile provenind din acţiuni, din acţiuni şi din drepturi de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau din alte drepturi, care nu sînt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica, dacã beneficiarul (proprietarul) efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situate în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a dobinzilor.
Autoritãţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitãri.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant sînt scutite de impozit în acel stat contractant, dacã sînt obţinute şi deţinute efectiv de cãtre guvernul celuilalt stat contractant, de cãtre o autoritate localã ori de cãtre o unitate administrativ-teritorialã a acestuia sau de cãtre orice agenţie sau unitate bancarã ori instituţie a acelui guvern, a autoritãţii locale sau a unitãţii administrativ-teritoriale sau dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sînt garantate, asigurate sau finanţate direct ori indirect de cãtre o instituţie financiarã aparţinînd în întregime guvernului celuilalt stat contractant.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafului 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul (proprietarul) efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau de acea baza fixa, atunci aceste dobinzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul (proprietarul) efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul (proprietarul) efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
8. Prevederile prezentului articol nu se aplica, dacã scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale oricãrei persoane, cît priveşte crearea sau transferul creanţelor în legatura cu care sînt plãtite dobinzile, este de a obţine în mod ilegal avantaje prin aceasta creare sau prin acest transfer de creanţe ca urmare a aplicãrii prezentului articol.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar dacã primitorul este beneficiarul (proprietarul) efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a redevenţelor.
Autoritãţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestei limitãri.
3. Termenul redevenţe folosit în prezentul articol înseamnã plati de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf şi filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau de televiziune, transmisiilor prin satelit, cablu, fibre optice sau tehnologii similare folosite pentru emisiunile destinate publicului, orice patent, marca de comerţ, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica, dacã beneficiarul (proprietarul) efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant, cînd plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa, atunci aceste redevenţe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul şi beneficiarul (proprietarul) efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul (proprietarul) efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentei convenţii.
7. Prevederile acestui articol nu se aplica, dacã scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale oricãrei persoane, cît priveşte crearea sau transferul drepturilor în legatura cu care sînt plãtite redevenţele, este de a obţine în mod ilegal avantaje prin aceasta creare sau prin acest transfer de drepturi, ca urmare a aplicãrii prezentului articol.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare, astfel cum sînt definite la art. 6, situate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate aceste proprietãţi.
2. Cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
3. Cistigurile provenite din înstrãinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere exploatate în trafic internaţional sau a proprietãţii mobiliare necesare exploatãrii acestor mijloace de transport sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenite din înstrãinarea oricãror proprietãţi, altele decît cele la care se face referire în paragrafele 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sînt impozabile numai în acest stat contractant, cu excepţia urmãtoarelor situaţii, cînd aceste venituri pot fi, de asemenea, impuse în celãlalt stat contractant:
a) dacã rezidentul dispune în mod obişnuit de o baza fixa în celãlalt stat contractant în scopul desfãşurãrii activitãţilor sale; sau
b) dacã rezidentul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care insumeaza sau depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începînd sau sfîrşind în anul calendaristic vizat.
În situaţiile prevãzute la subparagrafele a) sau b), venitul poate fi impus în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibila bazei fixe sau venitului obţinut din activitãţile desfãşurate în perioada cît acel rezident a fost prezent în acel celãlalt stat contractant.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 şi 21, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul în care activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant sînt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începînd sau sfîrşind în anul calendaristic vizat;
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã le are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave, al unui vapor, al unei aeronave, al unui vehicul feroviar şi rutier, exploatate în trafic internaţional, sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sînt: artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitãţile lui personale, în aceasta calitate, desfãşurate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale desfãşurate în aceasta calitate de un artist de spectacol sau de un sportiv nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, pot fi impuse în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, veniturile obţinute din activitãţile menţionate la paragraful 1 în cadrul schimburilor culturale sau sportive, convenite de guvernele statelor contractante şi care nu sînt exercitate în scopul de a obţine profituri, sînt scutite de impozit în statul contractant în care aceste activitãţi sînt desfãşurate.
ART. 18
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut sînt impozabile numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile şi alte plati similare fãcute în cadrul legislaţiei referitoare la asigurãrile sociale ale unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 19
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale sînt impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, aceste remuneraţii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel stat contractant şi persoana fizica este rezidenţã a acelui stat contractant; şi
(i) este un naţional al acelui stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezidenţã a acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensii plãtite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate localã a acestuia sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat contractant, acelei autoritãţi sau unitãţi sînt impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, aceste pensii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezidenţã şi naţional al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16 şi 18 se aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant, de o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
ART. 20
Studenţi şi practicanti
1. Un rezident al unui stat contractant, care este prezent în mod temporar în celãlalt stat contractant ca student sau ca practicant care va dobîndi o calificare tehnica, profesionalã sau de afaceri, nu va fi impus în celãlalt stat contractant pentru sumele primite din strãinãtate în scopul întreţinerii sale, pentru învãţãtura ori pentru instruire sau ca bursa pentru continuarea studiilor pe o perioada de 7 ani.
2. Remuneraţiile plãtite studentului sau practicantului, dupã caz, pentru servicii prestate în celãlalt stat contractant nu vor fi impuse în acest celãlalt stat contractant pentru o perioada de 2 ani, cu condiţia ca asemenea servicii sa fie în legatura cu studiile, întreţinerea sau instruirea sa practica.
ART. 21
Învãţãtori, profesori şi cercetãtori
1. O persoana fizica care este sau a fost rezidenţã a unui stat contractant, imediat de sosirea sa în celãlalt stat contractant, şi care, la invitaţia unei universitãţi, a unui colegiu, a unei şcoli sau a altei instituţii educaţionale similare nonprofit, care sînt recunoscute de cãtre guvernul acelui celãlalt stat contractant, este prezenta în acel celãlalt stat contractant pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celãlalt stat contractant, numai pentru predare sau cercetare sau pentru ambele, la astfel de instituţii educaţionale, va fi scutitã de impozit în acel celãlalt stat contractant pentru remuneraţia primitã ca urmare a predãrii sau cercetãrii.
2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se vor aplica veniturilor obţinute din cercetare, dacã cercetarea nu este întreprinsã în interes public, ci în beneficiul unei persoane sau al unui grup de persoane.
ART. 22
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate la articolele precedente ale prezentei convenţii, sînt impozabile numai în acel stat contractant.
2. Totuşi astfel de venituri realizate de un rezident al unui stat contractant din surse situate în celãlalt stat contractant pot fi, de asemenea, impuse în acest celãlalt stat contractant.
3. Prevederile paragrafului 1 nu se aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
ART. 23
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat de proprietãţi imobiliare, astfel cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, deţinute de un rezident al unui stat contractant şi situate în celãlalt stat contractant, poate fi impus în acel celãlalt stat contractant.
2. Capitalul reprezentat de proprietãţi mobiliare, fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau de proprietãţi mobiliare aparţinînd unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celãlalt stat contractant în scopul exercitãrii unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
3. Capitalul reprezentat de nave, vapoare, aeronave, vehicule feroviare şi rutiere exploatate de cãtre o întreprindere a unui stat contractant în trafic internaţional şi proprietãţile mobiliare ţinînd de exploatarea unor asemenea mijloace de transport sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat contractant.
ART. 24
Eliminarea dublei impuneri
1. În cazul României, dubla impunere va fi eliminata, dupã cum urmeazã:
Cînd un rezident al României realizeazã venituri sau elemente de venit la care se face referire la art. 10, 11 şi 12 sau profituri, cistiguri ori cînd deţine capital care, potrivit legislaţiei din Liban şi în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, pot fi impuse în Liban, România va recunoaşte un credit fiscal fata de impozitul pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau capital într-o suma egala cu impozitul plãtit în Liban. Totuşi suma creditului nu va depãşi suma impozitului roman pe acele venituri, elemente de venit, profituri ori cistiguri sau capital, calculat în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale din România.
2. În cazul Libanului dubla impunere va fi eliminata, dupã cum urmeazã:
Cînd un rezident al Libanului realizeazã venituri sau elemente de venit la care se face referire la art. 10, 11 şi 12 sau profituri, cistiguri ori cînd deţine capital care, potrivit legislaţiei din România şi în conformitate cu prevederile prezentei convenţii, pot fi impuse în România, Libanul va recunoaşte un credit fiscal fata de impozitul pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau capital într-o suma egala cu impozitul plãtit în România. Totuşi suma creditului nu va depãşi suma impozitului libanez pe acele venituri, elemente de venit, profituri ori cistiguri sau capital, calculat în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale din Liban.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant nici unei impozitãri sau obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitarea sau obligaţiile legate de aceasta la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie, în special în ceea ce priveşte rezidenţã. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Apatrizii care sînt rezidenţi ai unui stat contractant nu vor fi supuşi în nici un stat contractant nici unei impozitãri sau obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitarea şi obligaţiile legate de aceasta la care sînt sau pot fi supuşi nationalii statului contractant respectiv aflaţi în aceeaşi situaţie.
3. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile, în celãlalt stat contractant, decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant nici o deducere personalã, înlesnire sau reducere în ceea ce priveşte impunerea pe considerente privind statul civil ori responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi.
4. Cu excepţia cazului cînd se aplica prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fata de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinãrii capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cînd ar fi fost contractate fata de un rezident al primului stat contractant menţionat.
5. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de cãtre unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impuneri sau obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţia legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana considera ca, datoritã mãsurilor luate de cãtre unul sau de cãtre ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentei convenţii, ea poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de 2 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta o impunere contrarã prevederilor acestei convenţii.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu prevederile acestei convenţii. Orice înţelegere realizatã va fi aplicatã indiferent de perioada de prescripţie prevãzutã în legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii prezentei convenţii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de convenţie.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicãrii prevederilor prezentei convenţii sau ale legislaţiei interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenţie, în mãsura în care impozitarea la care de referã nu este contrarã prevederilor acesteia, în special pentru prevenirea fraudei sau a evaziunii cu privire la asemenea impozite. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat contractant şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi la organe administrative) însãrcinate cu stabilirea sau încasarea, executarea sau urmãrirea ori soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenţiei. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 28
Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare
Prevederile prezentei convenţii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea normelor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 29
Intrarea în vigoare
Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii şi va intra în vigoare în a treizecea zi de la data ultimei notificãri prin care statele contractante îşi comunica îndeplinirea procedurilor legale interne necesare în fiecare ţara pentru intrarea în vigoare a acesteia. Convenţia se va aplica în cazul ambelor state contractante:
(i) în ceea ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa la venitul realizat la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare; şi
(ii) în ceea ce priveşte celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital realizate la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care convenţia a intrat în vigoare.
ART. 30
Denunţarea
1. Prezenta convenţie va rãmîne în vigoare o perioada nedeterminatã.
2. Fiecare dintre statele contractante poate sa remitã celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunţare scrisã la sau înainte de a treizecea zi a lunii iunie a oricãrui an calendaristic, începînd din al cincilea an urmãtor celui în care convenţia a intrat în vigoare. În aceasta situaţie, prezenta convenţie va inceta sa aibã efect în cazul ambelor state contractante:
(i) în ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa la venitul realizat la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare; şi
(ii) în ce priveşte celelalte impozite pe profit, pe venit sau pe capital realizate la sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezenta convenţie.
Întocmitã în dublu exemplar la Beirut la 28 iunie 1995, în limbile romana, arabã şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,
Mihai Popa,
secretar de stat în
Ministerul Finanţelor

Pentru Guvernul
Republicii Libaneze,
Fouad Seniora,
ministru de stat pentru finanţe
-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016