Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIA DE LA VIENA din 18 aprilie 1961  cu privire la relatiile diplomatice*)    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

CONVENTIA DE LA VIENA din 18 aprilie 1961 cu privire la relatiile diplomatice*)

EMITENT: CONSILIUL DE STAT
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 89 din 8 iulie 1968
____________
*) Traducere.

Statele pãrţi la prezenta convenţie, amintind ca, dintr-o epoca îndepãrtatã, popoarele tuturor ţãrilor recunosc statutul agenţilor diplomatici,
constiente de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind egalitatea suverana a statelor, menţinerea pãcii şi a securitãţii internaţionale şi dezvoltarea de relaţii prieteneşti între natiuni,
convinse ca o convenţie internationala cu privire la relaţiile, privilegiile şi imunitãţile diplomatice ar contribui la favorizarea relaţiilor de prietenie între tari, oricare ar fi diversitatea regimurilor lor constituţionale şi sociale,
convinse ca scopul acestor privilegii şi imunitãţi este nu de a crea avantaje unor indivizi, ci de a asigura îndeplinirea eficace a funcţiilor misiunilor diplomatice ca origine de reprezentare a statelor, afirmând ca regulile dreptului internaţional cutumiar trebuie sa continue a guverna materiile care n-au fost reglementate în mod expres în dispoziţiile prezentei convenţii,

au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
În sensul prezentei convenţii, urmãtoarele expresii se înţeleg asa cum se precizeazã mai jos:
a) prin expresia "şef de misiune" se înţelege persoana insarcinata de statul acreditant sa acţioneze în aceasta calitate;
b) prin expresia "membrii misiunii" se înţelege şeful misiunii şi membrii personalului misiunii;
c) prin expresia "membrii personalului misiunii" se înţelege membrii personalului diplomatic, ai personalului administrativ şi tehnic şi ai personalului de serviciu al misiunii;
d) prin expresia "membrii personalului diplomatic" se înţelege membrii personalului misiunii care au calitatea de diplomati;
e) prin expresia "agent diplomatic" se înţelege şeful misiunii sau un membru al personalului diplomatic al misiunii;
f) prin expresia "membrii personalului administrativ şi tehnic" se înţelege membrii personalului misiunii angajaţi în serviciul tehnico-administrativ al misiunii;
g) prin expresia "membrii personalului de serviciu" se înţelege membrii personalului misiunii angajaţi în serviciul casnic al misiunii;
h) prin expresia "om de serviciu particular" se înţelege persoanele folosite în serviciul casnic al unui membru al misiunii, care nu sunt angajaţi ai statului acreditant;
i) prin expresia "localuri ale misiunii" se înţelege clãdirile sau pãrţile din clãdiri şi din terenul aferent care, indiferent de proprietar, sunt folosite pentru realizarea scopurilor misiunii, inclusiv resedinta şefului misiunii.
ART. 2
Stabilirea de relaţii diplomatice între state şi trimiterea de misiuni diplomatice permanente se fac prin consimţãmânt mutual.
ART. 3
1. Funcţiile misiunii diplomatice constau în special în:
a) a reprezenta statul acreditant în statul acreditar;
b) a ocroti în statul acreditar interesele statului acreditant şi ale cetãţenilor sãi, în limitele admise de dreptul internaţional;
c) a duce tratative cu guvernul statului acreditar;
d) a se informa prin toate mijloacele licite despre condiţiile şi evoluţia evenimentelor din statul acreditar şi de a raporta cu privire la acestea guvernului statului acreditant;
e) a promova relaţii de prietenie şi a dezvolta relaţiile economice, culturale şi ştiinţifice între statul acreditant şi statul acreditat.
2. Nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu poate fi interpretatã ca interzicand misiunii diplomatice exercitarea funcţiilor consulare.
ART. 4
1. Statul acreditant trebuie sa se asigure ca persoana pe care intenţioneazã sa o acrediteze ca şef al misiunii în statul acreditar a primit agrementul acestui stat.
2. Statul acreditar nu este obligat sa comunice statului acreditant motivele refuzului agrementului.
ART. 5
1. Statul acreditant, dupã ce a fãcut notificarea cuvenitã statelor acreditare interesate, poate acredita un şef de misiune sau afecta un membru al personalului diplomatic, dupã caz, în mai multe state, afarã numai dacã unul dintre statele acreditare se opune în mod expres la aceasta.
2. Dacã statul acreditant acrediteazã un şef de misiune în unu sau mai multe alte state, el poate stabili o misiune diplomaticã condusã de un însãrcinat cu afaceri ad-interim în fiecare din statele în care şeful misiunii nu-şi are resedinta sa permanenta.
3. Şeful misiunii sau un membru al personalului diplomatic al misiunii poate reprezenta statul acreditant pe lângã orice organizaţie internationala.
ART. 6
Mai multe state pot acredita aceeaşi persoana în calitate de şef de misiune într-un alt stat, dacã statul acreditar nu se opune.
ART. 7
Sub rezerva dispoziţiilor articolelor 5, 8, 9 şi 11, statul acreditant numeşte la alegerea sa pe membrii personalului misiunii. În ceea ce priveşte pe atasatii militari, navali sau aerieni, statul acreditar poate cere ca numele lor sa-i fie supuse mai înainte spre aprobare.
ART. 8
1. Membrii personalului diplomatic al misiunii vor avea, în principiu, naţionalitatea statului acreditant.
2. Membrii personalului diplomatic al misiunii nu pot fi aleşi dintre cetãţenii statului acreditar decât cu consimţãmântul acestui stat, care poate oricând sa şi-l retragã.
3. Statul acreditar poate sa-şi rezerve acelaşi drept în ce priveşte cetãţenii unui al treilea stat care nu sunt şi cetãţeni ai statului acreditant.
ART. 9
1. Statul acreditar poate oricând, şi fãrã a trebui sa motiveze hotãrârea, sa informeze statul acreditant ca şeful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. În acest caz, statul acreditant va rechema persoana în cauza sau va pune capãt funcţiilor sale în cadrul misiunii, dupã caz. O persoana poate fi declarata non grata sau inacceptabila înainte de a ajunge pe teritoriul statului acreditar.
2. Dacã statul acreditant refuza sa execute sau nu executa într-un termen rezonabil obligaţiile care îi incumba conform paragrafului 1 al prezentului articol, statul acreditar poate refuza sa recunoascã persoanei în cauza calitatea de membru al misiunii.
ART. 10
1. Se notifica Ministerului Afacerilor Externe al statului acreditar sau oricãrui alt minister asupra cãruia se va fi convenit:
a) numirea membrilor misiunii, sosirea lor şi plecarea lor definitiva sau încetarea funcţiilor lor la misiune;
b) sosirea şi plecarea definitiva a unei persoane aparţinând familiei unui membru al misiunii şi, dacã este cazul, faptul ca o persoana devine sau înceteazã de a fi membru al familiei unui membru al misiunii;
c) sosirea şi plecarea definitiva a oamenilor de serviciu particulari aflaţi în serviciul persoanelor menţionate la alineatul de mai sus şi, dacã este cazul, faptul ca ei pãrãsesc serviciul acestor persoane;
d) angajarea şi concedierea de persoane care îşi au resedinta în statul acreditar, în calitate de membri ai misiunii sau în calitate de oameni de serviciu particulari având dreptul la privilegii şi imunitãţi.
2. Ori de câte ori este posibil, sosirea şi plecarea definitiva trebuie sa facã de asemenea obiectul unei notificãri prealabile.
ART. 11
1. În lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv sa fie menţinut în limitele a ceea ce el considera ca rezonabil şi normal, având în vedere împrejurãrile şi condiţiile existente în acest stat şi nevoile misiunii în cauza.
2. Statul acreditar poate de asemenea, în aceleaşi limite şi fãrã discriminare, sa refuze a admite funcţionari de o anumitã categorie.
ART. 12
Statul acreditant nu trebuie sa stabileascã, fãrã a fi obţinut în prealabil consimţãmântul expres al statului acreditar, birouri fãcând parte din misiune în alte localitãţi decât cele în care este stabilitã misiunea însãşi.
ART. 13
1. Şeful misiunii este considerat ca şi-a asumat funcţiile în statul acreditar de îndatã ce şi-a prezentat scrisorile de acreditare sau de îndatã ce şi-a comunicat sosirea şi o copie a scrisorilor sale de acreditare a fost prezentatã Ministerului Afacerilor Externe al statului acreditar sau oricãrui alt minister asupra cãruia se va fi convenit conform practicii în vigoare în statul acreditar, care trebuie sa fie aplicatã în mod uniform.
2. Ordinea prezentãrii scrisorilor de acreditare sau a unei copii a acestor scrisori este determinata de data şi ora sosirii şefului misiunii.
ART. 14
1. Şefii de misiune sunt repartizaţi în trei clase şi anume:
a) aceea a ambasadorilor sau nuntilor acreditaţi pe lîngã şefii de stat şi a celorlalţi şefi de misiune având rang echivalent;
b) aceea a trimisilor, ministrilor sau internuntilor acreditaţi pe lângã şefii de stat;
c) aceea a insarcinatilor cu afaceri acreditaţi pe lângã ministerele afacerilor externe.
2. În afarã de precãdere şi eticheta, nu se face nici o deosebire între şefii de misiune în raport cu clasa lor.
ART. 15
Statele convin asupra clasei cãreia trebuie sa-i apartina şefii misiunilor lor.
ART. 16
1. Şefii de misiune primesc rangul în fiecare clasa dupã data şi ora la care şi-au asumat funcţiile, în conformitate cu articolul 13.
2. Modificãrile aduse scrisorilor de acreditare ale unui şef de misiune, care nu implica schimbãri de clasa, nu afecteazã rangul sau de precãdere.
3. Prezentul articol nu afecteazã uzanţele care sunt sau ar putea fi acceptate de statul acreditar în ceea ce priveşte precaderea reprezentantului Sfantului Scaun.
ART. 17
Ordinea de precãdere a membrilor personalului diplomatic al misiunii este notificatã de cãtre şeful misiunii Ministerului Afacerilor Externe sau oricãrui alt minister asupra cãruia se va fi convenit.
ART. 18
În fiecare stat procedura ce trebuie urmatã pentru primirea sefilor de misiune trebuie sa fie uniforma fata de fiecare clasa.
ART. 19
1. Dacã postul de şef de misiune este vacant sau dacã şeful misiunii este împiedicat sa-şi exercite funcţiile, un însãrcinat cu afaceri ad-interim funcţioneazã cu titlu provizoriu ca şef al misiunii. Numele insarcinatului cu afaceri ad-interim va fi notificat fie de cãtre şeful misiunii, fie, în cazul în care acesta este împiedicat sa facã acest lucru, de cãtre Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditant Ministerului Afacerilor Externe al statului acreditar sau oricãrui alt minister asupra cãruia se va fi convenit.
2. În cazul în care nici un membru al personalului diplomatic al misiunii nu este prezent în statul acreditar, un membru al personalului administrativ şi tehnic poate, cu consimţãmântul statului acreditar, sa fie desemnat de cãtre statul acreditant pentru a gira afacerile administrative curente ale misiunii.
ART. 20
Misiunea şi şeful sau au dreptul sa arboreze drapelul şi sa punã stema statului acreditant pe localurile misiunii, inclusiv resedinta şefului de misiune, şi pe mijloacele de transport ale acestuia.
ART. 21
1. Statul acreditar trebuie fie sa înlesneascã achiziţionarea pe teritoriul sau, în cadrul legislaţiei sale, de cãtre statul acreditant al localurilor necesare misiunii sale, fie sa ajute statul acreditant sa-şi procure localuri în alt fel.
2. El trebuie, de asemenea, dacã este nevoie, sa ajute misiunile în obţinerea de locuinţe convenabile pentru membrii lor.
ART. 22
1. Localurile misiunii sunt inviolabile. Nu este permis agenţilor statului acreditar sa pãtrundã în ele decât cu consimţãmântul şefului misiunii.
2. Statul acreditar are obligaţia specialã de a lua toate mãsurile potrivite pentru a impiedica invadarea sau deteriorarea localurilor misiunii, tulburarea liniştii misiunii sau micşorarea demnitãţii acesteia.
3. Localurile misiunii, mobilierul lor şi celelalte obiecte care se gãsesc acolo, precum şi mijloacele de transport ale misiunii, nu pot face obiectul nici unei perchezitii, rechiziţii, sechestru sau mãsuri executorii.
ART. 23
1. Statul acreditant şi şeful misiunii sunt scutiţi de orice impozite şi taxe naţionale, regionale sau comunale asupra localurilor misiunii ai cãror proprietari sau locatari sunt, cu excepţia impozitelor sau taxelor percepute ca remuneraţie pentru servicii particulare prestate.
2. Scutirea fiscalã prevãzutã în prezentul articol nu se aplica acestor impozite şi taxe când, dupã legislaţia statului acreditar, ele cad în sarcina persoanei care trateazã cu statul acreditant sau cu şeful misiunii.
ART. 24
Arhivele şi documentele misiunii sunt inviolabile în orice moment şi în orice loc s-ar afla.
ART. 25
Statul acreditar acorda toate înlesnirile pentru îndeplinirea funcţiilor misiunii.
ART. 26
Sub rezerva legilor şi regulamentelor sale referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate nationala, statul acreditar asigura libertatea de deplasare şi de circulaţie pe teritoriul sau tuturor membrilor misiunii.
ART. 27
1. Statul acreditar permite şi ocroteşte comunicarea libera a misiunii în orice scopuri oficiale. Pentru a comunica cu guvernul, precum şi cu celelalte misiuni şi consulate ale statului acreditant, oriunde se gãsesc acestea, misiunea poate folosi toate mijloacele de comunicare potrivite, inclusiv curierii diplomatici şi mesajele în cod sau cifrate. Totuşi, misiunea nu poate instala şi utiliza un post de radio-emisie decât cu asentimentul statului acreditar.
2. Corespondenta oficialã a misiunii este inviolabilã. Prin expresia "corespondenta oficialã" se înţelege intreaga corespondenta referitoare la misiune şi la funcţiile sale.
3. Valiza diplomaticã nu trebuie sa fie nici deschisã, nici reţinutã.
4. Coletele care compun valiza diplomaticã trebuie sa poarte semne exterioare vizibile ale caracterului lor şi nu pot cuprinde decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.
5. Curierul diplomatic, care trebuie sa fie purtãtor al unui document oficial ce atesta calitatea sa şi precizeazã numãrul de colete care constituie valiza diplomaticã, este ocrotit în exercitarea funcţiilor sale de statul acreditar. El se bucura de inviolabilitatea persoanei sale şi nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau de detenţiune.
6. Statul acreditant sau misiunea poate numi curieri diplomatici ad-hoc. În acest caz, dispoziţiile paragrafului 5 al prezentului articol vor fi de asemenea aplicabile, sub rezerva ca imunitãţile pe care le menţioneazã vor inceta sa se aplice de îndatã ce curierul a remis destinatarului valiza diplomaticã pe care o are în grija.
7. Valiza diplomaticã poate fi încredinţatã comandantului unei aeronave comerciale care trebuie sa aterizeze la un punct de intrare autorizat. Acest comandant trebuie sa fie purtatorul unui document oficial care sa indice numãrul coletelor ce constituie valiza, dar el nu este considerat ca un curier diplomatic. Misiunea poate trimite pe unul din membrii sãi sa ia în posesie în mod direct şi liber valiza diplomaticã din mâinile comandantului aeronavei.
ART. 28
Drepturile şi taxele percepute de cãtre misiune pentru acte oficiale sunt scutite de orice impozite şi taxe.
ART. 29
Persoana agentului diplomatic este inviolabilã. El nu poate fi supus nici unei forme de arestare sau detenţiune. Statul acreditar îl trateazã cu respectul care i se cuvine şi ia toate mãsurile corespunzãtoare pentru a impiedica orice atingere adusã persoanei, libertãţii şi demnitãţii sale.
ART. 30
1. Locuinta particularã a agentului diplomatic se bucura de aceeaşi inviolabilitate şi de aceeaşi ocrotire ca şi localurile misiunii.
2. Documentele sale, corespondenta sa şi, sub rezerva paragrafului 3 al articolului 31, bunurile sale se bucura de asemenea de inviolabilitate.
ART. 31
1. Agentul diplomatic se bucura de imunitatea de jurisdicţie penalã a statului acreditar. El se bucura, de asemenea, de imunitatea de jurisdicţie civilã şi administrativã a acestuia, dacã nu este vorba:
a) de o acţiune realã privind un imobil particular situat pe teritoriul statului acreditar, afarã numai dacã agentul diplomatic nu-l poseda în contul statului acreditant pentru realizarea scopurilor misiunii;
b) de o acţiune privind o succesiune, în care agentul diplomatic figureazã ca executor testamentar, administrator, moştenitor sau legatar nu în numele statului acreditant, ci cu titlu particular;
c) de o acţiune privind o activitate profesionalã sau comercialã, oricare ar fi ea, exercitatã de agentul diplomatic în statul acreditar în afarã funcţiilor sale oficiale.
2. Agentul diplomatic nu este obligat sa depunã mãrturie.
3. Nu poate fi luatã nici o mãsura de executare fata de agentul diplomatic, în afarã de cazurile prevãzute la alineatele a, b şi c de la paragraful 1 din prezentul articol, şi numai dacã executarea poate avea loc fãrã a se aduce o atingere inviolabilitatii persoanei sale sau a locuinţei sale.
4. Imunitatea de jurisdicţie a agentului diplomatic în statul acreditar nu poate scuti pe acest agent de jurisdicţia statului acreditant.
ART. 32
1. Statul acreditant poate renunţa la imunitatea de jurisdicţie a agenţilor diplomatici şi a persoanelor care beneficiazã de imunitate în baza articolului 37.
2. Renunţarea trebuie sa fie întotdeauna expresã.
3. Dacã un agent diplomatic sau o persoana care beneficiazã de imunitate de jurisdicţie în baza articolului 37 intenteaza o acţiune, el nu mai poate invoca imunitatea de jurisdicţie fata de nici o cerere reconvenţionalã direct legatã de cererea principala.
4. Renunţarea la imunitatea de jurisdicţie pentru a acţiune civilã sau administrativã nu este consideratã ca implicând renunţarea la imunitatea privind mãsurile de executare a hotãrârii, pentru care este necesarã o renunţare distinctã.
ART. 33
1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 3 al prezentului articol, agentul diplomatic este, în ce priveşte serviciile prestate statului acreditant, scutit de dispoziţiile cu privire la asigurãrile sociale în vigoare în statul acreditar.
2. Scutirea prevãzutã la paragraful 1 al prezentului articol se aplica şi oamenilor de serviciu particulari care sunt în serviciul exclusiv al agentului diplomatic, cu condiţia:
a) ca ei sa nu fie cetãţeni ai statului acreditar sau sa nu aibã în acesta resedinta lor permanenta; şi
b) ca ei sa fie supuşi dispoziţiilor cu privire la asigurãrile sociale în vigoare în statul acreditant sau într-un al treilea stat.
3. Agentul diplomatic care are în serviciul sau persoane cãrora nu li se aplica scutirea prevãzutã la paragraful 2 din prezentul articol trebuie sa respecte obligaţiile pe care dispoziţiile statului acreditar cu privire la asigurãrile sociale le impun celui care angajeazã.
4. Scutirea prevãzutã la paragrafele 1 şi 2 din prezentul articol nu exclude participarea voluntara la regimul asigurãrilor sociale al statului acreditar în mãsura în care este admisã de acest stat.
5. Dispoziţiile prezentului articol nu afecteazã acordurile bilaterale sau multilaterale referitoare la asigurãrile sociale care au fost încheiate anterior şi nu impiedica încheierea ulterioara a unor asemenea acorduri.
ART. 34
Agentul diplomatic este scutit de orice impozite şi taxe, personale sau reale, naţionale, regionale sau comunale cu excepţia:
a) impozitelor şi taxelor care prin natura lor sunt în mod normal încorporate în preţurile mãrfurilor sau ale serviciilor;
b) impozitelor şi taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statului acreditar, afarã numai dacã agentul diplomatic le poseda în contul statului acreditant, pentru realizarea scopurilor misiunii;
c) drepturilor de succesiune percepute de statul acreditar, sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 4 din articolul 39;
d) impozitelor şi taxelor pe veniturile particulare care-şi au sursa în statul acreditar şi a impozitelor pe capital prelevate asupra investiţiilor efectuate în întreprinderi comerciale situate în statul acreditar;
e) impozitelor şi taxelor percepute ca remuneraţie pentru servicii particulare prestate;
f) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteca şi de timbru în ce priveşte bunurile imobiliare, sub rezerva dispoziţiilor articolului 23.
ART. 35
Statul acreditar trebuie sa scuteascã pe agenţii diplomatici de orice prestaţie personalã, de orice serviciu public, indiferent de natura sa, şi de sarcinile militare ca rechiziţii, contribuţii şi incartiruiri militare.
ART. 36
1. Potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare pe care le poate adopta, statul acreditar acorda intrarea şi scutirea de plata drepturilor de vama, taxelor şi altor drepturi conexe, altele decât cheltuielile de depozitare, de transport şi cheltuielile aferente unor servicii similare, pentru:
a) obiectele destinate uzului oficial al misiunii;
b) obiectele destinate uzului personal al agentului diplomatic sau al membrilor familiei sale, care fac parte din gospodãria sa, inclusiv efectele destinate instalãrii sale.
2. Agentul diplomatic este scutit de controlul bagajului sau personal, afarã de cazul ca ar exista motive serioase sa se creadã ca acesta conţine obiecte care nu beneficiazã de scutirile menţionate la paragraful 1 din prezentul articol, sau obiecte al cãror import sau export este interzis de legislaţie sau supus regulamentelor de carantina ale statului acreditar. În asemenea caz, controlul nu trebuie sa se facã decât în prezenta agentului diplomatic sau a reprezentantului sau autorizat.
ART. 37
1. Membrii familiei agentului diplomatic care fac parte din gospodãria sa beneficiazã de privilegiile şi imunitãţile menţionate în articolele 29-36, cu condiţia sa nu fie cetãţeni ai statului acreditar.
2. Membrii personalului administrativ şi tehnic al misiunii, precum şi membrii familiilor lor care fac parte din gospodãriile lor respective, beneficiazã, dacã nu sunt cetãţeni ai statului acreditar sau dacã nu au în acest stat resedinta lor permanenta, de privilegiile şi imunitãţile menţionate în articolele 29-35, dar imunitatea de jurisdicţie civilã şi administrativã a statului acreditar menţionatã la paragraful 1 al articolului 31 nu se aplica actelor îndeplinite în afarã exercitãrii funcţiilor lor. Ei beneficiazã de asemenea de privilegiile menţionate la paragraful 1 al articolului 36 în ceea ce priveşte obiectele importate cu ocazia primei lor instalãri.
3. Membrii personalului de serviciu al misiunii care nu sunt cetãţeni ai statului acreditar sau nu-şi au în acesta resedinta permanenta beneficiazã de imunitate pentru actele îndeplinite în exercitarea funcţiilor lor şi de scutirea de impozite şi taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor, precum şi de scutirea prevãzutã la articolul 33.
4. Oamenii de serviciu particulari ai membrilor misiunii, care nu sunt cetãţeni ai statului acreditar şi nu-şi au în acesta resedinta lor permanenta, sunt scutiţi de impozite şi taxe pe salariile pe care le primesc pentru serviciile lor. În toate celelalte privinte, ei nu beneficiazã de privilegii şi imunitãţi decât în mãsura admisã de statul acreditar. Totuşi, statul acreditar trebuie sa-şi exercite jurisdicţia asupra acestor persoane în asa fel încât sa nu stânjeneascã în mod excesiv îndeplinirea funcţiilor misiunii.
ART. 38
1. Exceptând cazul în care privilegii şi imunitãţi suplimentare au fost acordate de statul acreditar, agentul diplomatic care are naţionalitatea statului acreditar sau îşi are în acesta resedinta permanenta nu beneficiazã de imunitate de jurisdicţie şi de inviolabilitate decât pentru actele oficiale îndeplinite în exerciţiul funcţiilor sale.
2. Ceilalţi membri ai personalului misiunii şi oamenii de serviciu particulari care sunt cetãţeni ai statului acreditar sau îşi au în acesta resedinta lor permanenta nu beneficiazã de privilegii şi imunitãţi decât în mãsura în care le sunt recunoscute de acest stat. Totuşi, statul acreditar trebuie sa-şi exercite jurisdicţia asupra acestor persoane în asa fel încât sa nu stânjeneascã în mod excesiv îndeplinirea funcţiilor misiunii.
ART. 39
1. Orice persoana care are drept la privilegii şi imunitãţi beneficiazã de ele de îndatã ce pãtrunde pe teritoriul statului acreditar pentru a-şi lua în primire postul sau, dacã ea se afla deja pe acest teritoriu, de îndatã ce numirea sa a fost notificatã Ministerului Afacerilor Externe sau oricãrui alt minister asupra cãruia se va fi convenit.
2. Când funcţiile unei persoane care beneficiazã de privilegii şi imunitãţi iau sfârşit, aceste privilegii şi imunitãţi înceteazã în mod normal în momentul în care aceasta persoana pãrãseşte ţara, sau la expirarea unui termen potrivit, care îi va fi acordat în acest scop, dar ele continua pana în acest moment, chiar în caz de conflict armat. Totuşi, imunitatea continua în ceea ce priveşte actele îndeplinite de cãtre aceasta persoana în exercitarea funcţiilor sale ca membru al misiunii.
3. În caz de deces al unui membru al misiunii, membrii familiei sale continua sa beneficieze de privilegiile şi imunitãţile de care ei beneficiazã, pana la expirarea unui termen potrivit, care sa le permitã sa pãrãseascã teritoriul statului acreditar.
4. În caz de deces al unui membru al misiunii care nu este cetãţean al statului acreditar sau nu-şi are resedinta permanenta în acesta sau al unui membru al familiei sale care face parte din gospodãria sa, statul acreditar permite retragerea bunurilor mobile ale defunctului, cu excepţia acelora care au fost achiziţionate în ţara şi care fac obiectul unei interziceri de export în momentul decesului sau. Nu se vor percepe taxe de succesiune asupra bunurilor mobile a cãror prezenta în statul acreditar se datora în mod exclusiv prezentei în acest stat a defunctului în calitate de membru al misiunii sau de membru al familiei unui membru al misiunii.
ART. 40
1. Dacã agentul diplomatic traverseaza teritoriul sau se gãseşte pe teritoriul unui al treilea stat, care i-a acordat o viza de pasaport, în cazul în care aceasta viza este cerutã, pentru a merge sa-şi asume funcţiile sau sa-şi ia în primire postul sau pentru a se întoarce în ţara sa, statul terţ îi va acorda inviolabilitatea şi toate celelalte imunitãţi necesare pentru a-i permite trecerea sau întoarcerea. În acelaşi fel va proceda şi cu membrii familiei agentului diplomatic care beneficiazã de privilegii şi imunitãţi şi care însoţesc sau care cãlãtoresc separat pentru a-l intalni sau pentru a se întoarce în ţara lor.
2. În condiţii similare acelora care sunt prevãzute la paragraful 1 al prezentului articol, statele terţe nu trebuie sa stânjeneascã trecerea pe teritoriul lor a membrilor personalului administrativ şi tehnic sau de serviciu al misiunii şi a membrilor familiilor lor.
3. Statele terţe acorda corespondentei şi celorlalte comunicãri oficiale în tranzit, inclusiv mesajele în cod sau cifrate, aceeaşi libertate şi ocrotire ca şi statul acreditar. Ele acorda curierilor diplomatici, cãrora li s-a acordat o viza de pasaport, dacã aceasta viza este cerutã, şi valizelor diplomatice în tranzit aceeaşi inviolabilitate şi aceeaşi ocrotire pe care statul acreditar este obligat sa le-o acorde.
4. Obligaţiile statelor terţe prevãzute la paragrafele 1, 2 şi 3 ale prezentului articol se aplica de asemenea persoanelor respective menţionate la aceste paragrafe, cat şi comunicãrilor oficiale şi valizelor diplomatice, când prezenta lor pe teritoriul statului terţ este datoritã forţei majore.
ART. 41
1. Fãrã prejudiciul privilegiilor şi imunitãţilor lor, toate persoanele care beneficiazã de aceste privilegii şi imunitãţi au datoria de a respecta legile şi regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
2. Toate problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredinţate misiunii de cãtre statul acreditant, trebuie sa fie tratate cu Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditar sau prin intermediul sau, sau cu oricare alt minister asupra cãruia se va fi convenit.
3. Localurile misiunii nu vor fi utilizate într-un mod incompatibil cu funcţiile misiunii asa cum sunt ele enunţate în prezenta convenţie, sau în alte reguli ale dreptului internaţional general, sau în acordurile speciale în vigoare între statul acreditant şi statul acreditar.
ART. 42
Agentul diplomatic nu va exercita în statul acreditar vreo activitate profesionalã sau comercialã în vederea unui câştig personal.
ART. 43
Funcţiile agentului diplomatic iau sfârşit în special:
a) prin notificarea statului acreditant cãtre statul acreditar ca funcţiile agentului diplomatic au luat sfârşit;
b) prin notificarea statului acreditar cãtre statul acreditant ca, în conformitate cu paragraful 2 al articolului 9, acest stat refuza sa recunoascã pe agentul diplomatic ca membru al misiunii.
ART. 44
Statul acreditar trebuie, chiar în caz de conflict armat, sa acorde înlesniri pentru a permite persoanelor care beneficiazã de privilegii şi imunitãţi, altele decât cetãţenii statului acreditar, ca şi membrilor familiei acestor persoane, indiferent de naţionalitatea lor, sa pãrãseascã teritoriul sau în termenele cele mai potrivite. El trebuie îndeosebi, dacã este nevoie, sa le punã la dispoziţie mijloacele de transport necesare pentru ei înşişi şi pentru bunurile lor.
ART. 45
În cazul ruperii relaţiilor diplomatice între doua state, sau dacã o misiune este rechemata definitiv sau temporar:
a) statul acreditar este obligat, chiar în caz de conflict armat, sa respecte şi sa ocroteasca localurile misiunii, precum şi bunurile şi arhivele sale;
b) statul acreditant poate incredinta paza localurilor misiunii, cu bunurile care se gãsesc în acestea, precum şi arhivele, unui stat terţ acceptabil pentru statul acreditar;
c) statul acreditant poate incredinta ocrotirea intereselor sale şi ale cetãţenilor sãi unui stat terţ acceptabil pentru statul acreditar.
ART. 46
Cu consimţãmântul prealabil al statului acreditar şi la cererea unui stat terţ nereprezentant în acest stat, statul acreditant poate sa asume ocrotirea temporarã a intereselor statului terţ şi ale cetãţenilor acestuia.
ART. 47
1. În aplicarea dispoziţiilor prezentei convenţii, statul acreditar nu va face discriminare între state.
2. Totuşi, nu vor fi considerate ca discriminatorii:
a) faptul ca statul acreditar aplica în mod restrictiv una din dispoziţiile prezentei convenţii pentru motivul ca aceasta este aplicatã în acest mod misiunii sale din statul acreditant;
b) faptul ca unele state îşi acorda în mod reciproc, prin cutuma sau pe cale de acord, un tratament mai favorabil decât cel cerut de dispoziţiile prezentei convenţii.
ART. 48
Prezenta convenţie va fi deschisã semnãrii tuturor statelor membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite sau ale unei instituţii specializate, precum şi oricãrui stat parte la Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie şi oricãrui alt stat invitat de Adunarea Generalã a Organizaţiei Naţiunilor Unite sa devinã parte la convenţie, în modul urmãtor: pana la 31 octombrie 1961, la Ministerul Federal al Afacerilor Strãine al Austriei şi apoi, pana la 31 martie 1962, la Sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite la New York.
ART. 49
Prezenta convenţie va fi ratificatã. Instrumentele de ratificare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 50
Prezenta convenţie va rãmâne deschisã aderãrii oricãrui stat care aparţine uneia din cele patru categorii menţionate în articolul 48. Instrumentele de aderare vor fi depuse la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
ART. 51
1. Prezenta convenţie va intra în vigoare în a treizecea zi de la data depunerii la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite a celui de-al douãzeci şi doilea instrument de ratificare sau de aderare.
2. Pentru fiecare dintre statele care vor ratifica convenţia sau vor adera la aceasta dupã depunerea celui de-al douãzeci şi doilea instrument de ratificare sau de aderare, convenţia va intra în vigoare într-a treizecea zi dupã depunerea de cãtre acest stat a instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
ART. 52
Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite va notifica tuturor statelor care aparţin uneia din cele patru categorii mentionate la articolul 48:
a) semnãturile puse pe prezenta convenţie şi depunerea instrumentelor de ratificare sau de aderare, în conformitate cu articolele 48, 49 şi 50;
b) data la care prezenta convenţie va intra în vigoare, în conformitate cu articolul 51.
ART. 53
Originalul prezentei convenţii, ale carei texte englez, chinez, spaniol, francez şi rus au aceeaşi valoare, va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, care va transmite o copie certificatã conformã tuturor statelor aparţinând uneia din cele patru categorii menţionate la articolul 48.
Drept care plenipotenţiarii mai jos semnati, autorizaţi în modul cuvenit de guvernele lor respective, au semnat prezenta convenţie.
Încheiatã la Viena la 18 aprilie 1961.

-----------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


aqsa
22 Octombrie 2012
asdad asd asd aga fa sf agf asf asf
fgfgfgfgf
22 Octombrie 2012
frff
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016