Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Parlamentul României adoptã prezenta lege. TITLUL I Dispoziţii generale CAP. I Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal ART. 1 (1) Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele şi taxele prevãzute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat şi bugetele locale, precizeazã contribuabilii care trebuie sã plãteascã aceste impozite şi taxe, precum şi modul de calcul şi de platã al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite şi taxe. De asemenea, autorizeazã Ministerul Finanţelor Publice sã elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri. (2) Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale. (3) În materie fiscalã, dispoziţiile prezentului cod prevaleazã asupra oricãror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal. (4) Dacã orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplicã prevederea acelui tratat. (5) Orice mãsurã de naturã fiscalã care constituie ajutor de stat se acordã potrivit dispoziţiilor Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Impozitele şi taxele reglementate de Codul fiscal ART. 2 Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt urmãtoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; e) impozitul pe reprezentanţe; f) taxa pe valoarea adãugatã; g) accizele; h) impozitele şi taxele locale. CAP. II Interpretarea şi modificarea Codului fiscal Principiile fiscalitãţii ART. 3 Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazeazã pe urmãtoarele principii: a) neutralitatea mãsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi strãin; b) certitutinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sã nu conducã la interpretãri arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de platã sã fie precis stabilite pentru fiecare plãtitor, respectiv aceştia sã poatã urmãri şi înţelege sarcina fiscalã ce le revine, precum şi sã poatã determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale; c) echitatea fiscalã la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferitã a veniturilor, în funcţie de mãrimea acestora; d) eficienţa impunerii prin asigurarea stabilitãţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi sã nu conducã la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptãrii de cãtre acestea a unor decizii investiţionale majore. Modificarea şi completarea Codului fiscal ART. 4 (1) Prezentul cod se modificã şi se completeazã numai prin lege, promovatã, de regulã, cu 6 luni înainte de data intrãrii în vigoare a acesteia. (2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intrã în vigoare cu începere din prima zi a anului urmãtor celui în care a fost adoptatã prin lege. Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine ART. 5 (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborãrii normelor necesare pentru aplicarea unitarã a prezentului cod. (2) În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine. (3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotãrâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Ordinele şi instrucţiunile se emit de ministrul finanţelor publice şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care sã aibã legãturã cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevãzute în prezentul cod. (6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colecteazã şi sistematizeazã toate normele în vigoare având legãturã cu prevederile prezentului cod şi pune aceastã colecţie oficialã la dispoziţia altor persoane, spre publicare. Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale ART. 6 (1) Ministerul Finanţelor Publice înfiinţeazã o Comisie fiscalã centralã, care are responsabilitãţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitarã a prezentului cod. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finanţelor publice. (3) Comisia fiscalã centralã este coordonatã de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care rãspunde de politicile şi legislaţia fiscalã. (4) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobã prin ordin al ministrului finanţelor publice. CAP. III Definiţii Definiţii ale termenilor comuni ART. 7 (1) În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarea semnificaţie: 1. activitate - orice activitate desfãşuratã de cãtre o persoanã în scopul obţinerii de venit; 2. activitate dependentã - orice activitate desfãşuratã de o persoanã fizicã într-o relaţie de angajare; 3. activitate dependentã la funcţia de bazã - orice activitate dependentã care este declaratã astfel de persoana fizicã, în conformitate cu prevederile legii; 4. activitate independentã - orice activitate desfãşuratã cu regularitate de cãtre o persoanã fizicã, alta decât o activitate dependentã; 5. asociere, fãrã personalitate juridicã - orice asociere în participaţiune, grup de interes economic, societate civilã sau altã entitate care nu este o persoanã impozabilã distinctã, în înţelesul impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor emise în aplicare; 6. autoritate fiscalã competentã - organul fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autoritãţilor administraţiei publice locale, dupã caz, care au responsabilitãţi fiscale; 7. contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii: a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului cãtre utilizator la momentul expirãrii contractului; c) perioada de leasing depãşeşte 75% din durata normalã de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadã pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; 8. contract de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat între locator şi locatar, care nu îndeplineşte condiţiile contractului de leasing financiar; 9. comision - orice platã în bani sau în naturã efectuatã cãtre un broker, un agent comisionar general sau cãtre orice persoanã asimilatã unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legãturã cu o operaţiune comercialã; 10. contribuţii sociale obligatorii - orice contribuţii care trebuie plãtite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia şomerilor, asigurãri de sãnãtate sau asigurãri sociale; 11. credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat în strãinãtate, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod; 12. dividend - o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã de o persoanã juridicã unui participant la persoana juridicã, drept consecinţã a deţinerii unor titluri de participare la acea persoanã juridicã, exceptând urmãtoarele: a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modificã procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricãrui participant la persoana juridicã; b) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu rãscumpãrarea titlurilor de participare la persoana juridicã, alta decât rãscumpãrarea care face parte dintr-un plan de rãscumpãrare, ce nu modificã procentul de deţinere a titlurilor de participare al nici unui participant la persoana juridicã; c) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã în legãturã cu lichidarea unei persoane juridice; d) o distribuire în bani sau în naturã, efectuatã cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de cãtre participanţi. Dacã suma plãtitã de o persoanã juridicã pentru bunurile sau serviciile furnizate cãtre un participant la persoana juridicã depãşeşte preţul pieţei pentru astfel de bunuri sau servicii, atunci diferenţa se trateazã drept dividend; 13. dobânda - orice sumã ce trebuie plãtitã sau primitã pentru utilizarea banilor, indiferent dacã trebuie sã fie plãtitã sau primitã în cadrul unei datorii, în legãturã cu un depozit sau în conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare cu plata amânatã; 14. franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuã între persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoanã, denumitã francizor, acordã unei alte persoane, denumitã beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu; 15. know-how - orice informaţie cu privire la o experienţã industrialã, comercialã sau ştiinţificã care este necesarã pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a cãrei dezvãluire cãtre alte persoane nu este permisã fãrã autorizaţia persoanei care a furnizat aceastã informaţie; în mãsura în care provine din experienţã, know-how-ul reprezintã ceea ce un producãtor nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului tehnicii; 16. mijloc fix - orice imobilizare corporalã, care este deţinutã pentru a fi utilizatã în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriatã terţilor sau în scopuri administrative, dacã are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului; 17. nerezident - orice persoanã juridicã strãinã şi orice persoanã fizicã nerezidentã; 18. organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţatã în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacã veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial; 19. participant - orice persoanã care este proprietarul unui titlu de participare; 20. persoanã - orice persoanã fizicã sau juridicã; 21. persoane afiliate - o persoanã este afiliatã cu altã persoanã, dacã relaţia dintre ele este definitã de cel puţin unul dintre urmãtoarele cazuri: a) o persoanã fizicã este afiliatã cu altã persoanã fizicã, dacã acestea sunt rude pânã la gradul al III-lea inclusiv; b) o persoanã este afiliatã cu o persoanã juridicã dacã persoana deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv persoana juridicã; c) o persoanã juridicã este afiliatã cu altã persoanã juridicã, dacã orice altã persoanã deţine direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 33% din valoarea sau numãrul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot deţinute la fiecare persoanã juridicã ori dacã controleazã în mod efectiv fiecare persoanã juridicã; în înţelesul acestei definiţii, o asociere fãrã personalitate juridicã se considerã persoanã juridicã; 22. persoanã fizicã nerezidentã - orice persoanã fizicã care nu este persoanã fizicã rezidentã; 23. persoanã fizicã rezidentã - orice persoanã fizicã ce îndeplineşte cel puţin una dintre urmãtoarele condiţii: a) are domiciliul în România; b) centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România; c) este prezentã în România pentru o perioadã sau mai multe perioade ce depãşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricãrui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat; d) este cetãţean român care lucreazã în strãinãtate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat strãin. Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoanã fizicã rezidentã un cetãţean strãin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetãţean strãin care este funcţionar ori angajat al unui organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un cetãţean strãin care este funcţionar sau angajat al unui stat strãin în România şi nici membrii familiilor acestora; 24. persoanã juridicã românã - orice persoanã juridicã care a fost înfiinţatã în conformitate cu legislaţia României sau care are locul de exercitare a conducerii efective în România; 25. persoanã juridicã strãinã - orice persoanã juridicã care nu este persoanã juridicã românã; 26. preţ de piaţã - suma care ar fi plãtitã de un client independent unui furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii de concurenţã loialã; 27. proprietate imobiliarã - oricare din urmãtoarele: a) orice teren; b) orice clãdire sau altã construcţie ridicatã ori încorporatã într-un teren; c) orice recoltã, material lemnos, depozit mineral sau altã resursã naturalã ataşatã terenului; d) orice proprietate accesorie proprietãţii prevãzute la lit. a)-c), inclusiv orice şeptel şi orice echipament utilizat în agriculturã sau silviculturã; e) orice drept de proprietate descris la lit. a)-d), inclusiv dreptul de folosinţã sau dreptul de a obţine venit dintr-o astfel de proprietate; 28. redevenţã - orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru folosirea ori dreptul de folosinţã al oricãruia dintre urmãtoarele: a) drept de autor asupra unei lucrãri literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrãri audio, video; b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţã, marcã de comerţ sau de fabricã, francizã, proiect, desen, model, plan, schiţã, formulã secretã sau procedeu de fabricaţie ori software. Nu se considerã redevenţã, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în naturã plãtitã pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operãrii respectivului software, fãrã alte modificãri decât cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi consideratã redevenţã, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în naturã plãtitã pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator; c) orice transmisiuni, inclusiv cãtre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare; d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container; e) orice know-how; f) numele sau imaginea oricãrei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoanã fizicã. În plus, redevenţa cuprinde orice sumã ce trebuie plãtitã în bani sau în naturã pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formã spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitãţi similare; 29. rezident - orice persoanã juridicã românã şi orice persoanã fizicã rezidentã; 30. România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorialã şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mãrii teritoriale, asupra cãrora România îşi exercitã suveranitatea, precum şi zona contiguã, platoul continental şi zona economicã exclusivã, asupra cãrora România îşi exercitã drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului internaţional; 31. titlu de participare - orice acţiune sau altã parte socialã într-o societate în nume colectiv, societate în comanditã simplã, societate pe acţiuni, societate în comanditã pe acţiuni, societate cu rãspundere limitatã sau într-o altã persoanã juridicã sau la un fond deschis de investiţii; 32. transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrãinare a dreptului de proprietate, precum şi schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate. (2) Criteriile care stabilesc dacã o activitate desfãşuratã de o persoanã fizicã reprezintã o activitate dependentã sau independentã sunt prevãzute în norme. Definiţia sediului permanent ART. 8 (1) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfãşoarã integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent. (2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursalã, birou, fabricã, magazin, atelier, precum şi o minã, un puţ de ţiţei sau gaze, o carierã sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale. (3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, ansamblu sau montaj sau activitãţi de supervizare legate de acestea, numai dacã şantierul, proiectul sau activitãţile dureazã mai mult de 6 luni. (4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmãtoarele: a) folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitãrii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului; b) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse; c) menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi procesate de cãtre o altã persoanã; d) vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fãrã caracter permanent ori ocazionale, dacã produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lunã dupã încheierea târgului sau a expoziţiei; e) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionãrii de produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident; f) pãstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfãşurãrii de activitãţi cu caracter pregãtitor sau auxiliar de cãtre un nerezident; g) pãstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activitãţilor prevãzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga activitate desfãşuratã în locul fix sã fie de naturã preparatorie sau auxiliarã. (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activitãţile pe care o persoanã, alta decât un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacã persoana acţioneazã în România în numele nerezidentului şi dacã este îndeplinitã una din urmãtoarele condiţii: a) persoana este autorizatã şi exercitã în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activitãţile respective sunt limitate la cele prevãzute la alin. (4) lit. a)-f); b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livreazã produse sau bunuri în numele nerezidentului. (6) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România dacã doar desfãşoarã activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care aceastã activitate este activitatea obişnuitã a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacã activitãţile unui astfel de agent sunt desfãşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent existã condiţii diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se considerã ca fiind agent cu statut independent. (7) Un nerezident nu se considerã cã are un sediu permanent în România numai dacã acesta controleazã sau este controlat de un rezident ori de o persoanã ce desfãşoarã o activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel. (8) În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considerã a fi baza fixã. CAP. IV Reguli de aplicare generalã Moneda de platã şi de calcul a impozitelor şi taxelor ART. 9 (1) Impozitele şi taxele se plãtesc în moneda naţionalã a României. (2) Sumele înscrise pe o declaraţie fiscalã se exprimã în moneda naţionalã a României. (3) Sumele exprimate într-o monedã strãinã se convertesc în moneda naţionalã a României, dupã cum urmeazã: a) în cazul unei persoane care desfãşoarã o activitate într-un stat strãin şi îşi ţine contabilitatea acestei activitãţi în moneda statului strãin, profitul impozabil sau venitul net din activitãţi independente şi impozitul plãtit statului strãin se convertesc în moneda naţionalã a României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada cãreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul net; b) în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţionalã a României prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plãtesc sumele respective ori la altã datã prevãzutã în norme. (4) În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în moneda naţionalã a României sumele exprimate în moneda strãinã, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţionalã a României, exceptând cazurile prevãzute expres în norme. Venituri în naturã ART. 10 (1) În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în naturã. (2) În cazul venitului în naturã, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantitãţii şi a preţului de piaţã pentru bunurile sau serviciile respective. Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal ART. 11 (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul prezentului cod, autoritãţile fiscale pot sã nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei. (2) În cadrul unei tranzacţii între persoane afiliate, autoritãţile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricãreia dintre persoane, dupã cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţã al bunurilor sau serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea preţului de piaţã al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvatã dintre urmãtoarele metode: a) metoda comparãrii preţurilor, prin care preţul de piaţã se stabileşte pe baza preţurilor plãtite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile cãtre persoane independente; b) metoda cost-plus, prin care preţul de piaţã se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzãtoare; c) metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţã se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjã de profit; d) orice altã metodã recunoscutã în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã. Venituri obţinute din România ART. 12 Urmãtoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacã sunt primite în România sau în strãinãtate, sub formã de: a) venituri atribuibile unui sediu permanent în România; b) venituri din activitãţile dependente desfãşurate în România; c) dividende de la o persoanã juridicã românã; d) dobânzi de la un rezident; e) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã dobânda este o cheltuialã a sediului permanent; f) redevenţe de la un rezident; g) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã redevenţa este o cheltuialã a sediului permanent; h) venituri din proprietãţi imobiliare situate în România, inclusiv veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, venituri din folosirea proprietãţii imobiliare situate în România şi venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietãţilor imobiliare situate în România; i) venituri din transferul titlurilor de participare la o persoanã juridicã, dacã persoana juridicã este o persoanã juridicã românã sau dacã cea mai mare parte a valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una sau mai multe persoane juridice, reprezintã proprietãţi imobiliare situate în România; j) venituri din pensii primite de la bugetul asigurãrilor sociale sau de la bugetul de stat; k) venituri din servicii prestate în România; l) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanţã în orice domeniu, dacã aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacã veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România; m) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române; n) comisioane de la un rezident; o) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacã comisionul este o cheltuialã a sediului permanent; p) venituri din activitãţi sportive şi de divertisment desfãşurate în România, indiferent dacã veniturile sunt primite de cãtre persoanele care participã efectiv la asemenea activitãţi sau de cãtre alte persoane; q) venituri din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier care se desfãşoarã între România şi un stat strãin; r) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; s) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România; t) orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfãşuratã în România. TITLUL II Impozitul pe profit CAP. I Dispoziţii generale Contribuabili ART. 13 Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, urmãtoarele persoane, denumite în continuare contribuabili: a) persoanele juridice române; b) persoanele juridice strãine care desfãşoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele juridice strãine şi persoanele fizice nerezidente care desfãşoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã; d) persoanele juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã; e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât şi în strãinãtate din asocieri fãrã personalitate juridicã; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizicã se calculeazã, se reţine şi se varsã de cãtre persoana juridicã românã. Sfera de cuprindere a impozitului ART. 14 Impozitul pe profit se aplicã dupã cum urmeazã: a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursã, atât din România, cât şi din strãinãtate; b) în cazul persoanelor juridice strãine care desfãşoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; c) în cazul persoanelor juridice strãine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfãşoarã activitate în România într-o asociere fãrã personalitate juridicã, asupra pãrţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecãrei persoane; d) în cazul persoanelor juridice strãine care realizeazã venituri din/sau în legãturã cu proprietãţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeazã venituri atât în România, cât şi în strãinãtate, din asocieri fãrã personalitate juridicã, asupra pãrţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Scutiri ART. 15 (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit urmãtorii contribuabili: a) trezoreria statului; b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi disponibilitãţile realizate şi utilizate potrivit <>Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, dacã legea nu prevede altfel; c) persoanele juridice române care plãtesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV; d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activitãţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activitãţilor cu scop caritabil; f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activitãţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective sã fie utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unitãţilor de cult, pentru lucrãrile de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lãcaşurilor de cult şi a clãdirilor ecleziastice, pentru învãţãmânt şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despãgubiri sub formã bãneascã, obţinute ca urmare a mãsurilor reparatorii prevãzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; g) instituţiile de învãţãmânt particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii urmãtori, potrivit <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 174/2001 privind unele mãsuri pentru îmbunãtãţirea finanţãrii învãţãmântului superior, cu modificãrile ulterioare; h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit <>Legii locuinţei nr. 114/1996 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pentru veniturile obţinute din activitãţi economice şi care sunt sau urmeazã a fi utilizate pentru îmbunãtãţirea utilitãţilor şi a eficienţei clãdirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietãţii comune; i) Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii; j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii. (2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmãtoarele tipuri de venituri: a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor; b) contribuţiile bãneşti sau în naturã ale membrilor şi simpatizanţilor; c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalitãţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive; e) donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare; f) dividendele, dobânzile şi veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite; g) veniturile pentru care se datoreazã impozit pe spectacole; h) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţãri nerambursabile; i) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxã de participare, serbãri, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economicã; k) veniturile obţinute din reclamã şi publicitate, realizate de organizaţiiile nonprofit de utilitate publicã, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetãrii ştiinţifice, învãţãmântului, sportului, sãnãtãţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. (3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activitãţi economice realizate pânã la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevãzutã la alin. (2). Organizaţiile prevãzute în prezentul alineat datoreazã impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevãzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevãzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, dupã caz. Anul fiscal ART. 16 (1) Anul fiscal este anul calendaristic. (2) Când un contribuabil se înfiinţeazã sau înceteazã sã mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilã este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. Cotele de impozitare ART. 17 (1) Cota de impozit pe profit care se aplicã asupra profitului impozabil este de 25%, cu excepţiile prevãzute la alin. (2), la art. 33 şi 38. (2) În cazul Bãncii Naţionale a României, cota de impozit pe profit este de 80%. Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportive ART. 18 Contribuabilii care desfãşoarã activitãţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit datorat pentru activitãţile prevãzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. CAP. II Calculul profitului impozabil Reguli generale ART. 19 (1) Profitul impozabil se calculeazã ca diferenţã între veniturile realizate din orice sursã şi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugã cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. (2) Metodele contabile, stabilite prin reglementãri legale în vigoare, privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil, cu excepţia cazului prevãzut la alin. (3). Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modificã în cursul anului fiscal. (3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului sã fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe mãsurã ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzãtoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totalã a contractului. Opţiunea se exercitã la momentul livrãrii bunurilor şi este irevocabilã. (4) În cazul contribuabililor care desfãşoarã activitãţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizãrii acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementãrile din aceste convenţii. Venituri neimpozabile ART. 20 Urmãtoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil: a) dividendele primite de la o persoanã juridicã românã. Sunt, de asemenea, neimpozabile, dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã, dividendele primite de la o persoanã juridicã strãinã, din statele Comunitãţii Europene, dacã persoana juridicã românã deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridicã strãinã, pe o perioadã neîntreruptã de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plãţii dividendului; b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporãrii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionãrii, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridicã la care se deţin titlurile de participare; c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacã obligaţiile se anuleazã în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoanã juridicã; d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; e) veniturile neimpozabile, prevãzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. Cheltuieli ART. 21 (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizãrii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. (2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizãrii de venituri şi: a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţã stabilitã de cãtre contribuabil; b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncã şi a bolilor profesionale; c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncã, boli profesionale sau riscuri profesionale; d) cheltuielile de reclamã şi publicitate efectuate în scopul popularizãrii firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamã şi publicitate şi bunurile care se acordã în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu scopul stimulãrii vânzãrilor; e) cheltuielile de transport şi cazare în ţarã şi în strãinãtate efectuate de cãtre salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi; f) contribuţia la rezerva mutualã de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncã; h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesionalã a personalului angajat; i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, precum şi în situaţia în care acesta se aflã înãuntrul perioadei de recuperarea pierderii fiscale, conform legii; j) cheltuielile de cercetare-dezvoltare; k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calitãţii, obţinerea atestãrii conform cu standardele de calitate; l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor; m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate cãtre camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; n) pierderile înregistrate, dupã data de 1 ianuarie 2007, la scoaterea din evidenţã a creanţelor neîncasate, ca urmare a închiderii procedurii de faliment a debitorilor, pe baza hotãrârii judecãtoreşti prin care se atestã aceastã situaţie. (3) Urmãtoarele cheltuieli au deductibilitate limitatã: a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicatã asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordatã salariaţilor pentru deplasãri în România şi în strãinãtate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizeazã profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordatã salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizeazã pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pânã la 2%, aplicatã asupra fondului de salarii realizat. Intrã sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzãtoare a unor activitãţi sau unitãţi aflate în administrarea contribuabililor: grãdiniţe, creşe, servicii de sãnãtate acordate în cazul bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncã pânã la internarea într-o unitate sanitarã, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cãmine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: transportul la şi de la locul de muncã al salariaţilor, cadouri în bani sau în naturã oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în naturã acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnã pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, inclusiv transportul, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi în gospodãrie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament; d) perisabilitãţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreunã cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; e) cheltuielile reprezentând tichetele de masã acordate de angajatori, în limita prevederilor legii anuale a bugetului de stat; f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile cãtre organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele prevãzute la alin. (2) lit. g) şi m); g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevãzutã la art. 22; h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevãzutã la art. 23; i) amortizarea, în limita prevãzutã la art. 24; j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii ocupaţionale, în limita stabilitã potrivit legii; k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sãnãtate, în limita stabilitã potrivit legii; l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se aflã sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzãtoare suprafeţelor construite prevãzute de legea locuinţei, care se majoreazã din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilã trebuie recuperatã de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari; m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personalã a unei persoane fizice, folositã şi în scop personal, deductibile în limita corespunzãtoare suprafeţelor puse la dispoziţia societãţii în baza contractelor încheiate între pãrţi, în acest scop; n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecãrei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale. (4) Urmãtoarele cheltuieli nu sunt deductibile: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plãtite în strãinãtate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursã în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; b) amenzile, confiscãrile, majorãrile de întârziere şi penalitãţile de întârziere datorate cãtre autoritãţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalitãţile sau majorãrile datorate cãtre autoritãţi strãine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autoritãţi strãine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorãrilor, al cãror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. Amenzile, majorãrile de întârziere şi penalitãţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevãzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autoritãţile, nu intrã sub incidenţa prevederilor prezentei litere; c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsã din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adãugatã aferentã, dacã aceasta este datoratã potrivit prevederilor titlului VI; d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în naturã, dacã valoarea acestora nu a fost impozitatã prin reţinere la sursã; e) cheltuielile fãcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plãţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţã pentru aceste bunuri sau servicii; f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bazã un document justificativ, potrivit legii, prin care sã se facã dovada efectuãrii operaţiunii sau intrãrii în gestiune, dupã caz, potrivit normelor; g) cheltuielile înregistrate de societãţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosinţã al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizatã din folosinţa acestuia, prevãzutã în contractul de societate sau asociere; h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora; i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile prevãzute la art. 20, cu excepţia celor prevãzute la art. 20 lit. d); j) cheltuielile cu contribuţiile plãtite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative; k) cheltuielile cu primele de asigurare plãtite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III; l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III; m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţã, asistenţã sau alte prestãri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestãrii acestora în scopul desfãşurãrii activitãţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte; n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancarã pentru creditele utilizate în desfãşurarea activitãţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale; o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţã a creanţelor incerte sau în litigiu neîncasate, pentru partea neacoperitã de provizion, potrivit art. 22 alin. (1) lit. c). În aceastã situaţie, contribuabilii, care scot în evidenţã clienţii neîncasaţi, sunt obligaţi sã comunice în scris acestora scoaterea din evidenţã a creanţelor respective, în vederea recalculãrii profitului impozabil la persoana debitoare, dupã caz; p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii. Provizioane şi rezerve ART. 22 (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel: a) rezerva legalã este deductibilã în limita unei cote de 5% aplicatã asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugã cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pânã ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vãrsat sau din patrimoniu, dupã caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizatã pentru acoperirea pierderilor sau este distribuitã sub orice formã, reconstituirea ulterioarã a rezervei nu mai este deductibilã la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituitã de persoanele juridice care furnizeazã utilitãţi societãţilor comerciale care se restructureazã, se reorganizeazã sau se privatizeazã poate fi folositã pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; b) provizioanele pentru garanţii de bunã execuţie acordate clienţilor; c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii: 1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2004; 2. sunt neîncasate într-o perioadã ce depãşeşte 270 de zile de la data scadenţei; 3. nu sunt garantate de altã persoanã; 4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului; 5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului; d) provizioanele specifice, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, în cazul unei societãţi comerciale bancare sau al unei alte instituţii de credit autorizate, precum şi pentru societãţile de credit ipotecar şi societãţile de servicii financiare; e) rezervele constituite de societãţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi de societãţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare; f) provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bãncii Naţionale a României; g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionalã a României, în conformitate cu legislaţia în vigoare; h) rezervele tehnice constituite de societãţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminueazã astfel încât nivelul acestora sã acopere partea de risc care rãmâne în sarcina asigurãtorului, dupã deducerea reasigurãrii; i) provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit reglementãrilor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare; j) provizioanele constituite în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de cãtre contribuabili, altele decât cele prevãzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii: 1. sunt înregistrate dupã data de 1 ianuarie 2007; 2. creanţa este deţinutã la o persoanã juridicã asupra cãreia este declaratã procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotãrârii judecãtoreşti prin care se atestã aceastã situaţie; 3. nu sunt garantate de altã persoanã; 4. sunt datorate de o persoanã care nu este persoanã afiliatã contribuabilului; 5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. (2) Contribuabilii autorizaţi sã desfãşoare activitate în domeniul exploatãrii zãcãmintelor naturale sunt obligaţi sã înregistreze în evidenţa contabilã şi sã deducã provizoane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toatã durata de funcţionare a exploatãrii zãcãmintelor naturale. (3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfãşoarã operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicatã asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toatã perioada exploatãrii petroliere. (4) Regia Autonomã "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de rutã aerianã şi costurile efective ale activitãţii de rutã aerianã, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depãşesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL. (5) Reducerea sau anularea oricãrui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusã se include în veniturile impozabile, indiferent dacã reducerea sau anularea este datoratã modificãrii destinaţiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei cãtre participanţi sub orice formã, lichidãrii, divizãrii, fuziunii contribuabilului sau oricãrui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplicã dacã un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervã în legãturã cu o divizare sau fuziune, reglementãrile acestui articol aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervã. (6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilitãţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeazã impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalitãţi de întârziere, de la data aplicãrii facilitãţii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitãrii rezervele de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilitãţilor în valutã, constituite potrivit legii, înregistrate de societãţi comerciale bancare, persoane juridice române şi sucursalele bãncilor strãine, care îşi desfãşoarã activitatea în România. (7) În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve. Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar ART. 23 (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determinã ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determinã impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei. (2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netã din diferenţele de curs valutar sunt deductibile pânã la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netã din diferenţele de curs valutar rãmase nedeductibile se reporteazã în perioada urmãtoare, în aceleaşi condiţii, pânã la deductibilitatea integralã a acestora. (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depãşeşc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratatã ca o cheltuialã cu dobânda, potrivit alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusã limitãrilor prevãzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limiteazã potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legãturã cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bãnci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat nu intrã sub incidenţa prevederilor prezentului articol. (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entitãţi, cu excepţia societãţilor comerciale bancare române sau strãine, sucursalelor bãncilor strãine, cooperativelor de credit, a societãţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societãţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acordã credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la: a) nivelul ratei dobânzilor de referinţã a Bãncii Naţionale a României, corespunzãtoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, şi b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valutã. Acest nivel al ratei dobânzii se aplicã la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valutã se va actualiza prin hotãrâre a Guvernului. (6) Limita prevãzutã la alin. (5) se aplicã separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplicã societãţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor bãncilor strãine care îşi desfãşoarã activitatea în România, societãţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societãţilor de credit ipotecar, precum şi instituţiilor de credit. (8) În cazul unei persoane juridice strãine care îşi desfãşoarã activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplicã prin luarea în considerare a capitalului propriu. Amortizarea fiscalã ART. 24 (1) Cheltuielile aferente achiziţionãrii, producerii, construirii, asamblãrii, instalãrii sau îmbunãtãţirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereazã din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizãrii potrivit prevederilor prezentului articol. (2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporalã care îndeplineşte cumulativ urmãtoarele condiţii: a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului; c) are o duratã normalã de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizãrile corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formeazã un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizãrii se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intrã în structura unui activ corporal, a cãror duratã normalã de utilizare diferã de cea a activului rezultat, amortizarea se determinã pentru fiecare componentã în parte. (3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile: a) investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele asemenea; b) mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizare corporalã; acestea se cuprind în grupele în care urmeazã a se înregistra, la valoarea rezultatã prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor; c) investiţiile efectuate pentru descopertã în vederea valorificãrii de substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrãrile de deschidere şi pregãtire a extracţiei în subteran şi la suprafaţã; d) investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunãtãţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix; e) investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltãri şi modernizãri ale bunurilor aflate în proprietate publicã; f) amenajãrile de terenuri. (4) Nu reprezintã active amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele împãdurite; b) tablourile şi operele de artã; c) fondul comercial; d) lacurile, bãlţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii; e) bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare; f) orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datoritã folosirii, potrivit normelor; g) casele de odihnã proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazierã, altele decât cele utilizate în scopul realizãrii veniturilor. (5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se înţelege: a) costul de achiziţe, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; b) costul de producţie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de cãtre contribuabil; c) valoarea de piaţã, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit. (6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determinã conform urmãtoarelor reguli: a) în cazul construcţiilor, se aplicã metoda de amortizare liniarã; b) în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã, degresivã sau acceleratã; c) în cazul oricãrui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniarã sau degresivã. (7) În cazul metodei de amortizare liniarã, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de amortizare liniarã la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniarã se calculeazã raportând numãrul 100 la durata normalã de utilizare a mijlocului fix. (8) În cazul metodei de amortizare degresivã, amortizarea se calculeazã prin multiplicarea cotelor de amortizare liniarã cu unul dintre coeficienţii urmãtori: a) 1,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; b) 2,0, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; c) 2,5, dacã durata normalã de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. (9) În cazul metodei de amortizare acceleratã, amortizarea se calculeazã dupã cum urmeazã: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depãşi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix; b) pentru urmãtorii ani de utilizare, amortizarea se calculeazã prin raportarea valorii rãmase de amortizare a mijlocului fix la durata normalã de utilizare rãmasã a acestuia. (10) Cheltuielile aferente achiziţionãrii de brevete, drepturi de autor, licenţe, mãrci de comerţ sau fabricã şi alte valori similare se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupã caz. Cheltuielile aferente achiziţionãrii sau producerii programelor informatice se recupereazã prin intermediul deducerilor de amortizare liniarã pe o perioadã de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate utiliza metoda de amortizare degresivã sau acceleratã. (11) Amortizarea fiscalã se calculeazã dupã cum urmeazã: a) începând cu luna urmãtoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune; b) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normalã de utilizare, pe durata normalã de utilizare rãmasã sau pe perioada contractului de concesionare sau închiriere, dupã caz; c) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normalã de utilizare, dupã caz; d) pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadã de 10 ani; e) amortizarea clãdirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatãrilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivã de petrol, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizãri dupã epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertã se calculeazã pe unitate de produs, în funcţie de rezerva exploatabilã de substanţã mineralã utilã. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeazã: 1. din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertã; 2. din 10 în 10 ani la saline; f) mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numãrul de kilometri sau numãrul de ore de funcţionare prevãzut în cãrţile tehnice, pentru cele achiziţionate dupã data de 1 ianuarie 2004; g) pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilã fiscal pânã la nivelul corespunzãtor suprafeţei construite prevãzute de legea locuinţei; h) numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevãzute la art. 21 alin. (3) lit. n). (12) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie amortizabile, destinate activitãţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi şi care nu aplicã regimul de amortizare acceleratã, pot deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a brevetului de invenţie. Valoarea rãmasã de recuperat pe durata normalã de utilizare se determinã dupã scãderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. Pentru achiziţiile de animale şi plantaţii, deducerea de 20% se acordã astfel: a) pentru animale, la data achiziţiei; b) pentru plantaţii, la data recepţiei finale de înfiinţare a plantaţiei. Intrã sub incidenţa prezentului alineat şi mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauzã definitivã de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului, la expirarea contractulului de leasing financiar. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la prezentul alineat au obligaţia sã pãstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadã egalã cu jumãtate din durata lor normalã de utilizare. (13) Pentru investiţiile realizate în parcurile industriale pânã la data de 31 decembrie 2006 se acordã o deducere suplimentarã din profitul impozabil, în cotã de 20% din valoarea investiţiilor în construcţii sau a reabilitãrilor de construcţii, infrastructurã internã şi de conexiune la reţeaua publicã de utilitãţi, ţinând seama de prevederile legale în vigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitãţile prevãzute în prezentul alineat. (14) Cheltuielile aferente localizãrii, explorãrii, dezvoltãrii sau oricãrei activitãţi pregãtitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereazã în rate egale pe o perioadã de 5 ani, începând cu luna în care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionãrii oricãrui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereazã pe mãsurã ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperatã raportatã la valoarea totalã estimatã a resurselor. (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determinã fãrã a lua în calcul amortizarea contabilã şi orice reevaluare contabilã a acestora. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea sau din scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculeazã pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezintã valoarea fiscalã de intrare a mijloacelor fixe, diminuatã cu amortizarea fiscalã. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabilã evidenţiatã în sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeazã în baza valorii rãmase neamortizate, folosind metodele de amortizare aplicate pânã la aceastã datã. (16) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncã şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţãrii şi funcţionãrii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. (17) În cazul unei imobilizãri corporale cu o valoare de intrare mai micã decât limita stabilitã prin hotãrâre a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizãrii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol. (18) Cheltuielile aferente achiziţionãrii sau producerii de containere sau ambalaje, care circulã între contribuabil şi clienţi, se recupereazã prin deduceri de amortizare, prin metoda liniarã, pe durata normalã de utilizare stabilitã de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor. (19) Ministerul Finanţelor Publice elaboreazã normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. (20) Regia Autonomã "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA efectueazã anual actualizarea valorii rãmase neamortizate a mijloacelor fixe şi imobilizãrilor necorporale înscrise în bilanţul anului fiscal cu indicele de inflaţie al anului precedent, comunicat de Institutul Naţional de Statisticã. Valoarea activelor corporale şi necorporale, achiziţionate în cursul anului fiscal, va fi actualizatã în funcţie de modificarea indicelui de inflaţie din perioada cuprinsã între luna în care acestea au fost achiziţionate şi sfârşitul anului fiscal. Valoarea activelor şi a patrimoniului propriu al Regiei Autonome "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA se majoreazã cu diferenţele rezultate din reevaluarea anualã. Amortizarea capitalului Regiei Autonome "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, angajat şi imobilizat în active corporale şi necorporale, se stabileşte prin metoda liniarã. Valoarea rãmasã neamortizatã, aferentã mijloacelor fixe ale Regiei Autonome "Administraţia Românã a Serviciilor de Trafic Aerian" - ROMATSA, scoase din funcţiune înainte de împlinirea duratei normale de utilizare, diminuatã cu sumele rezultate din valorificare, se înregistreazã în cheltuielile de exploatare şi este deductibilã din punct de vedere fiscal. (21) Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfãşoarã operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apã de peste 100 metri, se calculeazã amortizarea imobilizãrilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor petroliere, a cãror duratã de folosire este limitatã de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva exploatabilã de substanţã mineralã utilã, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs, imobilizãrilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate la sfârşitul fiecãrui exerciţiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţionalã a României pentru ultima zi a fiecãrui exerciţiu financiar. (22) Prevederile <>Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, nu se aplicã la calculul profitului impozabil, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege. Contracte de leasing ART. 25 (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operaţional, locatorul are aceastã calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de cãtre utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de cãtre locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24. (2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing). Pierderi fiscale ART. 26 (1) Pierderea anualã, stabilitã prin declaraţia de impozit pe profit, se recupereazã din profiturile impozabile obţinute în urmãtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrãrii acestora, la fiecare termen de platã a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrãrii acestora. (2) Pierderea fiscalã înregistratã de contribuabilii care îşi înceteazã existenţa prin divizare sau fuziune nu se recupereazã de cãtre contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de cãtre cei care preiau patrimoniul societãţii absorbite, dupã caz. (3) În cazul persoanelor juridice strãine, prevederile alin. (1) se aplicã luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. (4) Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unui impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscalã, intrã sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceastã pierdere se recupereazã pe perioada cuprinsã între data înregistrãrii pierderii fiscale şi limita celor 5 ani. Reorganizãri, lichidãri şi alte transferuri de active şi titluri de participare ART. 27 (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceastã persoanã juridicã se aplicã urmãtoarele reguli: a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III; b) valoarea fiscalã a activelor primite de persoana juridicã este egalã cu valoarea fiscalã a acelor active la persoana care contribuie cu activul; c) valoarea fiscalã a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egalã cu valoarea fiscalã a activelor aduse drept contribuţie de cãtre persoana respectivã. (2) Distribuirea de active de cãtre o persoanã juridicã românã cãtre participanţii sãi, fie sub formã de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se trateazã ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevãzute la alin. (3). (3) Prevederile prezentului articol se aplicã urmãtoarelor operaţiuni de reorganizare, dacã acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscalã sau evitarea plãţii impozitelor: a) fuziunea între douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la oricare persoanã juridicã care fuzioneazã primesc titluri de participare la persoana juridicã succesoare; b) divizarea unei persoane juridice române în douã sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridicã iniţialã beneficiazã de o distribuire proporţionalã a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare; c) achiziţionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activitãţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare; d) achiziţionarea de cãtre o persoanã juridicã românã a minimum 50% din titlurile de participare la altã persoanã juridicã românã, în schimbul unor titluri de participare la persoana juridicã achizitoare şi, dacã este cazul, a unei plãţi în numerar care nu depãşeşte 10% din valoarea nominalã a titlurilor de participare emise în schimb. (4) În cazul operaţiunilor de reorganizare prevãzute la alin. (3) se aplicã urmãtoarele reguli: a) transferul activelor şi pasivelor nu se trateazã ca un transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu; b) schimbul unor titluri de participare deţinute la o persoanã juridicã românã cu titluri de participare la o altã persoanã juridicã românã nu se trateazã ca transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu şi al titlului III; c) distribuirea de titluri de participare în legãturã cu divizarea unei persoane juridice române nu se trateazã ca dividend; d) valoarea fiscalã a unui activ sau pasiv, aşa cum este prevãzut la lit. a), este egalã, pentru persoana care primeşte un astfel de activ, cu valoarea fiscalã pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat; e) amortizarea fiscalã pentru orice activ prevãzut la lit. a) se determinã în continuare în conformitate cu regulile prevãzute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacã transferul nu ar fi avut loc; f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considerã o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), dacã un alt contribuabil le preia şi le menţine la valoarea avutã înainte de transfer; g) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. b), care sunt primite de o persoanã, trebuie sã fie egalã cu valoarea fiscalã a titlurilor de participare care sunt transferate de cãtre aceastã persoanã; h) valoarea fiscalã a titlurilor de participare prevãzute la lit. c), care au fost deţinute înainte de a fi distribuite, se alocã între aceste titluri de participare şi titlurile de participare distribuite, proporţional cu preţul de piaţã al titlurilor de participare, imediat dupã distribuire. (5) Dacã o persoanã juridicã românã deţine peste 25% din titlurile de participare la o altã persoanã juridicã românã care transferã active şi pasive cãtre prima persoanã juridicã, printr-o operaţiune prevãzutã la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considerã transfer impozabil. (6) Dupã data la care România aderã la Uniunea Europeanã, prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice strãine care sunt rezidente în oricare stat membru al Uniunii Europene. În acest caz transferul de active şi pasive nu se considerã a fi transfer impozabil dacã sunt îndeplinite oricare din urmãtoarele condiţii: a) activele şi pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent în România şi continuã sã fie utilizate pentru a genera profit impozabil în România; b) activele şi pasivele sunt legate efectiv de un sediu permanent al persoanei care transferã activele şi pasivele, situat în afara României. Prin derogare de la prevederile alin. (4) lit. f), transferul unui provizion sau al unei rezerve se considerã a fi o reducere impozabilã a provizionului ori a rezervei respective, dacã provizionul sau rezerva provine de la un sediu permanent, situat în afara României. (7) În înţelesul prezentului articol, valoarea fiscalã a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizatã pentru calculul amortizãrii şi al câştigului sau pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit. Asocieri fãrã personalitate juridicã ART. 28 (1) În cazul unei asocieri fãrã personalitate juridicã, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecãrui asociat, corespunzãtor cotei de participare în asociere. (2) Orice asociere fãrã personalitate juridicã dintre persoane juridice strãine, care îşi desfãşoarã activitatea în România, trebuie sã desemneze una din pãrţi care sã îndeplineascã obligaţiile ce îi revin fiecãrui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnatã este responsabilã pentru: a) înregistrarea asocierii la autoritatea fiscalã competentã, înainte ca aceasta sã înceapã sã desfãşoare activitate; b) conducerea evidenţelor contabile ale asocierii; c) plata impozitului în numele asociaţilor, conform art. 34 alin. (1); d) depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscalã competentã, care sã conţinã informaţii cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care este atribuibilã fiecãrui asociat, precum şi impozitul care a fost plãtit la buget în numele fiecãrui asociat; e) furnizarea de informaţii în scris, cãtre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care îi este atribuibilã acestuia, precum şi la impozitul care a fost plãtit la buget în numele acestui asociat. (3) Într-o asociere fãrã personalitate juridicã cu o persoanã juridicã românã, persoana juridicã românã trebuie sã îndeplineascã obligaţiile ce îi revin fiecãrui asociat, potrivit prezentului titlu. CAP. III Aspecte fiscale internaţionale Veniturile unui sediu permanent ART. 29 (1) Persoanele juridice strãine care desfãşoarã activitate prin intermediul unui sediu permanent în România au obligaţia de a plãti impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent. (2) Profitul impozabil se determinã în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în urmãtoarele condiţii: a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile; b) numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile; c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridicã strãinã şi înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajaţilor sediului permanent. (3) Profitul impozabil al sediului permanent se determinã prin tratarea sediului permanent ca persoanã separatã şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţã al unui transfer fãcut între persoana juridicã strãinã şi sediul sãu permanent. (4) Înainte de a desfãşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal al persoanei juridice strãine prevãzute la alin. (1) trebuie sã înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscalã competentã. Venituri obţinute de persoanele juridice strãine din proprietãţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare ART. 30 (1) Persoanele juridice strãine care obţin venituri din proprietãţi imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã au obligaţia de a plãti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. (2) Veniturile din proprietãţile imobiliare situate în România includ urmãtoarele: a) veniturile din închirierea sau cedarea folosinţei proprietãţii imobiliare situate în România; b) câştigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricãror drepturi legate de proprietatea imobiliarã situatã în România; c) câştigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã, dacã minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietãţi imobiliare situate în România; d) veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv câştigul din vânzarea-cesionarea oricãrui drept aferent acestor resurse naturale. (3) Orice persoanã juridicã strãinã care obţine venituri dintr-o proprietate imobiliarã situatã în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã are obligaţia de a plãti impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaraţii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoanã juridicã strãinã poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste obligaţii. (4) Orice persoanã juridicã românã sau persoanã juridicã strãinã cu sediul permanent în România, care plãteşte veniturile prevãzute la alin. (1), cãtre o persoanã juridicã strãinã, are obligaţia de a reţine impozitul calculat din veniturile plãtite şi de a vira impozitul reţinut la bugetul de stat. (5) În cazul câştigurilor prevãzute la art. 33, rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãţilor imobiliare sau ale titlurilor de participare, impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozitare de 10% la câştigul rezultat din aceastã vânzare-cesionare. Prevederile prezentului alineat se aplicã numai în cazul în care plãtitorul de venituri obţine de la contribuabil justificarea corespunzãtoare privind aplicarea prevederilor art. 33. (6) Prevederile art. 119 se aplicã oricãrei persoane care are obligaţia sã reţinã impozit, în conformitate cu prezentul articol. Credit fiscal ART. 31 (1) Dacã o persoanã juridicã românã obţine venituri dintr-un stat strãin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursã şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul strãin, atunci impozitul plãtit cãtre statul strãin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altã persoanã, se deduce din impozitul pe profit ce se determinã potrivit prevederilor prezentului titlu. (2) Deducerea pentru impozitele plãtite cãtre un stat strãin într-un an fiscal nu poate depãşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevãzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul strãin, determinat în conformitate cu regulile prevãzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul strãin. (3) Impozitul plãtit unui stat strãin este dedus, numai dacã persoana juridicã românã prezintã documentaţia corespunzãtoare, conform prevederilor legale, din care sã rezulte faptul cã impozitul a fost plãtit statului strãin. (4) Contribuabilii care efectueazã sponsorizãri şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind sponsorizarea şi legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacã sunt îndeplinite cumulativ urmãtoarele condiţii: a) sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri; b) nu depãşesc mai mult de 20%, din impozitul pe profit datorat. (5) În limitele respective se încadreazã şi: cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, dotãrilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţãrii programelor de formare continuã a bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, burse de specializare, participarea la congrese internaţionale. Pierderi fiscale externe ART. 32 (1) Orice pierdere realizatã printr-un sediu permanent din strãinãtate este deductibilã doar din veniturile obţinute din strãinãtate. (2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strãinãtate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursã de venit. Pierderile neacoperite se reporteazã şi se recupereazã în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi. CAP. IV Reguli speciale aplicabile vânzãrii-cesionãrii proprietãţilor imobiliare şi titlurilor de participare Reguli speciale aplicabile vânzãrii-cesionãrii proprietãţilor imobiliare şi titlurilor de participare ART. 33 (1) Prevederile prezentului articol se aplicã persoanelor juridice române şi strãine care vând-cesioneazã proprietãţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoanã juridicã românã. (2) Dacã câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietãţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã depãşesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultatã. (3) Pierderea rezultatã din vânzarea-cesionarea proprietãţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoanã juridicã românã se recupereazã din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi naturã, în urmãtorii 5 ani fiscali consecutivi. (4) Câştigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietãţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitivã între: a) valoarea realizatã din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietãţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãţi imobiliare sau titluri de participare. (5) Pierderea rezultatã dintr-o vânzare-cesionare a proprietãţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativã între: a) valoarea realizatã din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietãţi imobiliare sau titluri de participare; şi b) valoarea fiscalã a unor asemenea proprietãţi imobiliare sau titluri de participare. (6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizatã din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plãtite, aferente vânzãrii-cesionãrii. (7) Valoarea fiscalã pentru proprietãţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileşte dupã cum urmeazã: a) în cazul proprietãţilor imobiliare, valoarea fiscalã este costul de cumpãrare, construire sau îmbunãtãţire a proprietãţii, redus cu amortizarea fiscalã aferentã unei astfel de proprietãţi; b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscalã este costul de achiziţie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plãtite, aferente achiziţionãrii unor astfel de titluri de participare. (8) Prezentul articol se aplicã în cazul proprietãţilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii: a) contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare pe o perioadã mai mare de doi ani; b) persoana care achiziţioneazã proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare nu este persoanã afiliatã contribuabilului; c) contribuabilul a achiziţionat proprietatea imobiliarã sau titlurile de participare dupã 31 decembrie 2003. CAP. V Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale Plata impozitului ART. 34 (1) Contribuabilii au obligaţia de a plãti impozitul pe profit trimestrial, pânã la data de 25 inclusiv a primei luni urmãtoare trimestrului pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel. (2) Banca Naţionalã a României, societãţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, au obligaţia de a plãti impozitul pe profit lunar, pânã la data de 25 inclusiv a lunii urmãtoarele celei pentru care se calculeazã impozitul, dacã în prezentul articol nu este prevãzut altfel. (3) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul. (4) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomiculturã şi viticulturã au obligaţia de a plãti impozitul pe profit anual, pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor celui pentru care se calculeazã impozitul. (5) În înţelesul alin. (1) şi (2), profitul impozabil şi impozitul pe profit sunt calculate şi înregistrate trimestrial, respectiv lunar, în cazul Bãncii Naţionale a României, societãţilor comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, cumulat de la începutul anului fiscal. (6) Contribuabilii care efectueazã plãţi trimestriale şi, respectiv, lunare plãtesc pentru ultimul trimestru sau pentru luna decembrie, în cazul Bãncii Naţionale a României, societãţilor comerciale bancare, persoane juridice române, şi în cazul sucursalelor din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, o sumã egalã cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al aceluiaşi an fiscal, respectiv o sumã egalã cu impozitul calculat şi evidenţiat pentru luna noiembrie a aceluiaşi an fiscal, urmând ca plata finalã a impozitului pe profit pentru anul fiscal sã se facã pânã la data stabilitã ca termen limitã pentru depunerea situaţiilor financiare ale contribuabilului. (7) Contribuabilii care au definitivat pânã la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia anualã de impozit pe profit şi plãtesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor. (8) Persoanele juridice care înceteazã sã existe au obligaţia sã depunã declaraţia de impunere şi sã plãteascã impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrãrii încetãrii existenţei persoanei juridice la registrul comerţului. (9) Prevederile alin. (3), (4) şi (7) se aplicã pentru impozitul pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2004. Regularizarea impozitului pe profit aferent anului fiscal 2003 se realizeazã, potrivit legislaţiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 2003. (10) Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Ca excepţie, impozitul pe profit, dobânzile/majorãrile de întârziere şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societãţile comerciale în care consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari sunt venituri ale bugetelor locale respective. Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit ART. 35 (1) Contribuabilii au obligaţia sã depunã o declaraţie anualã de impozit pe profit, pânã la termenul prevãzut pentru depunerea situaţiilor financiare, cu excepţia contribuabililor prevãzuţi la art. 34 alin. (3), (4) şi (7), care depun declaraţia anualã de impozit pe profit pânã la data de 15 februarie inclusiv a anului urmãtor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere pânã la termenul de platã al impozitului pe profit, inclusiv. (2) O datã cu declaraţia de impozit pe profit anualã, contribuabilii au obligaţia sã depunã şi o declaraţie privind plãţile şi angajamentele de platã cãtre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul şi suma fiecãrei plãţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în aceastã declaraţie sumele angajate sau plãtite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional. (3) Contribuabilii sunt rãspunzãtori pentru calculul impozitului pe profit. CAP. VI Reţinerea impozitului pe dividende Reţinerea impozitului pe dividende ART. 36 (1) O persoanã juridicã românã care plãteşte dividende cãtre o persoanã juridicã românã are obligaţia sã reţinã şi sã verse impozitul pe dividende reţinut cãtre bugetul de stat, aşa cum se prevede în prezentul articol. (2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plãtit cãtre o persoanã juridicã românã. (3) Impozitul care trebuie reţinut se plãteşte la bugetul de stat pânã la data de 20 inclusiv a lunii urmãtoare celei în care se plãteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plãtite pânã la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plãteşte pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv. (4) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor plãtite de o persoanã juridicã românã unei alte persoane juridice române, dacã beneficiarul dividendelor deţine minimum 25% din titlurile de participare ale acestuia la data plãţii dividendelor, pe o perioadã de 2 ani împliniţi pânã la data plãţii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplicã dupã data aderãrii României la Uniunea Europeanã. (5) Prevederile prezentului articol nu se aplicã în cazul dividendelor care sunt plãtite unui nerezident şi care fac obiectul prevederilor titlului V. CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi finale Pierderi fiscale din perioadele de scutire ART. 37 Orice pierdere fiscalã netã care apare în perioada în care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperatã din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscalã netã este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi profitul impozabil total în aceeaşi perioadã. Dispoziţii tranzitorii ART. 38 (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor în zona defavorizatã, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplicã în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate. (2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii înainte de 1 iulie 2002, potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitãţi persoanelor care domicilieazã sau lucreazã în unele localitãţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii", republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi care continuã investiţiile conform ordonanţei menţionate, beneficiazã în continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidenţiate, fãcute cu investiţiile respective, fãrã a depãşi data de 31 decembrie 2006. (3) Contribuabilii care îşi desfãşoarã activitatea în zona liberã pe bazã de licenţã şi care pânã la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii în zona liberã, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare, pânã la data de 30 iunie 2007. Dispoziţiile prezentului alineat nu se mai aplicã în situaţia în care survin modificãri în structura acţionariatului contribuabilului. În înţelesul prezentului alineat, modificare de acţionariat în cazul societãţilor cotate se considerã a fi o modificare a acţionariatului, în proporţie de mai mult de 25% din acţiuni, pe parcursul unui an calendaristic. (4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activitãţi desfãşurate pe bazã de licenţã într-o zonã liberã au obligaţia de a plãti impozit pe profit în cotã de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pânã la data de 31 decembrie 2004. (5) Contribuabilii care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea acceleratã sau de deducerea prevãzutã la art. 24 alin. (12). (6) Unitãţile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specialã şi încadrarea în muncã a persoanelor cu handicap, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 519/2002 , cu modificãrile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit dacã minimum 75% din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc în vederea achiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje, instalaţii şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncã protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2006. (7) Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme cinematografice, înscrişi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiazã, pânã la data de 31 decembrie 2006, de: a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-pãrţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei; b) reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se creeazã noi locuri de muncã şi se asigurã creşterea numãrului scriptic de angajaţi, cu cel puţin 10% faţã de anul financiar precedent. (8) Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2010, în condiţiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finanţarea lucrãrilor de investiţii la obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, potrivit legii. (9) Societatea Comercialã "Automobile Dacia" - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 1 octombrie 2007. (10) Societatea Comercialã "Sidex" - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2006. (11) Compania Naţionalã "Aeroportul Internaţional Bucureşti - Otopeni" - S.A. beneficiazã de scutire de la plata impozitului pe profit pânã la data de 31 decembrie 2012. (12) La calculul profitului impozabil, urmãtoarele venituri sunt neimpozabile pânã la data de 31 decembrie 2006: a) veniturile realizate din activitãţile desfãşurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã-Unitatea 2, pânã la punerea în funcţiune a acestuia; b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadã de 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii aplicãrii şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; c) veniturile realizate din practicarea apiculturii. (13) Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate pânã la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotã suplimentarã de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeazã în luna în care se realizeazã investiţia. În situaţia în care se realizeazã pierdere fiscalã, aceasta se recupereazã potrivit dispoziţiilor art. 26. Pentru investiţiile realizate se poate calcula amortizare acceleratã, cu excepţia investiţiilor în clãdiri. Contribuabilii care beneficiazã de facilitãţile prevãzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12). (14) Facilitãţile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative menţionte în prezentul articol, precum şi cele care decurg din alte acte normative date în aplicarea acestora rãmân în vigoare pânã la termenele şi în condiţiile stipulate de acestea. TITLUL III Impozitul pe venit CAP. I Dispoziţii generale Contribuabili ART. 39 Urmãtoarele persoane datoreazã plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfãşoarã o activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele fizice nerezidente care desfãşoarã activitãţi dependente în România; d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevãzute la art. 95. Sfera de cuprindere a impozitului ART. 40 (1) Impozitul prevãzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplicã urmãtoarelor venituri: a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor obţinute din orice sursã, atât din România, cât şi din afara României; b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevãzute la lit. a), numai veniturilor obţinute din România, care sunt impuse la nivelul fiecãrei surse din categoriile de venituri prevãzute la art. 41; c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfãşoarã activitate independentã prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent; d) în cazul persoanelor fizice nerezidente care desfãşoarã activitate dependentã în România, venitului salarial net din aceastã activitate dependentã; e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevãzute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevãzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit. (2) Persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de rezidenţã prevãzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursã, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal. Categorii de venituri supuse impozitului pe venit ART. 41 Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmãtoarele: a) venituri din activitãţi independente, definite conform art. 47; b) venituri din salarii, definite conform art. 56; c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 65; d) venituri din investiţii, definite conform art. 69; e) venituri din pensii, definite conform art. 72; f) venituri din activitãţi agricole, definite conform art. 75; g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 79; h) venituri din alte surse, definite conform art. 83. Venituri neimpozabile ART. 42 În înţelesul impozitului pe venit, urmãtoarele venituri nu sunt impozabile: a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specialã, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurãrilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi naturã primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporarã de muncã; b) sumele încasate din asigurãri de orice fel reprezentând despãgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societãţile de asigurãri ca urmare a contractului de asigurare încheiat între pãrţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despãgubirile în bani sau în naturã primite de cãtre o persoanã fizicã, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despãgubirile reprezentând daunele morale; c) sumele primite drept despãgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitãţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; d) pensiile pentru invalizii de rãzboi, orfanii, vãduvele/vãduvii de rãzboi, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plãtite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurãri sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat; e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintã bonuri de valoare care se acordã cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare; f) sumele sau bunurile primite sub formã de sponsorizare sau mecenat; g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare; h) drepturile în bani şi în naturã primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unitãţilor de învãţãmânt din sectorul de apãrare naţionalã, ordine publicã şi siguranţã naţionalã şi civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor concentraţi sau mobilizaţi; i) bursele primite de persoanele care urmeazã orice formã de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat; j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie; k) veniturile din agriculturã şi silviculturã, cu excepţia celor prevãzute la art. 75; l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activitãţile desfãşurate în România în calitatea lor oficialã, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; m) veniturile nete în valutã primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în strãinãtate, în conformitate cu legislaţia în vigoare; n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activitãţile desfãşurate în România în calitatea lor oficialã, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe; o) veniturile primite de cetãţeni strãini pentru activitatea de consultanţã desfãşuratã în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilã încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale; p) veniturile primite de cetãţeni strãini pentru activitãţi desfãşurate în România, în calitate de corespondenţi de presã, cu condiţia reciprocitãţii acordate cetãţenilor români pentru venituri din astfel de activitãţi, şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane sã fie confirmatã de Ministerul Afacerilor Externe; q) sumele reprezentând diferenţa de dobândã subvenţionatã pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare; r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacã subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare; s) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în naturã primite de persoanele cu handicap, veteranii de rãzboi, invalizii şi vãduvele de rãzboi, accidentaţii de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, rãniţilor, luptãtorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 pânã la 6 martie 1945; t) premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevãzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizãrii obiectivelor de înaltã performanţã: - clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice; - calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupã valoricã, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevãzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregãtirii şi participãrii la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României; u) premiile şi alte drepturi sub formã de cazare, masã, transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfãşurate în România; v) alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. Barem de impunere ART. 43 (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plãţilor anticipate, este prevãzut în urmãtorul tabel:
┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐
│ Venitul anual impozabil (lei) │ Impozitul anual (lei) │
├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤
│pânã la 28.800.000 │ 18% │
│28.800.001 - 69.600.000 │ 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depãşeşte │
│ │ suma de 28.800.000 lei │
│69.600.001 - 111.600.000 │ 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depãşeşte │
│ │ suma de 69.600.000 lei │
│111.600.001 - 156.000.000 │ 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depãşeşte │
│ │ suma de 111.600.000 lei │
│peste 156.000.000 │ 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depãşeşte │
│ │ suma de 156.000.000 lei │
└───────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┘
┌─────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┐
│ │ Denumirea produsului │ │ Acciza*) │
│Nr. │ sau a grupei │ U.M. │(echiva- │
│crt. │ de produse │ │lent │
│ │ │ │euro/U.M.)│
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 1. │Bere, │hl/1 grad Plato*1)│ 0,55 │
│ │din care: │ │ │
│ │1.1. Bere produsã de producãtorii │ │ │
│ │independenţi cu o capacitate de producţie │ │ │
│ │anualã ce nu depãşeşte 200 mii hl │ │ 0,47 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 2. │Vinuri │hl de produs │ │
│ │2.1. Vinuri liniştite │ │ 0,00 │
│ │2.2. Vinuri spumoase │ │ 42,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 3. │Bãuturi fermentate, altele decât bere │ │ │
│ │şi vinuri │hl de produs │ │
│ │3.1. liniştite │ │ 0,00 │
│ │3.2. spumoase │ │ 42,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 4. │Produse intermediare │hl de produs │ 45,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 5. │Alcool etilic │hl alcool pur*2) │ 150,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ │Produse din tutun │ │ │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 6. │Ţigarete │1.000 ţigarete │ 4,47+32%│
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 7. │Ţigãri şi ţigãri de foi │1.000 bucãţi │ 8,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 8. │Tutun destinat fumatului din care: │kg │ 16,00 │
│ │8.1. Tutun destinat rulãrii în ţigarete │kg │ 11,00 │
├─────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┤
│ Uleiuri minerale │
├─────┬──────────────────────────────────────────┬──────────────────┬──────────┤
│ 9. │Benzine cu plumb │tonã │ 404,00 │
│ │ │1.000 litri │ 311,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 10. │Benzine fãrã plumb │tonã │ 347,00 │
│ │ │1.000 litri │ 267,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 11. │Motorine │tonã │ 221,00 │
│ │11.1. Motorine, exclusiv tipul │ │ │
│ │ EURO (EN590) │1.000 litri │ 190,00 │
│ │11.2. Motorine EURO (EN590) │1.000 litri │ 186,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 12. │Pãcurã │tonã │ 0,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 13. │Gaze petroliere lichefiate, din care: │tonã │ 100,00 │
│ │13.1. Utilizate în consum casnic*3) │tonã │ 0,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 14. │Gaz metan │tonã │ 0,00 │
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 15. │Petrol lampant (inclusiv kerosen)*4) │ tonã │ 404,00│
├─────┼──────────────────────────────────────────┼──────────────────┼──────────┤
│ 16. │Benzen, toluen, xileni şi alte amestecuri │ │ │
│ │de hidrocarburi aromatice │tonã │ 404,00 │
└─────┴──────────────────────────────────────────┴──────────────────┴──────────┘
┌────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│Nr. │ Denumirea produsului │ Acciza │
│crt.│ sau a grupei de produse │ (%) │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 1. │Confecţii din blãnuri naturale (cu excepţia celor de iepure, │ │
│ │oaie, caprã) │ 40 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 2. │Articole din cristal*1) │ 50 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 3. │Bijuterii din aur şi/sau din platinã, cu excepţia verighetelor│ 20 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 4. │Produse de parfumerie │ │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │4.1. Parfumuri, │ 30 │
│ │din care: │ │
│ │- ape de parfum │ 20 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │4.2. Ape de toaletã, │ 10 │
│ │din care: │ │
│ │- ape de colonie │ 5 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 5. │Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar │ │
│ │încorporând un receptor de semnale videofonice; combine │ │
│ │audio*2) │ 15 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 6. │Dublu radiocasetofoane cu redare de pe bandã magneticã sau │ │
│ │compact disc │ 15 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 7. │Aparate de luat imagini fixe şi alte camere video cu │ │
│ │înregistrare; aparate fotografice numerice │ 25 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 8. │Cuptoare cu microunde │ 15 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ 9. │Aparate pentru condiţionat aer, de perete sau de ferestre, │ │
│ │formând un singur corp │ 15 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│10. │Arme de vânãtoare şi arme de uz individual, altele decât │ │
│ │cele de uz militar sau de sport │ 50 │
├────┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│11. │Iahturi şi bãrci cu motor pentru agrement │ 25 │
└────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘
┌────────────────────────────────────────────────────┬─────────────┬───────────┐
│ │Acciza pentru│ Acciza │
│ Tipul autoturismului │ autoturisme │ pentru │
│ │ noi │autoturisme│
│ │ (%) │ rulate (%)│
├────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤
│ 1. Autoturisme echipate cu motor cu benzinã: │ │ │
│ a) cu capacitate cilindricã sub 1.601 cmc │ 0 │ 1,5 │
│ b) cu capacitate cilindricã între 1.601 şi │ │ │
│ 1.800 cmc │ 1,5 │ 4,5 │
│ c) cu capacitate cilindricã între 1.801 şi │ │ │
│ 2.000 cmc │ 3 │ 9 │
│ d) cu capacitate cilindricã între 2.001 şi │ │ │
│ 2.500 cmc │ 6 │ 18 │
│ e) cu capacitate cilindricã de peste 2.500 cmc │ 9 │ 27 │
├────────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼───────────┤
│2. Autoturisme echipate cu motor Diesel: │ │ │
│ a) cu capacitate cilindricã sub 1.601 cmc │ 0 │ 1,5 │
│ b) cu capacitate cilindricã între 1.601 şi │ │ │
│ 2.000 cmc │ 1,5 │ 4,5 │
│ c) cu capacitate cilindricã între 2.001 şi │ │ │
│ 2.500 cmc │ 3 │ 9 │
│ d) cu capacitate cilindricã între 2.501 şi │ │ │
│ 3.100 cmc │ 6 │ 18 │
│ e) cu capacitate cilindricã de peste 3.100 cmc │ 9 │ 27 │
└────────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴───────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┐
│ │ Clãdire cu │ Clãdire fãrã│
│ │ instalaţii │ instalaţii │
│ │ de apã, │ de apã, │
│ Tipul clãdirii │ canalizare,│ canalizare,│
│ │electrice şi│electricitate│
│ │ încãlzire │sau încãlzire│
│ │ (lei/mp) │ (lei/mp) │
│ │ [condiţii │ │
│ │ cumulative]│ │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│1. Clãdiri cu pereţi sau cadre din beton armat, │ │ │
│cãrãmidã arsã, piatrã naturalã sau alte materiale │ │ │
│asemãnãtoare │ 5.300.000 │ 3.100.000 │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│2. Clãdiri cu pereţi din lemn, cãrãmidã nearsã, │ │ │
│paiantã, vãlãtuci, şipci sau alte materiale │ │ │
│asemãnãtoare │ 1.400.000 │ 900.000 │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│3. Construcţii anexe corpului principal al unei │ │ │
│clãdiri, având pereţii din beton, cãrãmidã arsã, │ │ │
│piatrã sau alte materiale asemãnãtoare │ 900.000 │ 800.000 │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│4. Construcţii anexe corpului principal al unei │ │ │
│clãdiri, având pereţii din lemn, cãrãmidã nearsã, │ │ │
│vãlãtuci, şipci sau alte materiale asemãnãtoare │ 500.000 │ 300.000 │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│5. Subsol, demisol sau mansardã utilizatã ca │75% din suma│75% din suma │
│locuinţã │care s-ar │care s-ar │
│ │aplica │aplica │
│ │clãdirii │clãdirii │
├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤
│6. Subsol, demisol sau mansardã utilizatã cu alte │50% din suma│50% din suma │
│scopuri decât cel de locuinţã │care s-ar │care s-ar │
│ │aplica │aplica │
│ │clãdirii │clãdirii │
└───────────────────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┘
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Zona în cadrul localitãţii │ Rangul localitãţii │
├──────────────────────────────┼──────┬──────┬────────┬───────┬───────┬────────┤
│ │ O │ I │ II │ III │ IV │ V │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ A │ 1,30 │ 1,25 │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ B │ 1,25 │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ C │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │ 0,95 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ D │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │ 0,95 │ 0,90 │
└──────────────────────────────┴──────┴──────┴────────┴───────┴───────┴────────┘
┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐
│ Zona în cadrul localitãţii │ Rangul localitãţii (lei/mp) │
├──────────────────────────────┼──────┬──────┬────────┬───────┬───────┬────────┤
│ │ O │ I │ II │ III │ IV │ V │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ A │ 5,900│ 4,900│ 4,300 │ 3,700 │ 500 │ 400 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ B │ 4,900│ 3,700│ 3,000 │ 2,500 │ 400 │ 300 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ C │ 3,700│ 2,500│ 1,900 │ 1,200 │ 300 │ 200 │
├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤
│ D │ 2,500│ 1,200│ 1,000 │ 700 │ 200 │ 100 │
└──────────────────────────────┴──────┴──────┴────────┴───────┴───────┴────────┘
┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Nr. │ Categoria │ Zona │
│crt.│ de folosinţã │ (lei/mp) │
│ │ ├────────┬──────┬──────┬───────┤
│ │ │ I │ II │ III │ IV │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 1. │Teren arabil │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 2. │Pãşune │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 3. │Fâneaţã │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 4. │Vie │ 25 │ 20 │ 15 │ 10 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 5. │Livadã │ 30 │ 25 │ 20 │ 15 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 6. │Pãdure sau alt teren cu vegetaţie │ │ │ │ │
│ │forestierã │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 7. │Teren cu apã │ 8 │ 6 │ 4 │ X │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 8. │Drumuri şi cãi ferate │ X │ X │ X │ X │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤
│ 9. │Teren neproductiv │ X │ X │ X │ X │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴──────┴───────┘
┌──────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Rangul localitãţii │ Coeficientul de corecţie │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ O │ 8,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ I │ 5,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ II │ 4,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├──────────────────────┼──────────────────────────┤
│ V │ 1,00 │
└──────────────────────┴──────────────────────────┘
┌───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│ │ Valoarea taxei │
│ Mijloc de transport │ lei/500 cmc │
│ │ sau fracţiune │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│1. Autoturisme cu capacitatea cilindricã de pânã la │ │
│ 2.000 cmc inclusiv │ 58.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│2. Autoturisme cu capacitatea cilindricã de peste 2.000 cmc│ 72.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│3. Autobuze, autocare, microbuze │ 117.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│4. Alte vehicule cu tracţiune mecanicã cu masa totalã │ │
│ maximã autorizatã de pânã la 12 tone inclusiv │ 126.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│5. Tractoare înmatriculate │ 78.000 │
├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│6. Motociclete, motorete şi scutere │ 29.000 │
└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
┌───┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ Taxa (lei) │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│ │ Numãrul axelor şi masa totalã │Vehicule cu │ Vehicule │
│ │ maximã autorizatã │ sistem de │ cu alt │
│ │ │ suspensie │ sistem de │
│ │ │ pneumaticã │ suspensie │
│ │ │ sau un │ │
│ │ │ echivalent │ │
│ │ │ recunoscut │ │
├───┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ I │Vehicule cu douã axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │13 tone │ 1.000.000 │ 1.100.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │14 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 │ │ │
│ │ │tone │ 1.200.000 │ 1.400.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │4.│Masa peste 15 tone │ 1.400.000 │ 2.800.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│II │Vehicule cu trei axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │17 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │19 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │21 tone │ 1.300.000 │ 1.600.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │4.│Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │23 tone │ 1.600.000 │ 2.500.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │5.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │25 tone │ 2.500.000 │ 3.800.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │6.│Masa peste 25 tone │ 2.500.000 │ 3.800.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│III│Vehicule cu patru axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │25 tone │ 1.600.000 │ 1.700.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │27 tone │ 1.700.000 │ 2.500.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │29 tone │ 2.500.000 │ 4.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │4.│Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │31 tone │ 4.000.000 │ 6.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │5.│Masa peste 31 tone │ 4.000.000 │ 6.000.000 │
└───┴──┴─────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
┌───┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐
│ │ │ Taxa (lei) │
│ │ ├────────────┬────────────┤
│ │ Numãrul axelor şi masa totalã │Vehicule cu │ Vehicule │
│ │ maximã autorizatã │ sistem de │ cu alt │
│ │ │ suspensie │ sistem de │
│ │ │ pneumaticã │ suspensie │
│ │ │ sau un │ │
│ │ │ echivalent │ │
│ │ │ recunoscut │ │
├───┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ I │Vehicule cu 2 + 1 axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │14 tone │ 1.000.000 │ 1.100.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │16 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │18 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │4.│Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │20 tone │ 1.300.000 │ 1.400.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │5.│Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │22 tone │ 1.400.000 │ 1.500.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │6.│Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │23 tone │ 1.500.000 │ 1.600.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │7.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │25 tone │ 1.600.000 │ 2.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │8.│Masa peste 25 tone │ 2.000.000 │ 3.400.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│II │Vehicule cu 2 + 2 axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │25 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │26 tone │ 1.300.000 │ 1.600.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │28 tone │ 1.600.000 │ 2.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │4.│Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │29 tone │ 2.000.000 │ 2.300.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │5.│Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │31 tone │ 2.300.000 │ 3.700.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │6.│Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │33 tone │ 3.700.000 │ 5.200.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │7.│Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │36 tone │ 5.200.000 │ 7.900.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │8.│Masa peste 36 tone │ 5.200.000 │ 7.900.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│III│Vehicule cu 2 + 3 axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │38 tone │ 4.200.000 │ 5.700.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 38 tone │ 5.700.000 │ 8.000.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│IV │Vehicule cu 3 + 2 axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │38 tone │ 3.500.000 │ 5.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │40 tone │ 5.000.000 │ 7.000.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 40 tone │ 7.000.000 │ 7.900.000 │
├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│V │Vehicule cu 3 + 3 axe │ │ │
├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │38 tone │ 2.800.000 │ 3.100.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │2.│Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de │ │ │
│ │ │40 tone │ 3.100.000 │ 3.700.000 │
│ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│ │3.│Masa peste 40 tone │ 3.700.000 │ 7.500.000 │
└───┴──┴─────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
┌────────────────────────────────────────────┬──────────────┐
│ Masa totalã maximã autorizatã │ Taxa (lei) │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ a) Pânã la 1 tonã inclusiv │ 59.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ b) Peste 1 tonã, dar nu mai mult de 3 tone │ 194.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone │ 292.000 │
├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤
│ d) Peste 5 tone │ 370.000 │
└────────────────────────────────────────────┴──────────────┘
┌──┬───────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐
│ │ Mijlocul de transport pe apã │Taxa (lei)│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│1.│Luntre, bãrci fãrã motor, scutere de apã, folosite pentru uz │ │
│ │şi agrement personal │ 100.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│2.│Bãrci fãrã motor, folosite în alte scopuri │ 300.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│3.│Bãrci cu motor │ 600.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│4.│Bacuri, poduri plutitoare │ 5.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│5.│Şalupe │ 3.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│6.│Iahturi │15.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│7.│Remorchere şi împingãtoare │ │
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │a) Pânã la 500 CP inclusiv │ 3.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP │ 5.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP │ 8.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │d) Peste 4.000 CP │12.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│8.│Vapoare - pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta │ 1.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│9.│Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale: │ │
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│ │a) Cu capacitatea de încãrcare pânã la 1.500 tone inclusiv │ 1.000.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│b)│Cu capacitatea de încãrcare de peste 1.500 tone, dar nu │ │
│ │peste 3.000 tone │ 1.500.000│
├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤
│c)│Cu capacitatea de încãrcare de peste 3.000 tone │ 2.500.000│
└──┴───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘
┌──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐
│Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism │ Taxa (lei) │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│a) Pânã la 150 mp inclusiv │ 25.000-35.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│b) Între 151 mp şi 250 mp inclusiv │ 37.000-47.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│c) Între 251 mp şi 500 mp inclusiv │ 48.000-60.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│d) Între 501 mp şi 750 mp inclusiv │ 61.000-72.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│e) Între 751 mp şi 1.000 mp inclusiv │ 73.000-85.000 │
├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤
│f) Peste 1.000 mp │ 85.000 + 130 │
│ │pentru fiecare mp│
│ │care depãşeşte │
│ │1.000 mp │
└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘
┌───────────────────────┬───────────────────────────┐
│ Rangul localitãţii │ Coeficient de corecţie │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ O │ 8,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ I │ 5,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ II │ 4,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ III │ 3,00 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ IV │ 1,10 │
├───────────────────────┼───────────────────────────┤
│ V │ 1,00 │
└───────────────────────┴───────────────────────────┘
