Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
COMUNICAT din 17 ianuarie 1990 pentru reintroducerea pedepsei cu moartea si scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman
EMITENT: CONSILIUL FRONTULUI SALVARII NATIONALE PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 12 din 19 ianuarie 1990
Consiliul Frontului Salvarii Nationale s-a intrunit la 17 ianuarie 1990, cu urmatoarea ordine de zi:
1. Ratificarea decretelor-lege cu privire la "Organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea" si la "Scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman".
2. Reinfiintarea unor comune si sate desfiintate in 1989.
3. Informarea cu privire la principiile proiectului noii legi electorale.
La punctul 1, Ion Iliescu, Petre Roman si Dumitru Mazilu au explicat conditiile in care, sub presiunea manifestantilor din 12 ianuarie 1990 din Piata Victoriei, au fost adoptate cele doua decret-lege - primul cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea si al doilea cu privire la scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman. Asumandu-si raspunderile personale ce revin fiecaruia, ei au declarat ca adoptarea proiectelor de mai sus constituie o greseala politica si o indepartare de la principiile Frontului Salvarii Nationale.
Subliniind faptul ca aplicarea pedepsei cu moartea celor doi tirani, Ceausescu Nicolae si Ceausescu Elena, a fost justificata - atat de situatia critica a momentului, cat si de dimensiunea crimelor de care se fac vinovati in fata poporului roman - presedintele consiliului a evidentiat faptul ca masura adoptata de abrogare a pedepsei cu moartea inca din primele zile ale revolutiei a fost primita de opinia publica din tara, ca si de cea internationala, cu o mare satisfactie, ca un act politic major, de alaturare a Romaniei democrate la lumea civilizata, ca o contributie la promovarea demnitatii umane si la afirmarea drepturilor omului. Este semnificativ ca la Pactul international relativ la drepturile civile si politice, vazand abolirea pedepsei cu moartea adoptat de Adunarea Generala a O.N.U. - Romania, din depozitia fostului dictator, a fost printre putinele tari care s-au abtinut de la vot.
Renuntarea la pedeapsa cu moartea nu inseamna in nici un caz slabirea exigentei fata de judecarea cu toata severitatea a principalilor asociati ai tiranilor din conducerea tarii, a sefilor securitatii centrale si locale, ca si a celor din aparatul de represiune si a teroristilor care se fac vinovati de crime indreptate impotriva poporului roman, in anii dictaturii si in zilele revolutiei. Tribunalele vor aplica pedepsele cuvenite, inclusiv pedeapsa cea mai aspra din Codul penal - detentiunea si munca silnica pe viata.
Aparitia Decretului-lege cu privire la organizarea referendumului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea a produs stupoare si nedumerire. Aproape toate ecourile din presa noastra si din cea internationala dezaproba aceasta revenire.
Cu privire la scoaterea partidului in afara legii exista un curent general de opinie privind condamnarea partidului comunist ca formatiune politica. El a fost confiscat de dictatura, devenind instrumentul demagogiei, minciunii si crimei ca metoda de guvernamant. Este un fapt ca partidul s-a exclus singur din viata politica a tarii. Partidul comunist nu mai exista. El s-a identificat in constiinta poporului cu Ceausescu. este de inteles, de aceea, ura pe care o are fata de acest partid poporul roman, ca si cerinta ca toti cei ce se fac vinovati prin participare directa la aplicarea politicii dictatoriale sa fie trasi la raspundere, iar cei ce au detinut pana in ultimul timp posturi de raspundere in partid si in stat sa fie indreptatiti din asemenea pozitii.
Scoaterea insa in afara legii a unui partid este o chestiune politica si juridica, cu implicatii mult mai largi. Aceasta constituie o masura antidemocratica, contrara principiilor Frontului Salvarii Nationale cu privire la crearea in Romania a unei societati democratice pluraliste, in care au dreptul sa ia fiinta si sa activeze orice fel de partide si grupari politice, cu exceptia celor fasciste. Atat reactii din tara, inclusiv ale unor partide, cat si din strainatate subliniaza caracterul nedemocratic al unei asemenea masuri. Nu prin decrete pot fi desfiintate partidele: aceasta tine de lupta politica si de situatia politica generala. O tara care are o democratie demna si dreapta nu poate lua o asemenea masura.
Dezbatand aceste probleme, biroul executiv a ajuns la concluzia ca ambele decrete adoptate, ca rezultat al cedarii neprincipiale in fata unor presiuni, sunt contrare principiilor noastre democratice si le-a supus dezbaterii Consiliului Frontului Salvarii Nationale, organul care raspunde in fata tarii, in drept sa ratifice sau nu hotararile adoptate de biroul sau executiv. Deplin constient de raspunderea care-i revine personal pentru greseala politica comisa, presedintele s apelat la consiliu sa dezbata aceste doua hotarari, propunand anularea lor.
Totodata, pornind de la constatarea faptului ca Partidul Comunist Roman si-a incetat de fapt existenta, s-a supus dezbaterii si aprobarii Consiliului Frontului Salvarii Nationale un proiect de decret cu privire la trecerea intregului patrimoniu al P.C.R. in patrimoniul statului, ca bun al intregului popor.
In acelasi timp, a fost supusa dezbaterii consiliului problema organizarii unui referendum in legatura cu cele doua decrete - pentru ziua de 28 ianuarie 1990.
Analizand posibilitatea reala a organizarii unui referendum, a rezultat ca o asemenea actiune este practic imposibil de organizat in mai putin de 2-3 luni, in conditii normale, de stabilitate politica in tara. Pregatirea unui referendum presupune timp pentru organizarea comisiilor de referendum - la centru, in judete, orase si comune - compuse din profesionisti si reprezentanti ai cetatenilor care sa asigure obiectivitate deplina, elaborate regulamentelor de functionare a acestora si instruirea temeinica a membrilor lor, delimitarea si organizarea sectiilor de votare cu asigurarea, in aceleasi conditii ca si la comisii, a incadrarilor lor cu oameni corespunzatori si instruirea acestora, inscrierea cetatenilor pe liste electorale, arondate pe sectiile de votare, cu vizitarea tuturor cetatenilor la domiciliu etc. Tinand seama de situatia actuala a organelor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale si ale administratiei locale, care ar trebui sa asigure toate conditiile organizarii acestei actiuni, apare cu totul nerealista organizarea unui referendum, nu numai pe 28 ianuarie, dar si in urmatoarele 2 - 3 luni. De aceea, anuntarea referendumului pe 28 ianuarie s-a dovedit nerealista. In urmatoarele luni, eforturile organizatorice ale noilor autoritati administrative si judiciare vor trebui concentrate asupra pregatirii si organizarii primelor alegeri libere.
In consecinta, tinand seama de toate considerentele mentionate, presedintele consiliului a propus anularea referendumului anuntat pentru ziua de 28 ianuarie 1990.
Dumitru Mazilu a declarat ca in situatia de tensiune in care era pentru prima oara a acceptat si chiar a preluat cu usurinta la microfon unele din lozincile scandate, fara a reusi sa calmeze atmosfera. In conditii de tensiune ridicata, a dat curs solicitatilor de adoptate a unor masuri legislative, scriind textele decretelor-lege, discutate din multe puncte de vedere si neconforme cu principiile si conceptia frontului. Din aceste motive, el a aratat ca se considera mai vinovat decat colegii sai.
Petre Roman a declarat ca impartaseste raspunderea in privinta greselii politice savarsite in seara zilei de 12 ianuarie. Dupa iesirile succesive in piata, impreuna cu Mazilu, a redactat pozitia frontului fata de partidul comunist, care ramane valabila. Transformarea textului in decret-lege de scoatere in afara legii a partidului comunist a devenit o greseala politica inadmisibila. Primul-ministru s-a asociat apelului exprimat de presedinte, considerand, totodata, declaratia lui Dumitru Mazilu ca fiind incarcata de sinceritate umana si politica.
La dezbateri au luat cuvantul: Silviu Brucan, Dan Iosif (Bucuresti), Alexandru Barladeanu (Bucuresti), Ion Vasile (Buzau), Oliviu Tocaci (Bucuresti), Columban Gabor (Odorhei), Raicu Romeo (Bucuresti), Ciureanu Gabriel (Vaslui), Chetan Mihai (Hunedoara), Iacobescu Mihai (Suceava), Mircea Dinescu (Bucuresti), Popescu Alexandru (Prahova), Dumitrescu Emil, Doru Tigau (Iasi), Victor Popescu (Valcea), Dumitrescu Mihai (Valcea), Budura Romulus (Bucuresti), Nicu Preda (Braila), Ana Blandiana (Bucuresti), Cazimir Ionescu (Bucuresti), Nicu Stancescu (Bucuresti).
Ion Iliescu a pus la vot anularea celor doua decrete-lege in discutie.
Cu 117 voturi pentru, nici un vot contra si 4 abtineri, Consiliul Frontului Salvarii Nationale a decis anularea celor doua decret-lege cu privire la pedeapsa cu moartea si scoaterea in afara legii a Partidului Comunist Roman.
Secretarul consiliului a dat apoi citire Decretului-lege privind trecerea in proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman.
In expunerea de motive se arata ca la dispozitia dictatorului Ceausescu si a familiei sale se gaseau in Bucuresti si in imprejurimi 21 palate (in special Snagov, Neptun, Sinaia, cu intregul complex Peles si Pelisor, Predeal, Scrovistea), iar in judetele tarii 41 palate si vile rezidentiale, precum si 22 cabane de vanatoare.
Oficiul economic "Carpati" are 60 intreprinderi industriale care realizeaza anual circa 16 miliarde lei productie marfa, din care circa 2 miliarde lei profituri anuale, iar din exporturi 220 milioane dolari.
Din circuitul agricol al tarii, partidul comunist a scos circa 55.000 hectare de teren agricol pe care a organizat 45 unitati agroindustriale cu 18.000 lucratori.
Consiliul Frontului Salvarii Nationale a probat in unanimitate Decretul-lege cu privire la trecerea in proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Roman.
Dupa aceea, presedintele consiliului a pus la vot chestiunea anularii referendumului.
Consiliului Frontului Salvarii Nationale a decis anularea referendumului de la 28 ianuarie 1990 cu unanimitate de voturi.
In continuare, consiliul a ratificat Decretul-lege cu privire la constituirea Comisiei nationale pentru rezolvarea sesizarilor si doleantelor tuturor cetatenilor tarii care au fost victimele dictaturii.
Ca o concluzie generala a dezbaterii, s-a hotarat ca, de acum inainte, toate decretele-lege privind probleme politice de principiu sa fie definitivate numai dupa consultarea consiliului frontului.
La punctul 2 al ordinii de zi, urmare a solicitarilor unui mare numar de cetateni si ale unor consilii teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale, s-a analizat problema anularii masurilor adoptate de fostul regim dictatorial prin care, in mod nejustificat si abuziv, s-au desfiintat peste 300 comune si un mare numar de sate, ignorandu-se vointa locuitorilor, masuri care au adus grave prejudicii desfasurarii vietii si muncii cetatenilor, constituind, astfel, un act de injustitie sociala.
La propunerea unor membri ai consiliului, s-a stabilit anularea acestor masuri si s-a aprobat ca pana la elaborarea unor noi reglementari sa se emita un decret-lege prin care sa fie repusa in vigoare organizarea administrativa a teritoriului Romaniei existenta pana in anul 1989.
Totodata, s-a propus si s-a aprobat sa fie mentinut statutul de oras, dobandit in anul 1989, de 23 localitati.
La punctul 3 al ordinii de zi, Consiliul Frontului Salvarii Nationale a luat in discutie informarea prezentata de colectivul de specialisti cu privire la principiile proiectului noii legi electorale, pe baza platformei-program din 22 decembrie 1989.
Acestea privesc:
- Guvernarea Romaniei se realizeaza pe baza sistemului democratic pluralist, a separarii puterilor - legislativa, executiva si judecatoreasca - si a alegerii tuturor reprezentantilor poporului, inclusiv a presedintelui tarii, pentru unu sau cel mult doua mandate.
- Parlamentul Romaniei, alcatuit din Adunarea Deputatilor si Senat, precum si presedintele Romaniei se aleg prin vot universal, egal, direct si secret, liber exprimat.
- In ambele camere ale Parlamentului Romaniei, toate nationalitatile vor fi reprezentate in mod proportional cu ponderea lor in totalul populatiei.
- Cetatenii romani, fara deosebire de nationalitate, rasa, limba, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercita in mod egal si in deplinatatea lor drepturile electorale.
- Au dreptul de a alege sau a fi alesi cetatenii romani cu domiciliul in tara care au implinit 18 ani sau acre in anul alegerilor implinesc aceasta varsta, iar ca senatori, cetatenii cu drept de vot care au implinit varsta de 30 de ani.
- Candidaturile se propun de catre partide sau alte formatii politice si de organizatii obstesti. Pot fi inregistrate si candidaturile independente daca sunt sustinute de cel putin 251 alegatori.
In aceeasi circumscriptie electorala, un partid sau organizatie obsteasca poate prezenta numai o singura candidatura, iar acelasi candidat poate fi prezentat intr-o singura circumscriptie electorala.
- In campania electorala, candidatii partidelor si formatiunilor politice, toate organizatiile sociale au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.
Accesul la radio si televiziune este gratuit si echitabil pentru toti cei inscrisi in competitia electorala.
- Birourile electorale de circumscriptie dintr-un magistrat, ca presedinte,, desemnat de presedintele tribunalului judetean, si din 6 membri stabilit prin tragere la sorti dintre reprezentantii formatiunilor care participa la alegeri.
- Biroul Electoral Central este alcatuit din presedintele Curtii Supreme de Justitie si alti membri dintre judecatorii curtii.
Dupa definitivare, proiectul de lege urmeaza sa fie supus dezbaterii publice.
Cu ocazia supunerii proiectului spre dezbatere publica se vor pune in discutie variante posibile cu privire la urmatoarele: parlament unicameral sau bicameral (Adunarea Deputatilor si Senatul); presedintele Romaniei ales direct de popor sau de catre parlament; sistem electoral bazat pe scrutin unional (in fiecare circumscriptie se alege un singur candidat, propus fie de partide sau formatiuni politice, fie de catre cetateni neincadrati intr-un partid) ori scrutin de lista (caz in care candidaturile se depun numai de catre partide sau formatiuni politice care propun liste de candidati, circumscriptia fiind judetul).
In continuare a avut loc o discutie in legatura cu problema actuale ale activitatii consiliilor judetene ale Frontului Salvarii Nationale.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
