Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIE din 15 decembrie 1992  privind concilierea si arbitrajul in cadrul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONVENTIE din 15 decembrie 1992 privind concilierea si arbitrajul in cadrul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa*)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 13 martie 1996
-----------
*) Traducere.

Statele-pãrţi la aceasta convenţie, fiind state participante la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa,
constiente de obligaţia lor, potrivit art. 2 paragraful 3 şi art. 33 ale Cartei Naţiunilor Unite, de a soluţiona diferendele dintre ele în mod paşnic,
subliniind ca ele nu intenţioneazã în nici un fel sa aducã atingere competentei altor instituţii sau mecanisme existente, inclusiv Curtea Internationala de Justiţie, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, Curtea de Justiţie a Comunitãţilor Europene şi Curtea Permanenta de Arbitraj,
reafirmind angajamentul lor solemn de a-şi soluţiona diferendele prin mijloace paşnice şi hotãrîrea lor de a institui mecanisme pentru soluţionarea diferendelor dintre statele participante,
reamintind ca aplicarea integrala a tuturor principiilor şi angajamentelor C.S.C.E. constituie, prin ea însãşi, un element esenţial în prevenirea diferendelor dintre statele participante la C.S.C.E.,
preocupate sa întãreascã şi sa îndeplineascã angajamentele cuprinse, în special, în Raportul Reuniunii de experţi privind soluţionarea paşnicã a diferendelor, adoptat la La Valletta, şi aprobat de cãtre Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe ai C.S.C.E. la intilnirea sa de la Berlin din 19-20 iunie 1991,
au convenit dupã cum urmeazã:

CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Înfiinţarea Curţii
Se înfiinţeazã Curtea de Conciliere şi Arbitraj pentru a soluţiona, prin conciliere şi, cînd va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care îi vor fi supuse în conformitate cu prevederile acestei convenţii.
ART. 2
Comisii de conciliere şi tribunale arbitrale
1. Concilierea va fi facuta de Comisia de conciliere constituitã pentru fiecare diferend. Comisia va fi compusa din conciliatori desemnaţi de pe o lista întocmitã potrivit prevederilor art. 3.
2. Arbitrajul va fi fãcut de cãtre Tribunalul arbitral constituit pentru fiecare diferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnaţi de pe o lista întocmitã potrivit prevederilor art. 4.
3. Conciliatorii şi arbitrii, împreunã, vor constitui Curtea de conciliere şi arbitraj în cadrul C.S.C.E., denumita în continuare Curtea.
ART. 3
Desemnarea conciliatorilor
1. Fiecare stat parte la aceasta convenţie va desemna, în termen de doua luni de la intrarea ei în vigoare, doi conciliatori, dintre care cel puţin unul este cetãţean al statului care l-a desemnat. Celãlalt conciliator poate fi cetãţean al unui stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la aceasta convenţie, dupã intrarea ei în vigoare, îşi va desemna conciliatorii în termen de doua luni dupã intrarea în vigoare a convenţiei în privinta sa.
2. Conciliatorii trebuie sa fie persoane care deţin sau au deţinut funcţii înalte pe plan internaţional sau naţional şi care poseda competente recunoscute în domeniul dreptului internaţional, al relaţiilor internaţionale sau al soluţionãrii diferendelor.
3. Conciliatorii vor fi desemnaţi pentru o perioada de 6 ani, care poate fi reînnoitã. Statul care i-a desemnat nu poate dispune încheierea funcţiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acţiona, constatatã de Biroul Curţii, statul în cauza va desemna un nou conciliator, pentru perioada de timp rãmasã din mandatul predecesorului.
4. La expirarea mandatului lor, conciliatorii vor continua sa se ocupe de cazurile cu care au fost sesizati.
5. Numele conciliatorilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie într-o lista ce va fi comunicatã Secretariatului C.S.C.E. pentru a fi transmisã statelor participante la C.S.C.E.
ART. 4
Desemnarea arbitrilor
1. Fiecare stat parte la aceasta convenţie va desemna, în termen de doua luni de la intrarea ei în vigoare, un arbitru şi un supleant, care pot fi cetãţeni ai acestui stat sau ai oricãrui alt stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la aceasta convenţie, dupã intrarea ei în vigoare, va desemna un arbitru şi un supleant în termen de doua luni de la intrarea în vigoare a convenţiei în privinta sa.
2. Arbitrii şi supleanţii lor trebuie sa întruneascã condiţiile cerute de ţãrile lor pentru exercitarea celor mai înalte funcţii judiciare sau sa fie jurisconsulti, avînd o competenta recunoscuta în domeniul dreptului internaţional.
3. Arbitrii şi supleanţii lor sînt desemnaţi pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit o singura data. Statul-parte care i-a desemnat nu poate dispune încetarea funcţiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acţiona, constatatã de Biroul Curţii, arbitrul va fi înlocuit de supleantul sau.
4. Dacã un arbitru şi supleantul sau decedeazã, demisioneaza sau sînt, ambii, în imposibilitate de a acţiona, faptul fiind constatat de Birou, se va proceda la noi desemnari potrivit paragrafului 1. Noul arbitru şi supleantul sau vor încheia mandatul predecesorilor.
5. Regulamentul Curţii poate prevedea reînnoirea parţialã a arbitrilor şi a supleanţilor lor.
6. La expirarea mandatului lor, arbitrii vor continua sa se ocupe de cazurile cu care au fost sesizati.
7. Numele arbitrilor vor fi notificate grefierului, care la va înscrie pe o lista ce va fi comunicatã Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmisã statelor participante la C.S.C.E.
ART. 5
Independenta membrilor Curţii şi a grefierului
Conciliatorii, arbitrii şi grefierul îşi vor exercita funcţiile în deplina independenta. Înainte de a-şi prelua funcţiile, ei vor face o declaraţie prin care se vor angaja sa-şi exercite funcţiile în mod impartial şi potrivit conştiinţei lor.
ART. 6
Privilegii şi imunitãţi
Conciliatorii, arbitrii, grefierul şi agenţii şi consilierii pãrţilor în litigiu se vor bucura, pe timpul cît îşi îndeplinesc funcţiile pe teritoriul statelor pãrţi la aceasta convenţie, de privilegiile şi de imunitãţile acordate persoanelor care îndeplinesc funcţii similare în cadrul Curţii Internaţionale de Justiţie.
ART. 7
Biroul Curţii
1. Biroul Curţii va fi format din preşedinte, un vicepreşedinte şi trei membri.
2. Preşedintele Curţii va fi ales de cãtre membrii Curţii, reuniti în colegiu. Preşedintele prezideazã Biroul.
3. Conciliatorii şi arbitrii vor alege, în cadrul colegiilor lor respective, doi membri ai Biroului şi pe supleanţii acestora.
4. Biroul îşi va alege vicepreşedintele dintre membrii sãi. Vicepreşedintele va fi ales dintre conciliatori, dacã preşedintele este un arbitru, şi dintre arbitri, dacã preşedintele este un conciliator.
5. Regulamentul Curţii va stabili modalitãţile pentru alegerea preşedintelui, a celorlalţi membrii ai Biroului şi a supleanţilor acestora.
ART. 8
Procedura de luare a deciziilor
1. Deciziile Curţii vor fi luate cu votul majoritãţii membrilor care participa la vot. Membrii care se abtin nu sînt consideraţi ca participanţi la vot.
2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majoritãţii membrilor sãi.
3. Deciziile comisiilor de conciliere şi cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu votul majoritãţii membrilor lor, care nu au dreptul de a se abţine de la vot.
4. În caz de vot egal, votul preşedintelui va prevala.
ART. 9
Grefierul
Curtea îşi va numi grefierul şi va putea sa prevadã numirea altor funcţionari necesari. Statutul personalului grefei va fi elaborat de Birou şi va fi adoptat de cãtre statele-pãrţi la prezenta convenţie.
ART. 10
Sediul
1. Sediul Curţii este stabilit la Geneva.
2. La cererea pãrţilor în litigiu şi cu acordul Biroului Curţii, o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral se pot întruni în afarã sediului Curţii.
ART. 11
Regulamentul Curţii
1. Curtea va adopta propriul sau regulament, care va fi supus aprobãrii statelor-pãrţi la prezenta convenţie.
2. Regulamentul Curţii va stabili, în special, regulile de procedura care trebuie aplicate de cãtre comisiile de conciliere şi de tribunalele arbitrare, constituite în conformitate cu prezenta convenţie. El va preciza de la care dintre aceste reguli nu se va putea deroga, prin acordul pãrţilor în litigiu.
ART. 12
Limbile de lucru
Regulamentul Curţii va stabili regulile aplicabile în privinta limbilor de lucru.
ART. 13
Protocol financiar
Cu excepţia prevederilor art. 17, toate cheltuielile Curţii vor fi suportate de statele-pãrţi la prezenta convenţie.
Dispoziţiile privind calcularea cheltuielilor, întocmirea şi aprobarea bugetului anual al Curţii, repartizarea cheltuielilor între statele-pãrţi la aceasta convenţie, verificarea conturilor Curţii şi problemele conexe vor fi cuprinse într-un protocol financiar, care va fi adoptat de cãtre Comitetul Inaltilor Funcţionari. Un stat este legat de protocol în momentul cînd devine parte la convenţie.
ART. 14
Raport periodic
Biroul va prezenta, anual, Consiliului C.S.C.E., prin Comitetul Inaltilor Funcţionari, un raport asupra activitãţilor desfãşurate în baza prezentei convenţii.
ART. 15
Notificarea cererilor de conciliere sau de arbitraj
Grefierul Curţii va informa Secretariatul C.S.C.E. despre toate cererile de conciliere sau de arbitraj, pentru a fi comunicate imediat statelor participante la C.S.C.E.
ART. 16
Comportarea pãrţilor; mãsurile provizorii
1. În timpul procedurii, pãrţile în litigiu se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava situaţia sau care ar putea ingreuna ori impiedica soluţionarea diferendului.
2. Comisia de conciliere poate atrage atenţia pãrţilor în litigiu cu care a fost sesizatã asupra mãsurilor pe care le-ar putea lua pentru a preveni agravarea diferendului şi pentru ca soluţionarea acestuia sa nu devinã mai dificila.
3. Tribunalul arbitral, constituit pentru a soluţiona un diferend, poate indica mãsurile provizorii care ar trebui sa fie luate de cãtre pãrţile în litigiu, în conformitate cu prevederile paragrafului 4 al art. 26.
ART. 17
Cheltuielile de procedura
Pãrţile în litigiu şi orice parte intervenienta îşi vor suporta, fiecare, propriile cheltuieli de procedura.

CAP. 2
Competenta
ART. 18
Competenta comisiei şi a tribunalului
1. Orice stat parte la prezenta convenţie poate supune unei comisii de conciliere orice diferend cu un alt stat-parte, care nu a putut fi soluţionat, într-o perioada de timp rezonabila, prin negocieri.
2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral în condiţiile prevãzute la art. 26.
ART. 19
Menţinerea mijloacelor existente de soluţionare
1. Comisia de conciliere sau tribunalul arbitral constituite pentru soluţionarea unui diferend va inceta examinarea acestuia:
a) dacã, înainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost supus unei curţi sau unui tribunal a cãrui competenta pãrţile în litigiu sînt obligate sa o accepte sau, dacã o asemenea instanta a pronunţat deja o hotãrîre asupra fondului acestui diferend;
b) dacã pãrţile în litigiu au acceptat, dinainte, competenta exclusiva a unui organ jurisdicţional, altul decît tribunalul prevãzut de prezenta convenţie, şi dacã acest organ este competent sa decidã, cu forta obligatorie, asupra diferendului ce i-a fost supus, sau dacã pãrţile în litigiu au convenit sa caute soluţionarea acestuia exclusiv prin alte mijloace.
2. Comisia de conciliere, constituitã pentru soluţionarea unui diferend, înceteazã examinarea acestuia chiar şi dupã ce a fost sesizatã, dacã una sau toate pãrţile în litigiu supun diferendul unei curţi sau unui tribunal a cãrui competenta pãrţile respective sînt obligate sa o accepte.
3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului dacã, mai înainte, acesta a fost supus altui organ care are competenta sa formuleze propuneri cu privire la acest diferend. Dacã prin acest demers anterior nu se ajunge la soluţionarea diferendului, comisia îşi va relua lucrãrile, la cererea pãrţilor în litigiu sau a uneia dintre ele, sub rezerva prevederilor paragrafului 1 al art. 26.
4. Un stat poate, în momentul semnãrii sau ratificãrii convenţiei, sau al aderãrii la aceasta, sa facã o rezerva pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de soluţionare a diferendelor, instituit de aceasta convenţie, cu alte mijloace de soluţionare a diferendelor care rezulta din angajamentele internaţionale aplicabile acestui stat.
5. Dacã, în orice moment, pãrţile reuşesc sa soluţioneze diferendul, comisia sau tribunalul scoate cauza de pe rol, dupã ce a primit o confirmare scrisã de la toate pãrţile ca ele au soluţionat diferendul.
6. Orice dezacord între pãrţile în litigiu cu privire la competenta comisiei sau a tribunalului este soluţionat de comisie sau de tribunal.

CAP. 3
Concilierea
ART. 20
Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere
1. Orice stat-parte la prezenta convenţie poate adresa grefierului o cerere pentru a solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru soluţionarea unui diferend între el şi unul sau mai multe state-pãrţi. Doua sau mai multe state-pãrţi pot, de asemenea, sa adreseze grefierului o cerere comuna.
2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi cerutã, de asemenea, prin acordul a doua sau mai multe state-pãrţi sau între unul sau mai multe state-pãrţi şi unul sau mai multe state participante la C.S.C.E. Acordul trebuie sa fie notificat grefierului.
ART. 21
Constituirea comisiei de conciliere
1. Fiecare parte în litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor, stabilitã în conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere.
2. Cînd mai mult de doua state sînt pãrţi la acelaşi diferend, pãrţile care au aceleaşi interese se pot înţelege sa numeascã un singur conciliator. Dacã nu procedeazã în acest sens, fiecare dintre cele doua pãrţi în litigiu va numi un numãr egal de conciliatori, pînã la un maximum stabilit de Birou.
3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii de conciliere, fãrã a fi parte la aceasta convenţie, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoana aleasã fie de pe lista de conciliatori stabilitã în conformitate cu art. 3, fie dintre cetãţenii unui stat participant la C.S.C.E. În acest caz, aceştia din urma vor avea, în scopul examinãrii diferendului, aceleaşi drepturi şi aceleaşi obligaţii ca şi ceilalţi membri ai comisiei. Ei îşi vor exercita funcţiile în deplina independenta şi vor face declaraţia cerutã de art. 5, înainte de a-şi ocupa locurile în comisie.
4. Imediat dupã primirea cererii sau a acordului prin care pãrţile în litigiu solicita constituirea unei comisii de conciliere, preşedintele Curţii va consulta pãrţile în litigiu în privinta componentei restului comisiei.
5. Biroul va numi alţi trei conciliatori pentru a face parte din comisia de conciliere. Acest numãr poate fi majorat sau redus de cãtre Birou, cu condiţia sa fie impar. Membrii Biroului şi supleanţii lor, care se afla pe lista conciliatorilor, pot fi numiţi pentru a face parte din comisie.
6. Comisia de conciliere îşi va alege preşedintele din rindul membrilor numiţi de Birou.
7. Regulamentul Curţii va stabili regulile aplicabile pentru situaţia în care, la începutul sau în cursul procedurii, unul dintre membrii numiţi sa facã parte din comisie este recuzat, nu poate sau refuza sa participe.
8. Orice problema în legatura cu aplicarea acestui articol va fi soluţionatã de cãtre Birou ca o chestiune preliminarã.
ART. 22
Procedura de constituire a unei comisii de conciliere
1. Dacã constituirea unei comisii de conciliere este solicitatã pe calea unei cereri, cererea va enunta obiectul diferendului, partea sau pãrţile impotriva cãrora este formulatã cererea şi numele conciliatorului sau ale conciliatorilor numiţi de cãtre partea sau pãrţile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, şi mijloacele de soluţionare la care s-a recurs anterior.
2. De îndatã ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlalte pãrţi în litigiu menţionate în cerere. Cealaltã parte sau celelalte pãrţi dispun de un termen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau pe conciliatorii care vor face parte din comisia de conciliere. Dacã, în acest termen, una sau mai multe pãrţi în litigiu nu are ales membrul sau membrii comisiei pe care au dreptul sa-i numeascã, Biroul va numi numãrul corespunzãtor de conciliatori. Aceasta numire se va face dintre conciliatorii desemnaţi în conformitate cu art. 3 de cãtre partea sau de cãtre fiecare dintre pãrţile în cauza sau, dacã aceste pãrţi nu au desemnat încã conciliatori, dintre conciliatorii care nu au fost desemnaţi de cãtre cealaltã parte sau de cãtre celelalte pãrţi în litigiu.
3. Dacã constituirea unei comisii de conciliere este cerutã în baza unui acord, acordul trebuie sa enunte obiectul diferendului. Dacã nu exista acord, în întregime sau în parte, asupra obiectului diferendului, fiecare parte îşi poate formula propria sa poziţie în legatura cu obiectul acestuia.
4. În cazul în care constituirea comisiei de conciliere este cerutã în baza unui acord, fiecare parte va notifica grefierului numele conciliatorului sau ale conciliatorilor pe care i-a numit sa face parte din comisie.
ART. 23
Procedura de conciliere
1. Procedura de conciliere este confidenţialã şi în contradictoriu. Sub rezerva prevederilor art. 10 şi 11 din regulamentul Curţii, comisia de conciliere îşi va stabili procedura, dupã consultarea pãrţilor în litigiu.
2. Dacã pãrţile în litigiu sînt de acord, comisia de conciliere poate invita orice stat-parte la prezenta convenţie, care are un interes în soluţionarea diferendului, sa participe la procedura.
ART. 24
Obiectivul concilierii
Comisia de conciliere va ajuta pãrţile în litigiu sa-l soluţioneze în concordanta cu dreptul internaţional şi cu angajamentele la care au subscris în cadrul C.S.C.E.
ART. 25
Rezultatul procedurii de conciliere
1. Dacã în cursul procedurii, pãrţile în litigiu reuşesc, cu ajutorul comisiei de conciliere, sa gãseascã o soluţie reciproc acceptabilã, ele vor consemna termenii acestei soluţii într-o încheiere, semnatã de reprezentanţii lor şi de membrii comisiei. Semnarea acestui document va încheia procedura. Consiliul C.S.C.E. va fi informat prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcţionari, despre reusita concilierii.
2. Cînd comisia de conciliere apreciazã ca toate aspectele diferendului şi toate posibilitãţile de gasire a unei soluţii au fost epuizate, ea va redacta un raport final. Raportul va conţine propunerile comisiei pentru soluţionarea paşnicã a diferendului.
3. Raportul comisiei de conciliere va fi notificat pãrţilor în litigiu, care vor dispune de o perioada de 30 de zile pentru a-l examina şi pentru a-l informa pe preşedintele comisiei dacã sînt gata sa accepte soluţia propusã.
4. Dacã o parte în litigiu nu accepta soluţia propusã, cealaltã parte sau celelalte pãrţi nu mai sînt legate de acceptarea, de cãtre ele, a soluţiei respective.
5. Dacã, în termenul prevãzut la paragraful 3, pãrţile în litigiu nu au acceptat soluţia propusã, raportul va fi înaintat Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcţionari.
6. Dacã una dintre pãrţi refuza sa participe la procedura de conciliere sau pãrãseşte procedura dupã începerea acesteia, se va întocmi, de asemenea, un raport în scopul notificãrii de îndatã a acestei situaţii Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcţionari.

CAP. 4
Arbitrajul
ART. 26
Cererea pentru constituirea unui tribunal arbitral
1. O cerere de arbitraj poate fi formulatã oricind, pe baza de acord între doua sau mai multe state-pãrţi la prezenta convenţie sau între unul sau mai multe state-pãrţi la convenţie şi unul sau mai multe alte state participante la C.S.C.E.
2. Statele-pãrţi la convenţie pot, oricind, sa declare, printr-o notificare adresatã depozitarului, ca ele recunosc ca obligatorie, ipso facto şi fãrã un acord special, competenta unui tribunal arbitral, sub rezerva reciprocitãţii. O astfel de declaraţie poate fi facuta fãrã limitarea duratei sau pentru o durata determinata. Ea poate fi facuta pentru toate diferenţele sau poate exclude diferende asupra unor chestiuni referitoare la integritatea teritorialã, la apãrarea nationala, la un titlu de suveranitate asupra teritoriului naţional sau la pretenţii concurente cu privire la jurisdicţia asupra altor zone.
3. O cerere de arbitraj nu poate fi formulatã printr-o solicitare adresatã grefierului Curţii impotriva unui stat-parte la convenţie, care a fãcut declaraţia prevãzutã la paragraful 2, decît dupã ce s-a scurs o perioada de 30 de zile dupã ce raportul comisiei de conciliere, care s-a ocupat de examinarea diferendului, a fost transmis Consiliului C.S.C.E., potrivit prevederilor paragrafului 5 al art. 25.
4. Dupã ce un diferend este supus unui tribunal arbitral, în conformitate cu acest articol, tribunalul poate, din proprie initiativa sau la cererea uneia sau a tuturor pãrţilor în litigiu, sa indice mãsurile provizorii care ar trebui luate de cãtre pãrţile în litigiu pentru a evita agravarea diferendului şi pentru ca soluţionarea acestuia sa nu devinã mai dificila sau pentru a evita ca o viitoare hotãrîre a tribunalului sa ramina neexecutata, datoritã atitudinii pãrţilor sau a uneia dintre pãrţile în litigiu.
ART. 27
Sesizarea unui tribunal arbitral
1. Dacã o cerere de arbitraj este formulatã în baza unui acord, acesta trebuie sa precizeze obiectul diferendului. Dacã nu exista acord, în întregime sau în parte, cu privire la obiectul diferendului, fiecare parte îşi poate formula propria poziţie în legatura cu obiectul acestuia.
2. Dacã arbitrajul este solicitat printr-o cerere, aceasta trebuie sa precizeze obiectul diferendului, statul-parte sau statele-pãrţi la prezenta convenţie impotriva cãruia sau cãrora este îndreptatã şi elementele principale de fapt şi de drept pe care se întemeiazã. Imediat dupã primirea cererii, grefierul o va notifica celuilalt stat sau celorlalte state pãrţi menţionate în cerere.
ART. 28
Constituirea tribunalului arbitral
1. Dupã ce se formuleazã o cerere de arbitraj, se constituie un tribunal arbitral.
2. Arbitrii desemnaţi de pãrţile în litigiu în conformitate cu prevederile art. 4 sînt membri de drept ai tribunalului. Dacã sînt mai mult de doua state-pãrţi la acelaşi diferend, statele care au aceleaşi interese pot conveni sa numeascã un singur arbitru.
3. Biroul va numi, dintre arbitri, un numãr de membri care sa facã parte din tribunal, astfel încît numãrul membrilor numiţi de Birou sa fie cu cel puţin unu mai mare decît numãrul membrilor de drept. Membrii Biroului şi supleanţii lor, care sînt pe lista arbitrilor, vor fi eligibili pentru a fi numiţi sa facã parte din tribunal.
4. Dacã un membru de drept al tribunalului nu poate sa participe sau dacã, anterior, a luat cunostinta, în orice calitate, de cazul care face obiectul diferendului supus tribunalului, acest membru va fi înlocuit de supleantul sau. Dacã supleantul se afla în aceeaşi situaţie, statul în cauza va numi, în conformitate cu modalitãţile prevãzute la paragraful 5, un membru în scopul examinãrii acestui diferend. În cazul cînd ar aparea dubii în ceea ce priveşte capacitatea unui membru sau a supleantului sau de a face parte din tribunal, Biroul va decide.
5. Orice stat care este parte la un diferend supus unui tribunal arbitral, fãrã sa fie parte la prezenta convenţie, poate numi o persoana pentru a face parte din tribunal, aleasã fie de pe lista arbitrilor, stabilitã în conformitate cu art. 4, fie dintre cetãţenii unui stat participant la C.S.C.E. Orice persoana astfel numita trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute în paragraful 2 al art. 4; ea are, în scopul examinãrii diferendului, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi membri ai tribunalului. Persoana respectiva îşi va exercita funcţiile în deplina independenta şi va face declaraţia cerutã de art. 5, înainte de a lua parte la lucrãrile tribunalului.
6. Tribunalul îşi va alege preşedintele dintre membrii numiţi de Birou.
7. În cazul cînd unul dintre membrii tribunalului numit de Birou nu poate participa la lucrãri, el nu va fi înlocuit decît dacã numãrul membrilor numiţi de Birou scade sub numãrul membrilor de drept sau al membrilor numiţi de pãrţile în litigiu, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 5. În acest caz, unul sau mai mulţi membri noi vor fi numiţi de cãtre Birou potrivit paragrafelor 3 şi 4 ale acestui articol. În cazul numirii unuia sau mai multor noi membri, nu va fi ales un nou preşedinte decît dacã membrul care nu poate a participe este însuşi preşedintele tribunalului.
ART. 29
Procedura de arbitraj
1. Procedura de arbitraj se desfãşoarã în contradictoriu, conform principiilor unei judecati echitabile. Ea comporta o faza scrisã şi una orala.
2. Tribunalul arbitral dispune, fata de pãrţile în litigiu, de competentele necesare de cercetare a faptelor şi de investigatie pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
3. Orice stat participant la C.S.C.E. care considera ca are un interes juridic deosebit, ce ar putea fi afectat de hotãrîrea tribunalului, poate, în termen de 15 zile de la transmiterea notificãrii efectuate de cãtre Secretariatul C.S.C.E., potrivit prevederilor art. 15, sa adreseze grefierului Curţii o cerere de intervenţie. Aceasta cerere trebuie transmisã imediat pãrţilor în litigiu şi tribunalului constituit pentru examinarea diferendului.
4. Dacã statul intervenient dovedeşte ca are un astfel de interes, el va fi autorizat sa participe la procedura, în mãsura în care este necesar pentru protecţia acestui interes. Partea respectiva a hotãrîrii tribunalului este obligatorie pentru statul intervenient.
5. Pãrţile în litigiu dispun de o perioada de 30 de zile pentru a transmite tribunalului observaţiile lor privind cererea de intervenţie. Tribunalul va pronunţa o hotãrîre cu privire la admisibilitatea cererii.
6. Dezbaterile în fata tribunalului se vor tine cu uşile închise, afarã de cazul cînd tribunalul decide altfel, la cererea pãrţilor în litigiu.
7. În cazul cînd una sau mai multe dintre pãrţile în litigiu nu se prezintã, cealaltã parte sau celelalte pãrţi pot cere tribunalului sa se pronunţe în favoarea pretenţiilor sale sau ale lor. În acest caz, înainte de a da sentinta, tribunalul trebuie sa se asigure ca este competent şi ca argumentele partii sau ale pãrţilor care participa la procedura sînt întemeiate.
ART. 30
Rolul tribunalului arbitral
Rolul tribunalului arbitral este de a hotãrî, în conformitate cu dreptul internaţional, asupra diferendelor care îi sînt supuse. Aceasta prevedere nu aduce atingere competentei tribunalului de a da o decizie ex aequo et bono, dacã pãrţile în litigiu sînt de acord.
ART. 31
Sentinta tribunalului arbitral
1. Sentinta tribunalului arbitral va fi motivatã. Dacã ea nu exprima, în întregime sau în parte, opinia unanima a membrilor lui, fiecare membru al acestuia va avea dreptul sa ataseze la sentinta opinia sa separatã sau disidenta.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 4 al art. 29, sentinta tribunalului nu va fi obligatorie decît între pãrţile în litigiu şi numai cu privire la cazul care a fost soluţionat.
3. Sentinta este definitiva şi nu poate şi supusã apelului. Totuşi pãrţile în litigiu sau una dintre ele pot cere tribunalului arbitral sa interpreteze sentinta în cazul unei divergenţe privind sensul sau conţinutul acesteia. Dacã pãrţile în litigiu nu convin altfel, o astfel de cerere trebuie facuta în termen de 6 luni de la comunicarea sentinţei. Dupã primirea observaţiilor pãrţilor în litigiu, tribunalul va proceda la interpretarea sentinţei cît mai curînd posibil.
4. O cerere de revizuire a sentinţei nu poate fi facuta decît dacã se descoperã fapte de natura sa aibã o influenta decisiva şi care, înainte de pronunţarea sentinţei, nu erau cunoscute tribunalului şi nici partii sau pãrţilor în litigiu care cer revizuirea. Cererea de revizuire trebuie facuta în termen de 6 luni de la descoperirea noului fapt. Nici o cerere de revizuire nu poate fi formulatã dupã 10 ani de la data pronunţãrii sentinţei.
5. În mãsura posibilului, examinarea unei cereri de interpretare sau a unei cereri de revizuire va fi facuta de cãtre tribunalul care a dat sentinta. Dacã Biroul constata ca acest lucru este imposibil, se va proceda la constituirea unui nou tribunal, în conformitate cu prevederile art. 28.
ART. 32
Publicarea sentinţei arbitrale
Sentinta arbitralã este publicatã de cãtre grefier. O copie certificatã conformã va fi comunicatã pãrţilor în litigiu şi Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcţionari.

CAP. 5
Dispoziţii finale
ART. 33
Semnarea şi intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie este deschisã, la sediul Guvernului Suediei, pentru semnare de cãtre statele participante la C.S.C.E., pînã la 31 martie 1993. Ea va fi supusã ratificãrii.
2. Statele participante la C.S.C.E., care nu au semnat convenţia, pot adera ulterior la aceasta.
3. Convenţia va intra în vigoare la doua luni de la data depunerii celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare.
4. Pentru orice stat care o ratifica sau adera la aceasta, dupã depunerea celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenţia va intra în vigoare la doua luni dupã depunerea instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
5. Guvernul Suediei asigura funcţiile de depozitar al convenţiei.
ART. 34
Rezerve
La prezenta convenţie nu se pot face decît acele rezerve pe care le permite în mod expres.
ART. 35
Amendamente
1. Amendamentele la prezenta convenţie trebuie sa fie adoptate în conformitate cu paragrafele care urmeazã.
2. Orice stat-parte la convenţie poate sa formuleze propuneri de amendare a acesteia, care vor fi comunicate de cãtre depozitar Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmise statelor participante la C.S.C.E.
3. Dacã Consiliul C.S.C.E. adopta textul amendamentului propus, acesta va fi comunicat de cãtre depozitar statelor-pãrţi la convenţie, pentru a fi acceptat în conformitate cu regulile lor constituţionale respective.
4. Orice amendament astfel adoptat va intra în vigoare în a treizecea zi dupã ce toate statele-pãrţi la convenţie îl vor fi informat pe depozitar despre acceptarea acestui amendament.
ART. 36
Denunţarea
1. Orice stat-parte la prezenta convenţie poate, în orice moment, sa o denunţe printr-o notificare adresatã depozitarului.
2. Denunţarea va deveni efectivã la un an de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar.
3. Convenţia va continua totuşi sa se aplice fata de statul care a denunţat-o, în ceea ce priveşte procedurile în curs la data cînd denunţarea intra în vigoare. Aceste proceduri vor fi continuate pînã la încheierea lor.
ART. 37
Notificãri şi comunicãri
Notificãrile şi comunicãrile care urmeazã a fi fãcute de cãtre depozitar vor fi adresate grefierului şi Secretariatului C.S.C.E. şi vor fi comunicate apoi statelor participante la C.S.C.E.
ART. 38
Statele care nu sînt parte la prezenta convenţie
Se confirma ca, în conformitate cu dreptul internaţional, nici o prevedere a prezentei convenţii nu trebuie interpretatã ca stabilind vreo obligaţie sau angajament pentru statele participante la C.S.C.E. care nu sînt parte la convenţie, afarã de cazul cînd obligaţiile sau angajamentele sînt prevãzute în mod expres şi acceptate în mod expres, în scris, de cãtre aceste state.
ART. 39
Dispoziţii tranzitorii
1. Curtea va proceda, în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii, la alegerea Biroului sau, la adoptarea regulamentului sau şi la desemnarea grefierului, în conformitate cu prevederile art. 7, 9 şi 11. Guvernul statului-gazda al Curţii va face aranjamentele necesare în cooperare cu depozitarul.
2. Pînã la numirea grefierului, funcţiile prevãzute la paragraful 5 al art. 3 şi la paragraful 7 al art. 4, vor fi exercitate de cãtre depozitar.
Încheiatã la Stockholm la 15 decembrie 1992, în limbile engleza, franceza, germanã, italiana, rusa şi spaniola, toate cele şase versiuni fiind egal autentice.
------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016