Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   CONVENTIA-CADRU din 22 mai 2003  privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor    Twitter Facebook
Cautare document

CONVENTIA-CADRU din 22 mai 2003 privind protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 27 octombrie 2006

Pãrţile,
cunoscând faptul cã Carpaţii reprezintã o bogãţie naturalã unicã de mare frumuseţe şi valoare ecologicã, un important rezervor al biodiversitãţii, zona din care izvorãsc râuri principale, un habitat şi un refugiu esenţial pentru numeroase specii periclitate de plante şi animale şi zona naturalã cea mai extinsã acoperitã de pãduri virgine din Europa, şi conştiente de faptul cã Carpaţii constituie un important mediu ecologic, economic, cultural, de agrement şi de viaţã în inima Europei, folosit de numeroase popoare şi ţãri,
fiind conştiente de importanţa şi valorile ecologice, culturale şi socioeconomice ale regiunilor montane, fapt ce a determinat Adunarea Generalã a Naţiunilor Unite sã declare anul 2002 ca An Internaţional al Munţilor, recunoscând importanţa regiunilor montane aşa cum este specificatã în cap. 13 (Dezvoltarea durabilã a munţilor) din Declaraţia privind mediul şi dezvoltarea (Agenda 21, Rio de Janeiro, 1992) şi în Planul de implementare a întâlnirii mondiale la vârf pentru dezvoltare durabilã,
reamintind Declaraţia pentru mediu şi dezvoltare durabilã în zona carpato-danubianã, adoptatã la Întâlnirea la vârf pentru mediu şi dezvoltare durabilã în zona carpato-danubianã (Bucureşti, 2001),
luând în considerare principiile şi prevederile pertinente specificate în instrumentele juridice de mediu relevante în materie, strategiile şi programele, la nivel global, regional şi subregional,
având ca scop asigurarea unei implementãri efective a unor instrumente existente, cum ar fi cele de mai sus, şi bazându-se pe alte programe internaţionale,
recunoscând cã Carpaţii constituie mediul de viaţã pentru populaţia localã şi fiind conştiente de contribuţia populaţiei locale la dezvoltarea socialã, culturalã şi economicã durabilã şi pentru pãstrarea cunoştinţelor tradiţionale în Carpaţi,
cunoscând importanţa cooperãrii subregionale pentru protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor în contextul procesului "un mediu pentru Europa",
recunoscând experienţa câştigatã în cadrul Convenţiei pentru protecţia Alpilor (Salzburg, 1991) ca un model de succes pentru protecţia mediului şi dezvoltarea durabilã a regiunilor montane, oferind o bazã solidã pentru noi iniţiative de colaborare şi pentru întãrirea cooperãrii între statele Alpine şi Carpatice,
fiind conştiente de faptul cã eforturile de protejare, menţinere şi administrare durabilã a resurselor naturale ale Carpaţilor nu pot fi realizate de cãtre o singurã ţarã şi necesitã cooperare regionalã, precum şi de valoarea sporitã a cooperãrii transfrontiere pentru asigurarea coerenţei ecologice,
au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
Delimitarea geograficã
1. Convenţia se referã la regiunea Carpaţi (denumitã în continuare Carpaţi) care va fi definitã de Conferinţa pãrţilor.
2. Fiecare parte contractantã poate extinde aplicarea prezentei convenţii şi a protocoalelor la aceasta la pãrţi adiţionale din teritoriul lor naţional, prin transmiterea cãtre depozitar a unei declaraţii, cu condiţia ca aceasta sã fie necesarã pentru implementarea prevederilor prezentei convenţii.
ART. 2
Obiective şi principii generale
1. Pãrţile vor urmãri realizarea unei politici cuprinzãtoare şi vor coopera pentru pãstrarea şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor, printre altele şi în vederea îmbunãtãţirii calitãţii vieţii, întãririi economiei şi comunitãţilor locale şi conservãrii valorilor naturale şi moştenirii culturale.
2. Pentru atingerea obiectivului la care se face referire în paragraful 1, pãrţile vor lua mãsuri corespunzãtoare în domeniile prevãzute în art. 4-13 din prezenta convenţie, prin promovarea:
a) principiilor precauţiei şi prevenirii;
b) principiului "poluatorul plãteşte";
c) participãrii publicului şi implicãrii factorilor interesaţi;
d) cooperãrii transfrontiere;
e) gospodãririi şi planificãrii integrate a resurselor terestre şi de apã;
f) unei abordãri programatice; şi
g) unei abordãri ecosistemice.
3. Pentru realizarea obiectivelor prevãzute în prezenta convenţie şi pentru asigurarea implementãrii lor, pãrţile pot, dacã este necesar, sã elaboreze şi sã adopte protocoale.
ART. 3
Gospodãrirea integratã a resurselor terestre
Pãrţile trebuie sã promoveze gospodãrirea integratã a resurselor terestre, astfel cum este definitã în cap. 10 din Agenda 21, prin dezvoltarea şi implementarea instrumentelor potrivite, cum ar fi planurile de gospodãrire integratã, referitoare la domeniile prezentei convenţii.
ART. 4
Conservarea şi utilizarea durabilã a biodiversitãţii şi a diversitãţii peisajelor
1. Pãrţile vor urmãri sã realizeze politici având ca scop conservarea, utilizarea durabilã şi refacerea diversitãţii biologice şi a peisajelor în Carpaţi. Pãrţile trebuie sã întreprindã mãsuri adecvate pentru asigurarea unui nivel ridicat al protecţiei şi utilizãrii durabile a habitatelor naturale şi seminaturale, a continuitãţii şi conectivitãţii acestora şi a speciilor de florã şi faunã care sunt caracteristice regiunii, în special pentru protecţia speciilor ameninţate, a speciilor endemice Carpaţilor şi a carnivorelor mari.
2. Pãrţile vor promova susţinerea adecvatã a habitatelor seminaturale, restaurarea habitatelor degradate şi vor susţine dezvoltarea şi implementarea planurilor de gospodãrire relevante.
3. Pãrţile vor urmãri aplicarea mãsurilor de prevenire a introducerii speciilor strãine şi eliberãrii organismelor modificate genetic ce ameninţã ecosistemele, habitatele sau speciile, controlul sau eradicarea lor.
4. Pãrţile vor dezvolta şi/sau promova sisteme de monitorizare compatibile, vor coordona inventare regionale ale speciilor şi habitatelor, vor coordona cercetarea ştiinţificã şi interconectarea lor.
5. Pãrţile vor coopera în realizarea Reţelei ecologice carpatice ca parte constitutivã a Reţelei ecologice paneuropene, în stabilirea şi sprijinirea Reţelei carpatice pentru arii protejate, precum şi pentru îmbunãtãţirea conservãrii şi gestionãrii durabile în afara ariilor protejate.
6. Pãrţile vor lua mãsuri adecvate pentru integrarea obiectivelor de conservare şi utilizare durabilã a diversitãţii biologice şi a peisajelor în cadrul politicilor sectoriale, cum ar fi agricultura montanã, silvicultura montanã, gospodãrirea bazinelor râurilor, turismul, transportul şi energia, industria şi activitãţile miniere.
ART. 5
Planificarea teritoriului
1. Pãrţile vor urmãri politicile de planificare a teritoriului în vederea dezvoltãrii durabile a Carpaţilor, care vor lua în considerare condiţiile ecologice şi socioeconomice specifice Carpaţilor şi ecosistemelor montane ale acestora, furnizând beneficii pentru comunitãţile locale.
2. Pãrţile vor avea ca scop coordonarea pentru planificarea teritoriului în zonele de frontierã, prin dezvoltarea programelor şi politicilor de planificare teritorialã transfrontiere şi/sau regionale, îmbunãtãţind şi sprijinind cooperarea dintre instituţiile relevante regionale şi locale din Carpaţi.
3. În dezvoltarea acestor politici şi programe de planificare a teritoriului, o atenţie specialã trebuie acordatã, printre altele:
a) transportului transfrontalier, infrastructurii şi serviciilor de telecomunicaţii şi energie;
b) conservãrii şi utilizãrii durabile a resurselor naturale;
c) planificãrii coerente a localitãţilor şi a teritoriului din zonele de graniţã;
d) prevenirii impactului transfrontalier al poluãrii;
e) planificãrii integrate a utilizãrii terenului şi evaluãrilor impactului asupra mediului.
ART. 6
Gospodãrirea integratã şi durabilã a apei/bazinelor hidrografice
Luând în considerare particularitãţile hidrologice, biologice, ecologice şi alte particularitãţi ale bazinelor râurilor de munte, pãrţile:
a) vor lua mãsuri adecvate pentru promovarea politicilor care integreazã utilizarea durabilã a resurselor de apã cu planificarea utilizãrii terenurilor şi vor urmãri aplicarea de politici şi planuri bazate pe o abordare integratã a administrãrii bazinelor râurilor, recunoscând importanţa gestionãrii prevenirii şi controlului poluãrii şi inundaţiilor, şi reducerea fragmentãrii habitatelor de apã;
b) vor dezvolta politici care au ca scop gospodãrirea durabilã a resurselor de apã de suprafaţã şi subterane, asigurând o aprovizionare adecvatã cu apã de suprafaţã şi subteranã de bunã calitate, necesarã pentru utilizarea durabilã, echilibratã şi echitabilã a resursei şi o canalizare şi tratare adecvatã a reziduurilor de apã;
c) vor dezvolta politici care au ca scop conservarea cursurilor naturale de apã, izvoarelor, lacurilor şi a resurselor subterane, precum şi conservarea şi protejarea zonelor umede şi a ecosistemelor de zone umede şi protejarea împotriva efectelor dãunãtoare naturale şi antropice, cum ar fi inundaţiile şi poluarea accidentalã a apei;
d) vor dezvolta în continuare un sistem coordonat sau comun de mãsuri, activitãţi şi avertizare timpurie privind impactul transfrontier asupra regimului apelor, al inundaţiilor şi al poluãrii accidentale a apei, precum şi cooperarea în prevenirea şi reducerea daunelor şi acordarea de asistenţã în lucrãrile de restaurare.
ART. 7
Agricultura şi silvicultura durabile
1. Pãrţile vor menţine organizarea modului tradiţional de cultivare a terenurilor, într-o manierã durabilã, şi vor lua mãsuri adecvate pentru planificarea şi implementarea politicilor agricole, ţinând cont de necesitatea protecţiei ecosistemelor şi a peisajelor montane, de importanţa diversitãţii biologice şi de condiţiile specifice mai puţin favorabile din zona montanã.
2. Pãrţile vor urmãri aplicarea de politici care au ca scop dezvoltarea şi stabilirea de instrumente adecvate, cum ar fi programele agro-mediu de o importanţã crucialã în Carpaţi, întãrind integrarea preocupãrilor de mediu în politicile agricole şi de planificare a teritoriului şi ţinând cont de importanţa ecologicã ridicatã a ecosistemelor montane din Carpaţi, cum ar fi pãşunile naturale şi seminaturale, ca parte a reţelelor ecologice şi a utilizãrii tradiţionale a peisajelor şi terenurilor.
3. Pãrţile vor urmãri politici care au ca scop promovarea şi sprijinirea utilizãrii instrumentelor şi programelor compatibile cu principiile de administrare forestierã durabilã, internaţional acceptate.
4. Pãrţile vor aplica practicile de management durabil forestier montan în Carpaţi, ţinând cont de multiplele funcţii ecologice ale pãdurilor, de importanţa ecologicã ridicatã a ecosistemelor montane carpatice, precum şi de condiţiile mai puţin favorabile din pãdurile montane.
5. Pãrţile vor urmãri politici care au ca scop desemnarea ariilor naturale protejate, în special pãduri virgine în numãr şi mãrime suficiente, cu scopul de a restricţiona sau adapta utilizarea acestora în conformitate cu îndeplinirea obiectivelor de conservare.
6. Pãrţile vor promova practici privind mãsuri forestiere şi agricole favorabile mediului, asigurând o retenţie corespunzãtoare a precipitaţiilor în munţi în vederea asigurãrii unei mai bune preveniri a inundaţiilor şi a creşterii siguranţei vieţii şi bunurilor.
ART. 8
Transportul durabil şi infrastructura
1. Pãrţile vor urmãri politici durabile de transport şi de planificare şi dezvoltare a infrastructurii, care vor ţine cont de specificul mediului montan, prin luarea în considerare a protecţiei zonelor sensibile, în special a zonelor bogate în biodiversitate şi a celor de importanţã internaţionalã, a protecţiei biodiversitãţii şi peisajelor şi a zonelor cu importanţã turisticã deosebitã.
2. Pãrţile vor urmãri sã coopereze în vederea dezvoltãrii politicilor de transport durabil care furnizeazã beneficii pentru mobilitatea şi accesul în Carpaţi, minimizând în acelaşi timp efectele dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane, peisajelor, plantelor, animalelor şi habitatelor acestora şi încorporând cerinţele de administrare a transportului durabil în toate etapele de planificare a transportului în Carpaţi.
3. În zonele sensibile din punctul de vedere al mediului, pãrţile vor coopera în vederea dezvoltãrii modelelor de transport favorabile mediului.
ART. 9
Turismul durabil
1. Pãrţile vor lua mãsuri pentru a promova turismul durabil în Carpaţi, în beneficiul populaţiilor locale, pe baza patrimoniului excepţional cultural, peisagistic şi natural al Carpaţilor, şi vor spori cooperarea în acest scop.
2. Pãrţile vor urmãri dezvoltarea politicilor ce au ca scop promovarea cooperãrii transfrontiere în vederea facilitãrii dezvoltãrii turismului durabil, precum planuri de gospodãrire coordonate sau comune pentru zonele de interes turistic şi ariile protejate transfrontiere sau de lângã frontierã.
ART. 10
Industria şi energia
1. Pãrţile vor urmãri promovarea tehnologiilor de producţie mai curate, în vederea prevenirii accidentelor industriale, acţionãrii în caz de accident şi remedierii în mod adecvat a consecinţelor acestora, precum şi în vederea pãstrãrii sãnãtãţii oamenilor şi a ecosistemelor montane.
2. Pãrţile vor urma politici menite sã introducã metode de producţie, distribuţie şi folosire a energiei, care sã minimizeze efectele adverse asupra biodiversitãţii şi peisajelor, incluzând folosirea surselor regenerabile de energie şi a mãsurilor de conservare a energiei, dupã caz.
3. Pãrţile vor contribui la reducerea impactului exploatãrilor de minereuri asupra mediului şi vor asigura supravegherea adecvatã a mediului din punctul de vedere al tehnologiilor şi practicilor de minerit.
ART. 11
Patrimoniul cultural şi cunoştinţele tradiţionale
Pãrţile vor urma politici care vizeazã promovarea şi protecţia patrimoniului cultural şi a cunoştinţelor tradiţionale ale populaţiei locale, a producerii şi comerţului de mãrfuri locale, obiecte artizanale şi de artã. Pãrţile vor urmãri pãstrarea arhitecturii tradiţionale specifice, a modului de utilizare a terenurilor, a raselor locale de animale domestice şi a varietãţilor de plante cultivate şi utilizarea durabilã a plantelor sãlbatice în Carpaţi.
ART. 12
Evaluarea mediului/sistemul de informatizare, monitorizarea şi avertizarea timpurie
1. Pãrţile vor aplica, acolo unde este necesar, evaluarea riscurilor, evaluarea impactului de mediu şi evaluãri strategice de mediu, ţinând cont de specificul ecosistemelor munţilor Carpaţi, şi vor lua în considerare proiecte cu caracter transfrontier în Carpaţi, evaluând impactul acestora asupra mediului, pentru a se evita efectele dãunãtoare transfrontiere.
2. Pãrţile vor elabora politici, utilizând datele de monitorizare şi evaluare existente, în scopul promovãrii:
a) cooperãrii pentru realizarea activitãţilor de cercetare şi pentru evaluãrile ştiinţifice în Carpaţi;
b) programelor comune sau complementare de monitorizare, inclusiv monitorizarea sistematicã a mediului;
c) standardizãrii, complementaritãţii şi comparabilitãţii metodelor de cercetare şi activitãţilor de achiziţie a datelor;
d) armonizãrii şi dezvoltãrii indicatorilor sociali, economici şi de mediu, existenţi şi noi;
e) unui sistem timpuriu de avertizare, monitorizare şi evaluare a pericolelor şi riscurilor de mediu antropice şi naturale;
f) unui sistem informaţional accesibil tuturor pãrţilor.
ART. 13
Creşterea gradului de conştientizare, educare şi participare a publicului
1. Pãrţile vor urma politici menite sã creascã gradul de conştientizare pentru protecţia mediului şi sã îmbunãtãţeascã accesul publicului la informaţii privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor, prin promovarea de programe de educaţie specifice în domeniu.
2. Pãrţile vor urma politicile privind garantarea participãrii publicului la luarea deciziilor privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor şi pentru implementarea prezentei convenţii.
ART. 14
Conferinţa pãrţilor
1. Conferinţa pãrţilor (denumitã în continuare Conferinţa) este în acest fel stabilitã.
2. Conferinţa va discuta probleme comune ale pãrţilor şi va lua deciziile necesare pentru promovarea implementãrii efective a prezentei convenţii. În particular, aceasta:
a) va revizui şi va sprijini în mod regulat implementarea prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) va adopta amendamente la prezenta convenţie, în conformitate cu art. 19;
c) va adopta protocoale, inclusiv amendamente, în conformitate cu art. 18;
d) va nominaliza preşedintele sãu şi va stabili grupul executiv pentru activitatea dintre sesiuni, dupã cum este necesar şi în conformitate cu regulile de procedurã stabilite;
e) va stabili organisme subsidiare, incluzând grupuri de lucru tematice, considerate a fi necesare pentru implementarea prezentei convenţii, revizuind în mod regulat rapoartele acestora şi acordându-le consultanţã;
f) va aproba pentru activitãţile sale un program de lucru, reguli financiare şi bugetul necesar, inclusiv pentru organismele subsidiare şi secretariat, şi va realiza aranjamentele necesare pentru finanţarea acestora, în conformitate cu art. 17;
g) va adopta regulile de procedurã;
h) va adopta sau recomanda mãsuri pentru realizarea obiectivelor prevãzute în art. 2-13;
i) dacã este cazul, va cãuta sã coopereze cu organisme sau agenţii competente, naţionale ori internaţionale, guvernamentale sau nonguvernamentale, şi va promova şi întãri relaţiile cu alte convenţii relevante, cãutând sã evite dublarea eforturilor; şi
j) va exercita acele funcţii care ar putea fi necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenţii.
3. Prima sesiune a Conferinţei va fi convocatã nu mai târziu de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei convenţii. Sesiunile ordinare vor fi ţinute la fiecare 3 ani, în cazul în care Conferinţa nu hotãrãşte altfel.
4. Sesiunile extraordinare ale Conferinţei vor fi convocate oricând se va decide fie de cãtre Conferinţã în sesiune ordinarã, fie la solicitarea scrisã a oricãrei pãrţi, cu condiţia ca, în termen de 3 luni de la data la care solicitarea a fost comunicatã pãrţilor de cãtre secretariat, sã fie susţinutã de cel puţin o treime din numãrul pãrţilor.
5. Pãrţile pot decide sã accepte ca observatori la întrunirile ordinare şi extraordinare ale Conferinţei:
a) orice alt stat;
b) orice organizaţie naţionalã guvernamentalã sau nonguvernamentalã ale cãrei activitãţi sunt în legãturã cu prezenta convenţie.
Condiţiile pentru admiterea şi participarea observatorilor vor fi stabilite în regulile de procedurã.
Aceşti observatori pot prezenta orice observaţie sau raport relevant pentru obiectivele prezentei convenţii.
6. Conferinţa va lua deciziile prin consens.
ART. 15
Secretariat
1. Un secretariat este stabilit prin prezenta convenţie.
2. Funcţiile acestuia vor fi:
a) sã elaboreze planuri pentru sesiunile Conferinţei şi sã furnizeze serviciile solicitate;
b) sã compileze şi sã transmitã rapoartele înaintate cãtre acesta;
c) sã-şi coordoneze activitãţile cu cele ale secretariatelor altor instituţii internaţionale şi convenţii relevante;
d) sã pregãteascã rapoarte privind exercitarea funcţiilor sale conform prevederilor prezentei convenţii şi ale protocoalelor acesteia, inclusiv rapoarte financiare, şi sã le prezinte Conferinţei;
e) sã faciliteze cercetarea, comunicarea şi schimbul de informaţii în probleme ce privesc prezenta convenţie; şi
f) sã îndeplineascã alte funcţii de secretariat, care pot fi stabilite de Conferinţã.
ART. 16
Organisme subsidiare
Organismele subsidiare, inclusiv grupurile tematice de lucru stabilite în concordanţã cu art. 14 paragraful 2 lit. e), vor furniza Conferinţei, dacã este necesar, asistenţã tehnicã, informaţii şi consultanţã asupra problemelor specifice legate de protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor.
ART. 17
Contribuţii financiare
Fiecare parte va contribui la bugetul total al prezentei convenţii în conformitate cu scala de contribuţie determinatã de Conferinţã.
ART. 18
Protocoale
1. Oricare parte poate propune protocoale la prezenta convenţie.
2. Proiectele protocoalelor vor fi prezentate tuturor pãrţilor prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfãşurãrii sesiunii Conferinţei, cu prilejul cãreia vor fi luate în considerare.
3. Protocoalele vor fi adoptate şi semnate cu prilejul sesiunilor conferinţelor. Intrarea în vigoare, amendarea şi retragerea din protocoale vor fi fãcute mutatis mutandis în conformitate cu art. 19, art. 21 paragrafele 2-4 şi art. 22 din prezenta convenţie. Numai o parte la prezenta convenţie poate deveni parte la protocoale.
ART. 19
Amendamente la prezenta convenţie
1. Orice parte poate propune amendamente la prezenta convenţie.
2. Amendamentele propuse trebuie prezentate tuturor pãrţilor la prezenta convenţie, prin intermediul secretariatului, nu mai târziu de 6 luni înaintea desfãşurãrii sesiunii Conferinţei, cu prilejul cãreia vor fi luate în considerare.
3. Conferinţa va adopta amendamentele propuse prin consens.
4. Amendamentele la prezenta convenţie vor fi supuse ratificãrii, aprobãrii sau acceptãrii. Amendamentele vor intra în vigoare în cea de-a nouãzecea zi de la data depozitãrii celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare sau acceptare. Dupã aceea, amendamentele vor intra în vigoare pentru orice altã parte, în cea de-a nouãzecea zi de la data depunerii de cãtre acestea a instrumentelor de ratificare, acceptare, aderare sau aprobare.
ART. 20
Soluţionarea diferendelor
Pãrţile vor soluţiona diferendele apãrute din interpretarea sau implementarea prevederilor prezentei convenţii, prin negocieri sau prin alte mijloace de soluţionare a diferendelor, în concordanţã cu legile internaţionale.
ART. 21
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenţie va fi deschisã spre semnare la depozitar începând de la 22 mai 2003 pînã la 22 mai 2004.
2. Prezenta convenţie va fi supusã ratificãrii, acceptãrii sau aprobãrii şi va fi deschisã pentru aderare oricãrei pãrţi care nu a semnat-o. Instrumentele de ratificare, acceptare, aprobare şi aderare la aceasta vor fi depozitate la depozitar.
3. Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a nouãzecea zi de la data depozitãrii celui de-al patrulea instrument de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
4. Prezenta convenţie va intra în vigoare pentru orice altã parte în cea de-a nouãzecea zi de la data depozitãrii instrumentului de ratificare, aprobare, acceptare sau aderare.
ART. 22
Denunţarea
Orice parte poate sã denunţe prezenta convenţie prin intermediul unei notificãri scrise adresate depozitarului. Denunţarea va deveni efectivã în cea de-a 180-a zi de la data primirii notificãrii de cãtre depozitar.
ART. 23
Depozitarul
1. Depozitarul prezentei convenţii va fi Guvernul Ucrainei.
2. Depozitarul va notifica toate celelalte pãrţi asupra:
a) oricãrei semnãturi a prezentei convenţii şi a protocoalelor sale;
b) depozitãrii oricãrui instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;
c) datei de intrare în vigoare a prezentei convenţii, a protocoalelor sale sau a amendamentelor şi asupra datei de intrare în vigoare pentru fiecare parte;
d) oricãrei notificãri de denunţare a prezentei convenţii sau protocoalelor sale şi asupra datei la care denunţarea devine efectivã pentru o anumitã parte;
e) depozitãrii oricãrei declaraţii conform art. 1 paragraful 2.
Adoptatã la Kiev, Ucraina, la 22 mai 2003, în limba englezã, în original.
Originalul prezentei convenţii va fi depozitat la depozitar, care va distribui copii legalizate fiecãrei pãrţi.
Drept care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi, au semnat prezenta convenţie.
Pentru Guvernul Republicii Cehe, Libor Ambrozek, ministrul mediului, Republica Cehã (semnat la 23 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Ungare, Miklos Persanyi, ministrul mediului, Republica Ungarã (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Polone, Marek Ziolkovski, ambasador plenipotenţiar al Republicii Polone (semnat la 25 noiembrie 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul României, Petru Lificiu, ministrul apelor şi protecţiei mediului, România (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Consiliul Miniştrilor din Serbia şi Muntenegru, Andjelka Mihajlov, ministrul mediului şi resurselor naturale, Serbia şi Muntenegru (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Republicii Slovace, Laszlo Miklos, ministrul mediului, Republica Slovacã (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)
Pentru Guvernul Ucrainei, Vasyl Shevchuk, ministrul mediului şi resurselor naturale, Ucraina (semnat la 22 mai 2003 la Kiev, Ucraina)

ANEXĂ

Harta ariei de aplicare a Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilã a Carpaţilor pe teritoriul României

NOTA (CTCE)
Reprezentarea grafica a hartii se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 879, la pagina 7. A se vedea imagine a asociata.

----------
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice