────────── Conţinute de ORDINUL nr. 3.224 din 17 februarie 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 24 februarie 2026.────────── ANEXA 1 (Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 6930/2025) CENTRALIZATORUL PROGRAMELOR ŞCOLARE ASOCIATE DISCIPLINELOR PREVĂZUTE ÎN ORDINUL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 4350/2025 PRIVIND APROBAREA PLANURILOR-CADRU PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL CU FRECVENŢĂ ZI
┌──────┬──────────┬────────────────────┐
│Număr │ │ │
│anexei│Disciplină│Tip programă │
│la │ │ │
│ordin │ │ │
├──────┴──────────┴────────────────────┤
│A. PROGRAME ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINE │
│OBLIGATORII CU ALOCARE ORARĂ ÎN │
│TRUNCHIUL COMUN (CU EXCEPŢIA ACELOR │
│PROGRAME ŞCOLARE COMUNE PENTRU TRUNCHI│
│COMUN Şl CURRICULUM DE SPECIALITATE) │
├──────┬──────────┬────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Matematică, clasele │
│ │ │a IX-a şi a X-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │toate │
│3. │MATEMATICĂ│specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, pedagogic,│
│ │ │sportiv şi teologic,│
│ │ │toate specializările│
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Chimie, clasele a │
│ │ │IX-a şi a X-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │toate │
│4. │CHIMIE │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │profilul servicii, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, pedagogic,│
│ │ │sportiv şi teologic,│
│ │ │toate specializările│
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Istorie. Istorie │
│ │ │universală, clasa a │
│ │ │IX-a, trunchi comun │
│ │ │(TC), filiera │
│ │ISTORIE. │teoretică, profilul │
│5. │ISTORIE │real, toate │
│ │UNIVERSALĂ│specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate specializările│
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Adventist de Ziua a │
│ │ │Şaptea, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate │
│6. │RELIGIE │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, militar, │
│ │ │pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Baptist, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate │
│7. │RELIGIE │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, militar, │
│ │ │pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Creştin după │
│ │ │Evanghelie, clasele │
│ │ │a IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate │
│8. │RELIGIE │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, militar, │
│ │ │pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Evanghelic C. A., │
│ │ │clasele a IX-a - a │
│ │ │XII-a, trunchi comun│
│ │ │(TC), filiera │
│ │ │teoretică, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│9. │RELIGIE │profilurile │
│ │ │artistic, militar, │
│ │ │pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
│ │ │(Curriculum fur das │
│ │ │Fach Religion - │
│ │ │evangelisch A. B., │
│ │ │das fur die Klassen │
│ │ │der Gymnasialstufe │
│ │ │im Rahmen des │
│ │ │Gemeinsamen │
│ │ │Pflichtbereichs TC) │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba română │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba germană │
├──────┼──────────┼────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Greco-Catolic, │
│ │ │clasele a IX-a - a │
│ │ │XII-a, trunchi comun│
│ │ │(TC), filiera │
│ │ │teoretică, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│10. │RELIGIE │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică,│
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │filiera vocaţională,│
│ │ │profilurile │
│ │ │artistic, militar, │
│ │ │pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
└──────┴──────────┴────────────────────┘
(a se vedea imaginea asociată)
┌───┬───────┬──────────────────────────┐
│ │ │Programa şcolară pentru │
│ │ │disciplina Religie, Cultul│
│ │ │Ortodox, clasele a IX-a - │
│ │ │a XII-a, trunchi comun │
│ │ │(TC), filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, toate │
│ │ │specializările; filiera │
│12.│RELIGIE│tehnologică, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │calificările profesionale;│
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├───┼───────┼──────────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară pentru │
│ │ │disciplina Religie, Cultul│
│ │ │Ortodox de Rit Vechi (ruşi│
│ │ │lipoveni), clasele a IX- a│
│ │ │- a XII-a, trunchi comun │
│ │ │(TC), filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, toate │
│13.│RELIGIE│specializările; filiera │
│ │ │tehnologică, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │calificările profesionale;│
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
└───┴───────┴──────────────────────────┘
(a se vedea imaginea asociată)
┌───┬──────────────┬──────────────────────┐
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Penticostal, clasele a│
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│15.│RELIGIE │toate specializările; │
│ │ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Reformat şi Cultul │
│ │ │Evanghelic, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate specializările; │
│ │ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│16.│RELIGIE │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
│ │ │(Reformatus es │
│ │ │Evangelikus │
│ │ │felekezetek reszere, │
│ │ │IX.-XII., osztalyok, │
│ │ │Kozos torzsanyag TC) │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba română │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba maghiară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Romano-Catolic de │
│ │ │Limba Maghiară, │
│ │ │clasele a IX- a - a │
│ │ │XII-a, trunchi comun │
│ │ │(TC), filiera │
│ │ │teoretică, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │specializările; │
│ │ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│17.│RELIGIE │toate calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările (ROMAI │
│ │ │KATOLIKUS VALLAS, │
│ │ │tantargyhoz IX-XII. │
│ │ │osztaly, Kozos │
│ │ │torzsanyag TC) │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba română │
│ │ │Programa şcolară în │
│ │ │limba maghiară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Romano-Catolic de │
│ │ │Limba Română, clasele │
│ │ │a IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│18.│RELIGIE │toate specializările; │
│ │ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Religie, Cultul │
│ │ │Unitarian, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │toate profilurile, │
│19.│RELIGIE │toate specializările; │
│ │ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, │
│ │ │profilurile artistic, │
│ │ │militar, pedagogic şi │
│ │ │sportiv, toate │
│ │ │specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Educaţie teatrală, │
│ │ │clasa a XI-a, trunchi │
│20.│EDUCAŢIE │comun (TC), toate │
│ │TEATRALĂ │filierele, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Educaţie fizică şi │
│ │EDUCAŢIE │sport, clasele a IX-a │
│21.│FIZICĂ Şl │- a XII-a, trunchi │
│ │SPORT │comun (TC), toate │
│ │ │filierele, profilurile│
│ │ │şi specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Tehnologia informaţiei│
│ │TEHNOLOGIA │şi a comunicaţiilor, │
│22.│INFORMAŢIEI Şl│clasa a IX-a, trunchi │
│ │A │comun (TC), toate │
│ │COMUNICAŢIILOR│filierele, profilurile│
│ │ │şi specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Dezvoltare personală │
│ │ │şi consiliere în │
│ │DEZVOLTARE │carieră, clasele a │
│23.│PERSONALĂ Şl │IX-a - a XII-a, │
│ │CONSILIERE ÎN │trunchi comun (TC), │
│ │CARIERĂ │toate filierele, │
│ │ │profilurile şi │
│ │ │specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
├───┴──────────────┴──────────────────────┤
│B. PROGRAME ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINE │
│OBLIGATORII CU ALOCARE ORARĂ ÎN TRUNCHIUL│
│COMUN ŞI ÎN CURRICULUMUL DE SPECIALITATE)│
├───┬──────────────┬──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba modernă 1 │
│ │ │(Engleză, Franceză, │
│ │ │Spaniolă, Italiană); │
│ │ │clasa a IX-a: │
│ │ │- trunchi comun (TC), │
│ │ │2 h/săptămână, pentru │
│ │ │toate filierele, │
│ │ │profilurile şi │
│24.│LIMBA MODERNĂ │specializările/ │
│ │1 │calificările │
│ │ │profesionale │
│ │ │- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), 1 h│
│ │ │/săptămână, pentru │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale şi │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba modernă 2, │
│ │ │Debutanţi – A0 │
│ │ │(Engleză, Franceză, │
│ │ │Spaniolă, Italiană, │
│ │ │Portugheză, Chineză, │
│ │ │Turcă); clasa a IX-a: │
│ │LIMBA MODERNĂ │- trunchi comun (TC), │
│ │2, DEBUTANŢI -│1 h/săptămână, pentru │
│ │A0: Engleză, │toate filierele, │
│25.│Franceză, │profilurile şi │
│ │Spaniolă, │specializările/ │
│ │Italiană, │calificările │
│ │Portugheză, │profesionale │
│ │Chineză, Turcă│- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), 1 h│
│ │ │/săptămână, pentru │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale şi │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba modernă 2 │
│ │ │(Engleză, Franceză, │
│ │ │Spaniolă, Italiană, │
│ │ │Chineză, Turcă); clasa│
│ │ │a IX-a: │
│ │ │- trunchi comun (TC), │
│ │LIMBA MODERNĂ │1 h/săptămână, pentru │
│ │2: Engleză, │toate filierele, │
│ │Franceză, │profilurile şi │
│26.│Spaniolă, │specializările/ │
│ │Italiană, │calificările │
│ │Chineză, Turcă│profesionale │
│ │ │- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), 1 h│
│ │ │/săptămână, pentru │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale şi │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Matematică, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun şi │
│27.│MATEMATICĂ │curriculum de │
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică- │
│ │ │informatică │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Matematică, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun şi │
│28.│MATEMATICĂ │curriculum de │
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │ale naturii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Matematică, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│ │ │trunchi comun şi │
│29.│MATEMATICĂ │curriculum de │
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul militar, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică- │
│ │ │informatică militară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programele şcolare │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Fizică, clasa a IX-a, │
│30.│FIZICĂ │trunchi comun şi │
│ │ │curriculum de │
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │trunchi comun (TC) │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Chimie, clasele a IX-a│
│ │ │- a XII-a, trunchi │
│31.│CHIMIE │comun şi curriculum de│
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Chimie, clasele a IX-a│
│ │ │- a XII-a, trunchi │
│32.│CHIMIE │comun şi curriculum de│
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │ale naturii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Chimie, clasele a IX-a│
│ │ │- a XII-a, trunchi │
│ │ │comun şi curriculum de│
│ │ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera tehnologică, │
│33.│CHIMIE │profilul tehnic, toate│
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │tehnologică, profilul │
│ │ │resurse naturale şi │
│ │ │protecţia mediului, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Chimie, clasele a IX-a│
│ │ │- a XII-a, trunchi │
│ │ │comun şi curriculum de│
│34.│CHIMIE │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul militar, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
│ │ │militară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Biologie, clasa a │
│ │ │IX-a: │
│ │ │- trunchi comun (TC), │
│ │ │toate filierele, │
│ │ │profilurile şi │
│35.│BIOLOGIE │specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale; │
│ │ │- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │ale naturii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programele şcolare │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Geografie: │
│ │ │- clasele a IX-a - a │
│ │ │XII-a, trunchi comun │
│ │ │(TC), toate filierele,│
│ │ │profilurile şi │
│ │ │specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
│ │ │- clasele a IX-a şi a │
│36.│GEOGRAFIE │XII-a, curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profil umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale │
│ │ │- clasele a IX-a şi a │
│ │ │X-a, curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profil umanist, │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Istorie. Istorie │
│ │ │universală, clasa a │
│ │ISTORIE. │IX-a, trunchi comun şi│
│37.│ISTORIE │curriculum de │
│ │UNIVERSALĂ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Istorie. Istorie │
│ │ │universală, clasa a │
│ │ISTORIE. │IX-a, trunchi comun şi│
│38.│ISTORIE │curriculum de │
│ │UNIVERSALĂ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Logică, clasa a IX-a, │
│ │ │- trunchi comun (TC), │
│ │ │toate filierele, toate│
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │specializările/ │
│ │ │calificările │
│39.│LOGICĂ │profesionale │
│ │ │- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale şi │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Educaţie muzicală, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│ │ │X-a: │
│ │ │- trunchi comun (TC) │
│40.│EDUCAŢIE │- curriculum de │
│ │MUZICALĂ │specialitate (CS) - │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profil artistic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │coregrafie şi │
│ │ │specializarea arta │
│ │ │actorului │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Educaţie vizuală; │
│ │ │- Clasele a IX-a şi a │
│ │ │X-a, trunchi comun │
│ │ │(TC)/ │
│ │ │- Clasele a IX-a şi a │
│ │ │X-a, curriculum de │
│41.│EDUCAŢIE │specialitate (CS), │
│ │VIZUALĂ │filiera vocaţională, │
│ │ │profil artistic, │
│ │ │specializarea arta │
│ │ │actorului │
│ │ │- Clasa a XI-a (TC) şi│
│ │ │clasa a XII-a (CDEOŞ),│
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profil artistic, │
│ │ │specializarea muzică │
├───┴──────────────┴──────────────────────┤
│C. PROGRAME ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINE │
│OBLIGATORII CU ALOCARE ORARĂ ÎN │
│CURRICULUM DE SPECIALITATE PENTRU: │
│FILIERA TEORETICĂ, TOATE PROFILURILE ŞI │
│SPECIALIZĂRILE; FILIERA TEHNOLOGICĂ, │
│TOATE PROFILURILE ŞI CALIFICĂRILE │
│PROFESIONALE; FILIERA VOCAŢIONALĂ, │
│PROFILURILE MILITAR, PEDAGOGIC ŞI │
│SPORTIV, TOATE SPECIALIZĂRILE │
├───┬──────────────┬──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Informatică, clasa a │
│ │ │IX-a, curriculum de │
│42.│INFORMATICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Informatică, clasa a │
│ │ │IX-a, curriculum de │
│43.│INFORMATICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul real, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │ale naturii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba latină, clasele │
│ │ │a IX-a - a XII-a, │
│ │ │curriculum de │
│44.│LIMBA LATINĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profilul umanist, │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie şi │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│45.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │agricultură │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│46.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională chimie │
│ │ │industrială │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│47.│CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│ │SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională comerţ │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │ │învăţământ liceal, │
│ │CURRICULUM DE │filiera tehnologică, │
│48.│SPECIALITATE │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │construcţii, │
│ │ │instalaţii şi lucrări │
│ │ │publice │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│49.│CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│ │SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională economic │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│50.│CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│ │SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională electric │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│51.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │electromecanică │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │ │învăţământ liceal, │
│52.│CURRICULUM DE │filiera tehnologică, │
│ │SPECIALITATE │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │electronică │
│ │ │automatizări │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │ │învăţământ liceal, │
│53.│CURRICULUM DE │filiera tehnologică, │
│ │SPECIALITATE │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională estetica │
│ │ │şi igiena corpului │
│ │ │omenesc │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │ │învăţământ liceal, │
│54.│CURRICULUM DE │filiera tehnologică, │
│ │SPECIALITATE │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │fabricarea produselor │
│ │ │din lemn │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│55.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională industrie│
│ │ │alimentară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│56.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională industrie│
│ │ │textilă şi pielărie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│57.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională materiale│
│ │ │de construcţii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│58.│CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│ │SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională mecanică │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│59.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională producţie│
│ │ │media │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│60.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională protecţia│
│ │ │mediului │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│61.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională │
│ │ │silvicultură │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal, │
│62.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │domeniul de pregătire │
│ │ │profesională tehnici │
│ │ │poligrafice │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Curriculum pentru │
│ │ │clasa a IX-a, │
│ │CURRICULUM DE │învăţământ liceal - │
│63.│SPECIALITATE │filiera tehnologică, │
│ │ │Domeniul de pregătire │
│ │ │profesională turism şi│
│ │ │alimentaţie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba modernă 1 - │
│ │ │Engleză, clasele a │
│ │ │IX-a - a XII-a, │
│64.│LIMBA MODERNĂ │curriculum de │
│ │1 - ENGLEZĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul militar, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
│ │ │militară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Pregătire militară, │
│ │ │clasele a IX-a - a │
│ │PREGĂTIRE │XII-a, curriculum de │
│65.│MILITARĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul militar, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
│ │ │militară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Informatică, clasa a │
│ │ │IX-a, curriculum de │
│66.│INFORMATICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul militar, │
│ │ │specializarea │
│ │ │matematică-informatică│
│ │ │militară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Gramatica aplicată a │
│ │ │limbii române, clasa a│
│ │GRAMATICA │IX-a, Curriculum de │
│67.│APLICATĂ A │specialitate (CS), │
│ │LIMBII ROMÂNE │pentru filiera │
│ │ │vocaţională, profilul │
│ │ │pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │Pedagogia │
│ │ │învăţământului primar │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Gramatica aplicată a │
│ │ │limbii române, clasa a│
│ │ │IX-a, curriculum de │
│ │GRAMATICA │specialitate (CS), │
│68.│APLICATĂ A │filiera vocaţională, │
│ │LIMBII ROMÂNE │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea educaţie│
│ │ │timpurie şi │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia educaţiei │
│ │ │nonformale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Gramatica aplicată a │
│ │ │limbii române, clasele│
│ │ │a IX-a şi a X-a, │
│ │GRAMATICA │curriculum de │
│69.│APLICATĂ A │specialitate (CS), │
│ │LIMBII ROMÂNE │pentru filiera │
│ │ │vocaţională, profilul │
│ │ │pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogie generală şi │
│ │ │specializarea mediere │
│ │ │şcolară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Aritmetică, clasele a │
│ │ │XI-a şi a XII-a, │
│ │ │curriculumul de │
│70.│ARITMETICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia │
│ │ │învăţământului primar │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina Arte│
│ │ │vizuale - discipline │
│ │ │din domeniul arte, │
│ │ARTE VIZUALE │clasa a IX-a, │
│71.│(DISCIPLINE │curriculum de │
│ │DIN DOMENIUL │specialitate (CS), │
│ │ARTE) │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia educaţiei │
│ │ │nonformale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în │
│ │INTRODUCERE ÎN│pedagogie. Teoria şi │
│ │PEDAGOGIE. │metodologia │
│ │TEORIA ŞI │curriculumului pentru │
│72.│METODOLOGIA │educaţie timpurie, │
│ │CURRICULUMULUI│clasa a IX-a, │
│ │PENTRU │curriculum de │
│ │EDUCAŢIE │specialitate (CS), │
│ │TIMPURIE │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea educaţie│
│ │ │timpurie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în │
│ │INTRODUCERE ÎN│pedagogie. Teoria şi │
│ │PEDAGOGIE. │metodologia │
│ │TEORIA ŞI │curriculumului pentru │
│ │METODOLOGIA │învăţământul primar, │
│73.│CURRICULUMULUI│clasa a IX-a, │
│ │PENTRU │curriculum de │
│ │ÎNVĂŢĂMÂNTUL │specialitate (CS), │
│ │PRIMAR │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia │
│ │ │învăţământului primar │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în │
│ │ │pedagogie, clasa a │
│ │INTRODUCERE ÎN│IX-a, curriculum de │
│74.│PEDAGOGIE │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia educaţiei │
│ │ │nonformale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în │
│ │ │pedagogie, clasa a │
│75.│INTRODUCERE ÎN│IX-a, curriculum de │
│ │PEDAGOGIE │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea mediere │
│ │ │şcolară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în │
│ │ │pedagogie, clasa a │
│76.│INTRODUCERE ÎN│IX-a, curriculum de │
│ │PEDAGOGIE │specialitate (CS), │
│ │ │vocaţională, profilul │
│ │ │pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogie generală │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Introducere în mediere│
│ │ │şcolară, clasa a IX-a,│
│ │INTRODUCERE ÎN│curriculum de │
│77.│MEDIERE │specialitate (CS), │
│ │ŞCOLARĂ │vocaţională, profilul │
│ │ │pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogie generală şi │
│ │ │specializarea mediere │
│ │ │şcolară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Managementul │
│ │MANAGEMENTUL │emoţiilor, clasa a │
│78.│EMOŢIILOR │IX-a, curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │toate specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Practică pedagogică, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│79.│PRACTICĂ │X-a, curriculum de │
│ │PEDAGOGICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea educaţie│
│ │ │timpurie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Practică pedagogică, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│ │PRACTICĂ │X-a, curriculum de │
│80.│PEDAGOGICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia │
│ │ │învăţământului primar │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Practică pedagogică, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│81.│PRACTICĂ │X-a, curriculum de │
│ │PEDAGOGICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea mediere │
│ │ │şcolară │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Practică pedagogică, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│ │PRACTICĂ │X-a, curriculum de │
│82.│PEDAGOGICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogia educaţiei │
│ │ │nonformale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Practică pedagogică, │
│ │ │clasele a IX-a şi a │
│83.│PRACTICĂ │X-a, curriculum de │
│ │PEDAGOGICĂ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea │
│ │ │pedagogie generală │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Sănătate, nutriţie, │
│ │SĂNĂTATE, │motricitate la copilul│
│ │NUTRIŢIE, │mic, clasa a IX-a, │
│84.│MOTRICITATE LA│curriculum de │
│ │COPILUL MIC │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul pedagogic, │
│ │ │specializarea educaţie│
│ │ │timpurie │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Anatomia, fiziologia │
│ │ANATOMIA, │şi biomecanica │
│ │FIZIOLOGIA ŞI │sportului, clasele a │
│85.│BIOMECANICA │XI-a - a XII-a, │
│ │SPORTULUI │curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul sportiv, │
│ │ │toate specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Pregătire sportivă │
│ │PREGĂTIRE │practică, clasele a │
│86.│SPORTIVĂ │IX-a - a XII-a, │
│ │PRACTICĂ │curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul sportiv, │
│ │ │toate specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Pregătire sportivă │
│ │PREGĂTIRE │practică, clasele a │
│87.│SPORTIVĂ │IX-a - a XII-a, │
│ │TEORETICĂ │curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul sportiv, │
│ │ │toate specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Psihologia sportului, │
│ │PSIHOLOGIA │clasa a XI-a, │
│88.│SPORTULUI │curriculum de │
│ │ │specialitate (CS), │
│ │ │filiera vocaţională, │
│ │ │profilul sportiv, │
│ │ │toate specializările │
├───┴──────────────┴──────────────────────┤
│D. PROGRAME ŞCOLARE PENTRU DISCIPLINE │
│OBLIGATORII CU ALOCARE ORARĂ ÎN TRUNCHI │
│COMUN ŞI/SAU CURRICULUM DE SPECIALITATE │
├───┬──────────────┬──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba modernă germană/│
│ │ │rusă/japoneză L1/L2/ │
│ │ │L3; Nivel A1 - B2, │
│ │ │clasele a IX-a - a │
│ │ │XII-a: │
│ │LIMBA MODERNĂ:│- trunchi comun (TC), │
│89.│Germană, Rusă,│toate filierele, toate│
│ │Japoneză │profilurile, toate │
│ │ │specializările/ │
│ │ │calificările │
│ │ │profesionale │
│ │ │- curriculum de │
│ │ │specialitate (CS) │
│ │ │- curriculum la │
│ │ │decizia elevului din │
│ │ │oferta şcolii │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba şi literatura │
│ │ │română, clasa a IX-a, │
│ │ │trunchi comun (TC), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │LIMBA ŞI │profil real, toate │
│90.│LITERATURA │specializările; │
│ │ROMÂNĂ │filiera tehnologică, │
│ │ │toate profilurile, │
│ │ │toate calificările │
│ │ │profesionale; filiera │
│ │ │vocaţională, toate │
│ │ │profilurile, toate │
│ │ │specializările │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba şi literatura │
│ │ │română, clasa a IX-a, │
│ │LIMBA ŞI │trunchi comun şi │
│91.│LITERATURA │curriculum de │
│ │ROMÂNĂ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profil umanist, │
│ │ │specializarea ştiinţe │
│ │ │sociale │
├───┼──────────────┼──────────────────────┤
│ │ │Programa şcolară │
│ │ │pentru disciplina │
│ │ │Limba şi literatura │
│ │ │română, clasa a IX-a, │
│ │LIMBA ŞI │trunchi comun şi │
│92.│LITERATURA │curriculum de │
│ │ROMÂNĂ │specialitate (TC+CS), │
│ │ │filiera teoretică, │
│ │ │profil umanist, │
│ │ │specializarea │
│ │ │filologie │
└───┴──────────────┴──────────────────────┘
ANEXA 2 (Anexa nr. 90 la Ordinul nr. 6930/2025) Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română Clasa a IX-a Trunchi comun (TC) Filiera teoretică, profil real, toate specializările Filiera tehnologică, toate profilurile, toate calificările profesionale Filiera vocaţională, toate profilurile, toate specializările 2025 Programe şcolare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru aprobate ca anexe la OMEC nr. 4350/2025, TC/TC+CS/CS, pentru filierele, profilurile şi specializările/calificările din învăţământul liceal ANEXA 90 Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasa a IX-a, trunchi comun (TC) ● Filiera teoretică, profil real, toate specializările ● Filiera tehnologică, toate profilurile, toate calificările profesionale ● Filiera vocaţională, toate profilurile, toate specializările NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Limba şi literatura română are un rol prioritar în formarea intelectuală, afectivă şi civică a elevilor şi contribuie în mod fundamental la construirea profilului lor cultural. În arhitectura curriculumului, disciplina facilitează accesul la celelalte domenii ale cunoaşterii şi creează, prin potenţialul ei simbolic, cultural şi identitar, premisele unor demersuri integrate, care să le permită elevilor să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să se poziţioneze reflexiv în raport cu aceasta. Viziunea curriculară este orientată spre dezvoltarea competenţei literare, a celei culturale şi a celei lingvistice într-un proiect progresiv şi cumulativ, care subsumează două domenii de conţinut: A) Literatură; B) Limba română. Suportul normativ al programei este asigurat de o serie de documente legislative şi de politică educaţională, naţionale şi internaţionale: Legea învăţământului Preuniversitar nr. 198 din 2023, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede drept finalitate educaţională principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini; Profilul de formare al absolventului, aprobat prin OME nr. 6731/2023; Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, aprobat prin OME nr. 3239/2021; Instrucţiunea nr. 8/2025 privind aplicarea unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului alocat disciplinei/domeniului de studiu; Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii; Cadrul european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar (LiFT-2) şi OECD PISA Global Competence Framework. Programa contribuie la implementarea, la nivel curricular, a Profilului de formare al absolventului şi asigură coerenţa dintre predare, învăţare şi evaluare în logica dezvoltării competenţelor. În acest sens, disciplina Limba şi literatura română contribuie, în principal, la formarea următoarelor competenţe-cheie: (1) competenţa de citire, scriere şi înţelegere a mesajului; (2) competenţa de sensibilizare şi de exprimare culturală; (3) competenţa personală, socială şi de a învăţa să înveţi; (4) în subsidiar, competenţa digitală. Viziunea actualei programe conturează un profil al absolventului definit prin atribute esenţiale pentru cetăţeanul activ al secolului al XXI-lea: comunicativ, autonom, creativ, reflexiv, colaborativ, prospectiv, rezilient, responsabil şi etic. Obiectivele fundamentale ale programei sunt: furnizarea instrumentarului lingvistic necesar conştientizării lingvistice; înţelegerea importanţei alfabetizării funcţionale şi a educaţiei literare; crearea unor cadre de experienţă care să valorifice aspecte ale culturii române în devenirea ei şi în relaţie cu diferite contexte transnaţionale, pentru formarea acestui profil complex. Structurarea programei are la bază o abordare integrată, care combină modele didactice complementare, validate de cercetările europene în didactica limbilor materne (Sawyer & Van de Ven 2007*1), Witte & Sâmihăian 2013*2)) şi de studiile de didactică a limbii şi literaturii române (Pamfil 2016*3)). *1) SAWYER, W. & VAN DE VEN P.-H. (2007): "Starting Points: Paradigms in Mother-Tongue Education", in L1-Educaţional Studies in Language and Literature vol. 7(1), pp. 5-20. *2) WITTE, T.C.H. & SÂMIHĂIAN, F. (2013): "Is Europe Open to a Student-oriented Framework for Literature? A Comparative Analysis of the Formal Literature Curriculum in Six European Countries", in L1-Educaţional Studies in Language and Literature, vol. 13, pp. 1-22. *3) PAMFIL, A. (2016): Didactica literaturii. Reorientări. Bucureşti: Art. Astfel, în cadrul programei, domeniul "Literatură" este abordat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel cultural şi cu cel estetic, atât la nivelul competenţelor, cât şi al conţinuturilor asociate. Conform acestor modele: - lectura textului literar îndeamnă la reflecţie asupra condiţiei umane, literatura fiind receptată ca un discurs despre om şi lume; – interacţiunea cu textul privilegiază procesele de comprehensiune şi de interpretare; – cunoaşterea fenomenului literar românesc, a scriitorilor şi a operelor reprezentative se face prin raportare la context; – asimilarea şi aplicarea conceptelor de teorie literară contribuie la o lectură nuanţată. Domeniul "Limba română" este organizat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel comunicativ-funcţional şi cu cel cultural. Conform acestor modele: - studiul limbii urmăreşte formarea unor vorbitori reflexivi, capabili de utilizarea conştientă a limbii, de evaluare şi de control al propriului discurs; – strategiile de comunicare le permit elevilor să îşi dezvolte capacitatea de a recepta, de a produce şi de a interpreta mesaje în diferite contexte de comunicare; – conştientizarea lingvistică dezvoltă gândirea critică şi favorizează înţelegerea rolului limbii în viaţă şi în societate, transformând elevii din receptori pasivi în producători de discurs coerent, corect şi fluent; – integrarea explicită a temelor legate de variaţia lingvistică formează o atitudine deschisă şi reflexivă faţă de diversitatea lingvistică şi culturală. Principiul ordonator al conţinuturilor este cel diacronic, reflectat mai ales în dinamica formelor literare, a reprezentărilor despre om şi despre lume şi a contextelor care le generează, precum şi în dinamica limbii. Orientarea cronologică este motivată de: - filosofia educaţională care susţine că elevii, ca tineri cetăţeni, îşi pot proiecta viitorul, învăţând, în acelaşi timp, să se orienteze în cadre ale prezentului şi ale trecutului; – specificul disciplinei filologice, în care faptele de limbă şi de literatură încorporează în mod intrinsec dimensiunea istorică; – studiile cultural-estetice, care privilegiază o înţelegere logică şi integrativă a evoluţiei paradigmelor/curentelor culturale şi literare, a evoluţiei ideilor şi a mentalităţilor; – viziunea curriculară, care armonizează studiul disciplinei în gimnaziu cu studiul acesteia în liceu: abordarea tematică a literaturii este continuată cu abordarea dinamică a fenomenului literar românesc în evoluţia lui şi în raport cu spaţiul european/transnaţional; abordarea comunicativ-funcţională a limbii române din gimnaziu este continuată şi orientată acum spre conştientizarea lingvistică; – studiile de didactică a limbii şi literaturii, care evidenţiază limitele unei educaţii a lecturii centrate exclusiv pe strategii, în absenţa unor conţinuturi semnificative şi contextualizate. De asemenea, pentru ca elevii să înţeleagă dinamica formelor şi a viziunilor despre om, despre lume şi despre artă, prezenta programă propune ca literatura să fie înţeleasă ca fenomen cultural (parte a contextului cultural în care a fost creată, cu integrarea sa în istoria culturii naţionale şi transnaţionale), ca practică estetică (parte integrantă a istoriei formelor de creaţie) şi ca discurs social (care interoghează sistemul de valori al epocii în care se produce şi se receptează). Programa pentru clasa a IX-a se situează în raport de continuitate faţă de programa de nivel gimnazial a disciplinei de studiu, valorificând achiziţiile şi dezvoltând competenţele elevilor, pe care le proiectează la un nivel superior (prin grade mai înalte de conştientizare, de abstractizare şi de reflecţie). Tema generală a clasei a VIII-a, "Reflecţii despre lumea din jur", este continuată în clasa a IX-a de un modul tematic intitulat "Reflecţii despre literatură", în care elevilor li se facilitează o înţelegere a literaturii din perspective şi contexte multiple. Totodată, în relaţie cu programa de gimnaziu este şi perspectiva procesuală în construcţia de sens, concretizată prin strategii de comprehensiune şi interpretare, de comunicare orală şi de comunicare scrisă. Perspectiva inovatoare a programei poate fi corelată cu următoarele concepte supraordonatoare: a) Literatura este un sistem pluristratificat, abordat ca reprezentare a realităţii, ca instituţie, ca parcurs istoric, ca spaţiu de creaţie, ca tablou al genurilor. Perspectiva se concretizează în primul modul tematic, care îşi propune cultivarea unei atitudini deschise faţă de educaţia literară şi conştientizarea faptului că literatura, ca fenomen cultural şi estetic, contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. b) Contextul reprezintă un concept abordat în acord cu procesele de receptare propuse de documentele OECD (PISA), concept care va ordona dezvoltarea competenţei de lectură literară. Contextele facilitează construirea unor reprezentări culturale. Pe de o parte, ele se referă la dinamici socioistorice exterioare textelor, dar prin care se oferă semnificaţie acestora, iar, pe de altă parte, se raportează la evaluarea şi la reflecţia asupra textelor din perspectiva contextelor familiare cititorului, precum şi din perspectiva unor texte aparţinând altei culturi sau din perspectiva artelor (muzică, arte plastice etc.), pentru a problematiza şi a construi reprezentări ale lumii şi ale omului. c) Interpretarea literaturii are ca scop modelarea perspectivei despre om şi lume a elevilor şi este determinată de reflecţia asupra practicilor, a conţinuturilor şi a formelor literare, de raportarea critică la valorile "lumii textului", de interogarea contextelor (producere şi receptare) şi de valorizarea interpretării. d) Formele literare organizează reprezentarea realităţii în literatură şi încadrează viziunile personale ale creatorilor asupra lumii. Acestea constituie un sistem în sincronie, dependent de contextele istoric, sociocultural şi estetic. Totodată, ele evoluează în timp, în acord cu mentalitatea fiecărei epoci, cu imaginarul colectiv şi cu sistemul de convenţii artistice specifice. e) Flexibilitatea lingvistică şi comunicativă determină organizarea strategică a studiului limbii pe patru piloni: conştientizare lingvistică, variaţie lingvistică, redactare şi comunicare orală. Concepţia curriculară vizează combaterea unei duble deficienţe: pe de o parte, analfabetismul funcţional (incapacitatea de a decoda şi de a înţelege critic informaţia), iar, pe de altă parte, analfabetismul practic, definit ca eşecul de a scrie şi de a vorbi corect şi coerent în limba maternă. Prezenta programă şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a este proiectată în acord cu prevederile Planurilor-cadru pentru învăţământul liceal cu frecvenţă zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, cu o alocare de 3 ore/săptămână (TC), indiferent de profil, de filieră sau de specializare. Structura programei şcolare, prevăzută în Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, este următoarea: - Notă de prezentare, care prezintă importanţa disciplinei şi viziunea curriculară pentru anul de studiu; – Competenţe generale, care se reflectă în achiziţiile dobândite în urma parcurgerii unui nivel de studiu sau a unui ciclu de şcolaritate; – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, care sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în procesul de dezvoltare a acestora; – Conţinuturi ale învăţării, care fundamentează demersul ştiinţific; – Sugestii metodologice, care asigură coerenţa şi înţelegerea viziunii curriculare în vederea punerii în practică a programei. COMPETENŢE GENERALE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 1.1. Identificarea constantelor tematice şi a dominantelor expresive în reprezentările unei perioade istorice pentru a evidenţia diversitatea şi evoluţia formelor literare - selectarea şi evidenţierea fragmentelor dintr-un text literar care ilustrează trăsături ale identităţii individuale sau colective (portrete, simboluri, motive culturale etc.) – identificarea dominantelor tematice ale unei perioade, reprezentate în producţii literare şi artistice – sintetizarea modurilor de reprezentare a identităţii individuale şi colective în diferite tipuri de texte, prin hărţi conceptuale care integrează teme şi trăsături caracteristice ale personajelor (mentalitate, comportament, limbaj, vestimentaţie etc.) – compararea unei secvenţe de text cu o creaţie plastică/muzicală aparţinând aceleiaşi perioade pentru a evidenţia reprezentarea aspectelor realităţii în medii artistice diferite – vizionarea unor filme artistice sau documentare pentru a identifica formele de reprezentare contemporană a unei perioade/epoci istorice – elaborarea, pe baza unor surse recomandate de către profesor, a unui proiect de grup despre reprezentarea unei teme în limbaje artistice diferite (literatură, muzică, pictură, sculptură, cinematografie), pentru a demonstra înţelegerea unei realităţi istorice 1.2. Utilizarea unor modalităţi variate de înţelegere şi de analiză a textelor pentru susţinerea opiniilor critice - exerciţii de analiză a unui text literar pentru a identifica elementele care construiesc semnificaţia (titlu, temă, secvenţe textuale, lirism etc.) – elaborarea unei fişe de observaţie pentru identificarea elementelor de construcţie a textului care contribuie la crearea atmosferei epocii (detalii, imagini etc.) – interogarea textelor din perspectiva problematicii, a lumii reprezentate, a condiţiei umane şi a valorilor, prin întrebări transtextuale – redactarea unui jurnal de reflecţie asupra valorilor propuse de lumea textului şi a relevanţei lor în contextul receptării din perioada în care au apărut şi din prezent – analiza comparativă a unui text literar şi a unei adaptări multimedia (ilustraţie, scurtmetraj, animaţie etc.) pentru a înţelege cum se transpune aceeaşi idee în mod simbolic şi expresiv în limbaje artistice diferite 1.3. Valorificarea unor modalităţi diverse de interpretare (contextuală, tematică, stilistică etc.) a unui text pentru evidenţierea sensurilor plurale - redactarea unui jurnal de lectură care inventariază teme, motive, simboluri recurente, valori etice etc., identificate în diferite tipuri de texte – redactarea unui jurnal de reflecţie folosind reacţiile personale generate de lectura unui text care ilustrează o formă literară specifică pentru reprezentările unei anumite perioade istorice – construirea sensului de ansamblu al unui text parcurs integral, prin întrebări factuale, intratextuale cu răspuns închis şi deschis, prin chestionare care abordează clase diferite de inferenţe, prin completarea de organizatori grafici şi prin rezumare – redactarea unor texte care să reflecte modul în care mijloacele de expresie contribuie la construcţia temei şi a sensului (Care este perspectiva asupra temei pe care o configurează textul? Ce tip de lume construieşte scriitorul? Ce valori sunt reflectate în lumea textului? etc.) – exerciţii de comparare a unor analize personale asupra textelor studiate cu răspunsurile generate de inteligenţa artificială pentru a înţelege particularităţile fiecărui tip de discurs – elaborarea unor ipoteze interpretative valorificând secvenţe relevante din cadrul textului – realizarea unor discuţii în reţea/dezbateri valorificând tabele intertextuale care conţin fragmente din texte literare din culturi/perioade diferite – crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.), pentru a expune propria interpretare a unui text studiat, urmată de analiza feedbackului generat de instrumentele de inteligenţă artificială 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 2.1. Identificarea unor particularităţi ale epocilor culturale româneşti prin raportare la contexte socioculturale transnaţionale - exerciţii de analiză a unor tipuri diferite de texte pentru a identifica atitudinile şi valorile specifice unei epoci literare/culturale – crearea unui inventar/breviar de termeni-cheie care exprimă valori, atitudini, trăsături identitare etc. în diferitele tipuri de texte analizate – exerciţii de comparare a două sau mai multe texte reprezentative pentru o epocă literară sau aparţinând unor epoci diferite pentru a înţelege elementele definitorii (context, mentalitate, imaginea omului, limbaj etc.) – exerciţii de identificare a unor trăsături specifice unei forme literare din epoca studiată, în context românesc şi transnaţional – elaborarea unor hărţi conceptuale care să integreze principalele trăsături ale unei epoci culturale, pe baza unor texte, imagini şi fragmente audio/video – realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic) care surprinde principalele idei, valori, credinţe ale unei epoci literare/culturale prin includerea unor imagini şi citate – exerciţii de reconstituire a profilului "omului epocii" folosind trăsături identificate în textele studiate – prezentarea unei personalităţi prin raportare la diverse surse istorice, literare, culturale etc. 2.2. Compararea formelor de reprezentare literară şi artistică din epoci culturale diferite pentru a le evidenţia dinamica - realizarea unor tabele comparative între creaţii literare din aceeaşi epocă/din epoci culturale diferite, cu identificarea unor teme comune şi a unor diferenţe de viziune şi de stil – elaborarea unei cronologii susţinute cu exemple din diferite texte literare, nonliterare sau de graniţă, aparţinând epocilor comparate, pentru a evidenţia evoluţia tematică, stilistică şi de viziune, cu menţionarea corectă a surselor utilizate – exerciţii de interpretare a unor fragmente din texte din epoci diferite pentru a evidenţia specificul unor reprezentări sociale/culturale – analiza comparativă a unor tipuri de texte diferite pentru a identifica trăsături definitorii ale epocii şi modul în care acestea se reflectă în limbajul, în mentalitatea sau în construcţia personajelor – realizarea unei cercetări/investigaţii care să ilustreze variate reprezentări ale alterităţii în texte din epoci diferite 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă 3.1. Identificarea formelor de variaţie lingvistică istorică şi regională pentru înţelegerea contextului - stabilirea etimologiei unor cuvinte prin recurs la dicţionare, consultate în variantă clasică sau digitală – ilustrarea tipurilor de alfabet în texte autentice, prin accesarea unei biblioteci digitale – sesizarea schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului – rescrierea unor enunţuri/texte scurte din limba veche în limba contemporană – rescrierea unui fragment de text vechi în limbaj de social media sau jurnalistic actual, pentru a înţelege evoluţia limbii prin analiza diferenţelor – discutarea prejudecăţilor şi a stereotipurilor faţă de graiuri şi dialecte, în vederea combaterii discriminării prin limbaj – elaborarea unei hărţi digitale (multimodale) cu regionalisme identificate în operele literare studiate – analiza modului în care formele de variaţie regională contribuie la realizarea profilului vorbitorului – recunoaşterea elementelor de tip arhaic/regional în mesaje/postări online cu caracter umoristic, ironic sau parodic – exprimarea opiniei despre cum ar putea arăta limba română peste un secol 3.2. Utilizarea elementelor de coeziune şi coerenţă textuală pentru receptarea, evaluarea şi producerea de mesaje scrise şi orale - identificarea elementelor de coeziune şi coerenţă în texte orale şi scrise narative, descriptive, argumentative, explicative etc. – observarea elementelor lingvistice care asigură coeziunea şi coerenţa în forme de comunicare media (articole online, reclame, podcasturi, postări din social media) pentru a discuta diferenţele de organizare textuală – compararea organizării mesajului în texte diferite (de exemplu, postare/comentariu din social media vs articol online) pentru a evidenţia diferenţe de coeziune şi coerenţă în funcţie de gradul de elaborare a textului – redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea şi coerenţa textului – analiza raporturilor sintactice de la nivelul propoziţiei şi al frazei pentru a identifica elementele de coeziune textuală – identificarea elementelor de referinţă textuală (mărci anaforice şi cataforice, deictice; elipse) în diverse forme de comunicare orală sau scrisă – evaluarea propriei producţii de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) prin explicarea modului în care se asigură coeziunea şi coerenţa textului – reordonarea secvenţelor unui text cu enunţuri/paragrafe intenţionat amestecate de profesor (povestire scurtă, ştire online), pentru a reconstitui logica discursului şi a discuta rolul conectorilor şi al referinţelor textuale în asigurarea coerenţei – analiza unui şir de comentarii online sau a unui chat de grup pentru a observa cum se construieşte coerenţa conversaţională, identificând reluările, elipsele, mărcile de referinţă textuală (anaforice, cataforice şi deictice) – corectarea în pereche a unui text (de tip chat, comentariu online sau mesaj vocal transcris) în care elevii identifică rupturi de coerenţă şi lipsa elementelor de coeziune, urmată de realizarea unei versiuni îmbunătăţite justificând modificările făcute 3.3. Elaborarea mesajelor orale şi scrise respectând normele limbii române standard, prin controlul conştient al formelor de exprimare - planificarea şi susţinerea unei prezentări orale pe o temă dată, pornind de la textele literare studiate – transformarea unui text scris în discurs oral, pentru a dezvolta abilităţi de adaptare a structurilor sintactice din limba scrisă la discursul oral – recunoaşterea abaterilor de la normă în conversaţii cotidiene sau în forme de comunicare media în vederea îmbunătăţirii modului propriu de redactare – elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail – rescrierea unei ştiri ca o postare în social media – crearea unor povestiri/postări online/dialoguri pentru diferite categorii de public – completarea unei fişe de (auto)evaluare a discursului oral pe baza unor criterii privind dicţia, intonaţia, claritatea şi adaptarea la public a mesajului – completarea unei fişe de (auto) evaluare a textului scris pe baza unor criterii privind respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie, claritatea, coerenţa şi coeziunea mesajului 3.4. Utilizarea responsabilă şi reflexivă a mediilor digitale şi a inteligenţei artificiale ca instrumente de producere şi receptare a mesajelor orale şi scrise - consultarea variantelor digitale ale unor dicţionare pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însuşirii normei academice – folosirea de biblioteci digitale sau arhive online pentru a identifica surse relevante – susţinerea unor prezentări orale pe suport digital, cu accent pe structurarea informaţiei, pe claritatea mesajului şi pe respectarea normelor limbii standard – organizarea ideilor şi a informaţiilor din texte prin scheme, prin diagrame sau prin hărţi conceptuale realizate cu aplicaţii digitale specializate – elaborarea unei instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială pentru a obţine un răspuns – rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligenţă artificială – evidenţierea elementelor de coeziune şi coerenţă sau a particularităţilor lexicale ale unui text scurt folosind un instrument digital – crearea de texte multimodale utilizând instrumente digitale variate, pe baza unor texte literare şi/sau nonliterare – scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activităţile de receptare şi producere de texte, cu accent pe limitele acestora şi pe rolul judecăţii umane în redactarea unui text CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Conţinuturi │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Reflecţii despre literatură│
│ ├───────────────────────────┤
│ │- Literatura ca │
│ │reprezentare a realităţii: │
│ │teme, motive, valori, │
│ │viziune despre lume │
│ │- Literatura ca instituţie:│
│ │aspecte de viaţă literară │
│ │(presă, teatru, grupări şi │
│ │ideologii literare, │
│ │diversificarea categoriilor│
│ │de public etc.) │
│ │- Literatura ca parcurs │
│ │istoric: diversificare şi │
│ │metamorfoze; succesiuni, │
│ │simultaneităţi şi │
│ │sincronizări │
│ │- Literatura ca spaţiu de │
│ │creaţie: biografii ale │
│ │scriitorilor │
│ │- Literatura ca tablou al │
│ │genurilor: genuri şi specii│
│ │literare ce alcătuiesc un │
│ │sistem variabil în timp │
│ │- Cultură orală şi cultură │
│ │scrisă: literatură populară│
│ │şi literatură cultă (basmul│
│ │popular şi basmul cult) │
│ │Strategii de comprehensiune│
│ │şi interpretare: răspunsul │
│ │personal, critic şi │
│ │creativ, lectura „printre │
│ │rânduri” (strategii │
│ │inferenţiale), lectura │
│ │contrastivă (strategii de │
│ │comparare a textelor, de │
│ │corelare a textelor cu │
│ │lumea cititorului, cu alte │
│ │texte, cu opere de artă, cu│
│ │produse media), construirea│
│ │de ipoteze interpretative, │
│ │interogarea valorilor │
│ │timpului, reflecţii despre │
│ │valorile reprezentate în │
│ │operă etc. │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: epocă, perioadă, │
│ │şcoală literară/culturală, │
│ │gen literar, specie │
│ │literară, cultură orală, │
│ │cultură scrisă, fabulos │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Începuturile scrisului în │
│ │limba română (secolele XVI │
│ │- XVII) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolele XVI - XVII │
│ │- Primele instituţii ale │
│ │scrisului, circulaţia │
│ │manuscriselor, a │
│ │tipăriturilor şi a │
│ │traducerilor (prezentare │
│ │sintetică) │
│ │- Imaginar medieval şi │
│ │ecouri ale Renaşterii şi │
│ │ale umanismului în cultura │
│ │română (prezentare │
│ │sintetică) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forma: cronica (fragment)│
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: discurs istoric, │
│ │umanism, arta portretului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Afirmarea conştiinţei │
│LITERATURĂ│culturale (secolul al │
│ │XVIII-lea – începutul │
│ │secolului al XIX-lea) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolul al XVIII-lea │
│ │- Iluminismul şi Şcoala │
│ │Ardeleană │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: memorialul de │
│ │călătorie/poemul epic │
│ │(fragmente) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: Iluminism, │
│ │latinitate │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Modernizarea formelor │
│ │literare în prima parte a │
│ │secolului al XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │prima parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ │- Întemeierea instituţiilor│
│ │culturale (presă, teatru) │
│ │- Revista Dacia literară │
│ │- Romantismul european. │
│ │Romantismul paşoptist │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: articolul │
│ │programatic „Introducţie la│
│ │Dacia literară” (text │
│ │integral), nuvela romantică│
│ │(text integral), balada/ │
│ │meditaţia/elegia (text │
│ │integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: romantism, │
│ │paşoptism, mitologie │
│ │naţională şi folclorică │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Maturizarea formelor │
│ │culturale şi literare în a │
│ │doua parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │a doua parte a secolului al│
│ │XIX-lea │
│ │- Grupări culturale şi │
│ │reviste (Junimea şi │
│ │Convorbiri literare - │
│ │prezentare sintetică) │
│ │- Apariţia instituţiei │
│ │criticii literare; critica │
│ │de direcţie │
│ │- Realismul. Ecouri ale │
│ │clasicismului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: textul critic │
│ │(fragmente), memorialistica│
│ │(text integral), nuvela │
│ │realistă (text integral), │
│ │comedia (text integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: societate │
│ │literară, realism, sistem │
│ │literar, comic, ficţiune │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Note: Pentru a ilustra reprezentări │
│ale lumii şi ale omului se valorifică │
│un grupaj de texte/de fragmente de │
│text care explicitează formele │
│aferente perioadei. De exemplu: │
│• culegere sapienţială, roman popular,│
│poem, bestiar, predică, psalm, cronică│
│etc. │
│• poem epic, memorialistică, dialoguri│
│etc. │
│• nuvelă romantică, poem, baladă, │
│meditaţie, elegie, jurnal, povestire │
│etc. │
│• povestire, schiţă, nuvelă realistă, │
│roman, comedie, memorialistică, jurnal│
│etc. │
│Pentru a ilustra reprezentările lumii │
│şi ale omului se recomandă folosirea a│
│minimum două fragmente de text/texte │
│integrale diverse (literare, │
│nonliterare). Se recomandă realizarea │
│unor corelaţii cu cel puţin un text │
│dintr-o altă cultură/literatură. │
│Studiul romantismului va continua în │
│clasa a X-a, iar în clasa a IX-a se │
│recomandă prezentarea sintetică a │
│fenomenelor culturale europene pentru │
│contextualizarea adaptărilor româneşti│
│ale acestora. │
│Pentru studiul criticii de direcţie se│
│vor studia cel puţin două fragmente de│
│text critic. │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │Limbă standard şi variaţie │
│ │regională │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) limbă standard: │
│ │- normă şi abatere (greşeli│
│ │fonetice, lexico-semantice │
│ │şi gramaticale) │
│ │- instrumente normative: │
│ │normele ortografice şi de │
│ │punctuaţie (Dicţionarul │
│ │ortografic, ortoepic şi │
│ │morfologic şi Îndreptarul │
│ │ortografic, ortoepic, │
│ │morfologic şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- dicţionare explicative │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) variaţie regională: │
│ │- dialecte şi graiuri │
│ │- regionalisme │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: abatere, │
│ │instrument normativ, limbă │
│ │standard, normă, │
│ │regionalism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Evoluţia limbii române │
│ ├───────────────────────────┤
│ │- originea latină a limbii │
│ │române (limba română - │
│ │limbă romanică); etape ale │
│ │evoluţiei limbii române; │
│ │straturile lexicale: │
│ │influenţele unor limbi de │
│ │contact şi de cultură │
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- arhaisme, neologisme │
│ │- trecerea de la alfabetul │
│ │chirilic la alfabetul latin│
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- etimologia unui cuvânt │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: arhaism, │
│ │împrumut, neologism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Construcţia textului │
│ │coeziune şi coerentă │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) coeziune (mărci │
│ │lingvistice de conectare a │
│ │unităţilor textului): │
│ │- coordonarea şi │
│ │subordonarea ca mijloace de│
│ │conectare sintactică în │
│ │propoziţie şi în frază │
│ │(rolul prepoziţiilor, al │
│ │conjuncţiilor coordonatoare│
│ │şi subordonatoare, al │
│ │conectorilor relativi │
│ │pentru asigurarea │
│ │coeziunii) │
│ │- raportul propoziţie/frază│
│ │- text; relaţii şi │
│ │conectori transfrastici │
│LIMBA │(fără definirea │
│ROMÂNĂ │conceptelor) │
│ │- topica enunţului în limba│
│ │română modernă ca procedeu │
│ │de coeziune │
│ │- referinţa textuală: mărci│
│ │anaforice şi cataforice, │
│ │mărci deictice; elipsa │
│ │(fără definirea │
│ │conceptelor) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) coerenţă (organizarea │
│ │semantică şi pragmatică a │
│ │textului): │
│ │- unitatea semantică │
│ │globală a textului │
│ │- progresia tematică │
│ │- structura informaţională │
│ │a enunţului (informaţie │
│ │veche - informaţie nouă) │
│ │- relaţiile dintre │
│ │informaţiile explicite şi │
│ │informaţiile implicite │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: coerenţă, │
│ │coeziune, pragmatică, │
│ │semantică │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Comunicare scrisă şi orală │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) comunicare scrisă: │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a redactării diverselor │
│ │tipuri de texte, inclusiv │
│ │texte multimodale │
│ │(claritate, coeziune, │
│ │coerenţă, respectarea │
│ │proprietăţii termenilor; │
│ │autocorectare gramaticală; │
│ │respectarea normelor de │
│ │ortografie şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- texte propuse spre │
│ │redactare: eseul, jurnalul │
│ │clasic/digital, conspectul │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) comunicare orală: │
│ │- planificarea şi │
│ │organizarea discursului │
│ │oral │
│ │- strategii de negociere şi│
│ │de cooperare │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a comunicării orale │
│ │eficiente (dicţia şi │
│ │intonaţia; coerenţa şi │
│ │coeziunea; adecvarea la │
│ │contextul comunicativ) │
│ │- forme de comunicare orală│
│ │propuse spre elaborare: │
│ │dialogul formal şi dialogul│
│ │informal; monolog: │
│ │prezentarea pe o temă dată │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: cooperare, │
│ │formal, informal, negociere│
└──────────┴───────────────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa de Limba şi literatura română este axată pe formarea şi dezvoltarea a trei competenţe: competenţa literară, competenţa culturală şi competenţa lingvistică. Prin sugestiile metodologice de faţă se recomandă abordarea integrată a celor trei competenţe, astfel încât literatura să fie plasată în contextul producerii şi al receptării ei şi să fie corelată cu fenomenele de limbă. Predarea va urmări introducerea noţiunilor de limbă şi de literatură ca sisteme pluristratificate, convergente şi în evoluţie şi va marca, de fiecare dată când este posibil, continuitatea cu diverse conţinuturi studiate în gimnaziu. * Competenţele generale Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale şi Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice, asociate domeniului literatură, urmăresc formarea unor reprezentări coerente şi nuanţate asupra literaturii române, care integrează deopotrivă diversitatea şi transformarea continuă a structurilor sale expresive şi dinamica viziunilor despre om şi despre lume. Domeniul de conţinut literatură include: a. Componenta textuală - referitoare la procesele de receptare a literaturii, evidenţiată în competenţele specifice de înţelegere, de analiză şi de interpretare. Aceasta va fi evaluată prin răspunsul personal, răspunsul critic, jurnalul de reflecţie etc., care urmăresc capacitatea elevilor de a înţelege, de a analiza şi de a interpreta texte literare, precum şi de a înţelege şi de a analiza texte nonliterare. b. Componenta contextuală - referitoare la contextele istorice, sociale, culturale şi estetice ale producerii textelor şi la contextul receptării, incluzând perspectiva elevilor. Are rolul de a sprijini interpretarea textelor prin raportare la orizontul istoric, sociocultural şi estetic căruia îi aparţin. În plus, se realizează o reţea de semnificaţii prin care textele literare sunt puse în evidenţă prin completare sau contrastare cu alte produse artistice din aceeaşi perioadă sau din perioade/spaţii culturale diferite. Această componentă va fi evaluată prin răspuns critic, analiză comparativă, hartă conceptuală, portofoliu tematic etc., pentru a aprecia modul în care elevii pun textul în relaţie cu circumstanţele de producere a acestuia şi cu experienţa personală. c. Componenta teoretică - exprimată prin concepte care furnizează instrumentele necesare construirii unei perspective coerente asupra literaturii şi a culturii, analizei şi interpretării substanţiale a acestora. Literatura va fi abordată ca reprezentare a realităţii (teme, motive, valori, viziune despre lume); ca instituţie (aspecte de viaţă literară: presă, teatru, grupări şi ideologii literare, diversificarea categoriilor de public etc.); ca parcurs istoric (diversificare şi metamorfoze; succesiuni, simultaneităţi şi sincronizări); ca spaţiu de creaţie (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri şi specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp), conţinuturile fiind organizate după un principiu diacronic. Primul modul, "Reflecţii despre literatură", are rolul de a familiariza elevii cu aspectele diverse ale noţiunii de literatură. Pe de o parte, primele activităţi dedicate întâlnirii cu literatura vor fi centrate asupra experienţei lecturii literare, asupra modului în care literatura facilitează dezvoltarea personală şi formarea identităţii individuale a cititorului, asupra modului în care literatura stimulează empatia şi atitudinile etice faţă de ceilalţi etc. Pe de altă parte, se pot construi secvenţe teoretice în care, cu ajutorul hărţilor, se va explica aparatul conceptual necesar lecturii textelor literare şi secvenţe de exersare a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare. Se recomandă alegerea unor texte/fragmente de text care să răspundă orizontului şi obişnuinţelor de lectură ale elevilor. De asemenea, se mizează pe texte care să-i provoace la reflecţie, astfel ca prin lectura acestora elevii să înţeleagă că literatura este un discurs nuanţat, plural şi substanţial. Exemplificarea modurilor în care literatura poate fi relevantă pentru elevi (le poate forma/îmbunătăţi percepţia asupra lor înşişi şi asupra celorlalţi, precum şi asupra vieţii sociale şi culturale) este urmată de contextualizarea formelor literare. Fiecare perioadă istorică a fost structurată deductiv, de la general la particular, de la context la text, astfel: a) interogarea contextului socioistoric (cu referire la mentalităţi, idei, evenimente etc.); b) prezentarea sintetică a contextului cultural (care oferă o imagine asupra instituţiilor, a practicilor şi a circulaţiei textelor); c) prezentarea sintetică a paradigmelor estetice (la nivel transnaţional şi apoi naţional); d) reprezentări despre lume şi despre om (cuprinzând o imagine sintetică a formelor literare ale perioadei; teme, motive, valori; reţele de texte aparţinând literaturii naţionale/transnaţionale); e) interpretarea textelor integrale, care exemplifică formele literare ilustrative pentru paradigma estetică studiată. Demersurile didactice vor avea în vedere activităţi prin care elevii să recepteze literatura ca pe un discurs complex despre lume şi despre condiţia umană şi vor fi axate pe receptarea fenomenelor literare, punându-se accent pe lectura integrală a textelor literare şi nonliterare, pe menţinerea echilibrului între analiză şi interpretare, pe valorizarea interpretării personale şi pe reflecţia asupra procesului de interpretare. Lectura va fi centrată asupra proceselor hermeneutice fundamentale: înţelegerea şi interpretarea. În acest sens, activităţile de receptare urmăresc: construirea şi aprofundarea înţelegerii globale, prin strategii de redare parafrastică sau sintetică; identificarea şi descrierea coordonatelor textului în raport cu parametrii generici, prin strategii de analiză; construcţia interpretării globale. Raportarea fenomenului literar la context va fi realizată din următoarele perspective: ● Perspectiva "de ansamblu" - o abordare comprehensivă şi integratoare, care include atât texte literare, cât şi surse istorice şi opere artistice în sens larg. Abordarea urmăreşte înţelegerea textelor/documentelor în raport cu contextul lor specific, utilizând strategii ca: harta, colajul, grupajul de texte etc. ● Perspectiva "din interior" - realizată prin "imersiune", cu scopul de a restitui contextul printr-o raportare reflexivă şi critică. Strategiile utilizate includ: descrierea subiectivă, jurnalul de reflecţie, jurnalul imersiv etc. ● Perspectiva relaţională - care leagă contextul producerii textului de contextul receptării acestuia, pentru a evidenţia sistemele de valori, instituţiile, formele culturale etc. Interpretarea textelor integrale poate fi abordată în secvenţe didactice proiectate în funcţie de trei timpi metodici: ● prelectura (o etapă în care profesorii, în funcţie de specificul şi de interesele elevilor faţă de text, vor încerca să faciliteze receptarea textului, să contureze orizontul de aşteptare al elevilor sau o anumită atitudine estetică, să stimuleze interesul lor pentru lectură); ● lecturile succesive (o etapă în care elevii abordează textul, axată pe strategii de formulare a sensului şi a semnificaţiilor); ● postlectura (moment al interogării semnificaţiilor, a valorilor şi a lumii textului; al extinderii dialogului cu textul prin deschideri intertextuale spre diverse tipuri de texte din alte epoci şi literaturi, prin deschideri spre alte arte, spre media şi spre alte domenii ale cunoaşterii). Competenţa generală Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă vizează: a) înţelegerea evoluţiei limbii române şi a variaţiei lingvistice prin raportare la limba română actuală/standard, pentru a percepe dinamica istorică a limbii şi pentru a se raporta fără prejudecăţi la variantele regionale ale limbii; b) conştientizarea lingvistică, raportată la toate nivelurile limbii şi c) receptarea şi producerea de texte orale sau scrise, noţiunea de "text" fiind înţeleasă în sens larg, ca formă de comunicare. Domeniul de conţinut limba română include: a. Resurse conceptuale (componenta teoretică) - exprimate printr-un set de concepte de bază, utilizate pentru înţelegerea şi explicarea funcţionării şi a variaţiei limbii, în vederea conştientizării formelor şi a funcţiilor acesteia. Prin componenta teoretică se urmăreşte dezvoltarea metalimbajului şi a capacităţii elevilor de a observa şi de a explica fenomene lingvistice. Aceste concepte nu constituie obiect al evaluării ca atare, ci sunt valorificate ca instrumente de sprijin în activităţile de receptare şi de producere, de analiză şi de revizuire a mesajelor. Se recomandă integrarea lor în prezentarea şi în interpretarea fenomenului lingvistic, în activităţile consacrate înţelegerii textului literar şi nonliterar etc. b. Componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică - referitoare la utilizarea limbii în contexte de comunicare variate, prin raportare la normă şi la convenţiile pragmatice şi sociolingvistice, la formularea corectă a enunţurilor adaptate scopului/contextului comunicării, la folosirea strategiilor de comunicare adecvate. Aceasta se evaluează prioritar integrat, prin performanţele discursive ale elevilor, şi complementar, prin activităţi centrate asupra unor acte de vorbire uzuale, strategii de adecvare a discursului la interlocutor şi la context etc. c. Componenta reflexivă (bazată pe resursele conceptuale şi manifestată prin componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică) - referitoare la capacitatea elevilor de a evalua propriile alegeri lingvistice şi pe ale altora, de a conştientiza relaţia dintre alegerile lingvistice, contextele sociale şi semnificaţii. Această dimensiune este vizată prioritar de evaluarea formativă, precum şi de evaluări bazate pe chestionare de reflecţie, de autoevaluare etc. Cele trei componente funcţionează integrat, nu separat, în activităţi de comunicare orală şi scrisă, competenţa lingvistică manifestându-se prin performanţele efective ale elevilor. Predarea limbii române va urmări integrarea cunoştinţelor despre structura limbii în activităţi de comunicare reală, orală şi scrisă, relevante pentru viaţa socială şi academică a elevilor şi pentru formarea conştiinţei lor culturale. Accentul se va pune pe utilizarea limbii în contexte autentice, nu pe descrierea abstractă a sistemului lingvistic. Se recomandă adaptarea metalimbajului la nivelul clasei, cu accent pe funcţionalitate, nu pe memorarea definiţiilor. Studierea elementelor de limbă şi a structurilor gramaticale se realizează în măsura în care acestea contribuie la organizarea sensului, la coeziunea şi la coerenţa mesajului. Studiul variaţiei istorice a limbii se realizează prin raportare la semnificaţia pe care o generează, fiind integrat în analiza unor exemple contextualizate din textele studiate, relevante pentru înţelegerea funcţionării limbii în diferite epoci. Variaţia regională a limbii este abordată funcţional, prin raportare la semnificaţie şi la adecvarea comunicării la contexte concrete, pentru a combate prejudecăţile şi stereotipurile asociate utilizării regionalismelor şi pentru a manifesta apreciere şi respect faţă de profilul lingvistic al fiecărui individ. În selecţia textelor pentru activităţile de receptare şi de producere se vor valorifica, alături de textele literare, texte nonliterare actuale şi texte de graniţă (jurnale, bloguri, texte memorialistice, discursuri publice etc.), pentru a asigura transferul competenţelor de comunicare în contexte reale. Utilizarea instrumentelor digitale şi a aplicaţiilor de inteligenţă artificială în activităţile de învăţare se va realiza în scop formativ, pentru dezvoltarea competenţei lingvistice, a competenţelor digitale şi a gândirii critice. Demersurile didactice au în vedere activităţi prin care evoluţia limbii române este abordată narativ, pentru a le oferi elevilor repere privind originea latină a limbii române (ca limbă romanică, integrată într-o familie lingvistică) şi tranziţia sa de la primele forme scrise până la limba română modernă, cu alfabetele folosite succesiv. În ceea ce priveşte construcţia textului, se va pune accent pe coerenţă şi pe coeziune, ca elemente intrinsece receptării şi producerii de text. Astfel, pornind de la noţiunile însuşite în gimnaziu, completate de cele care ţin de structura textului, demersul didactic va avea în vedere raportul dintre cuvânt/propoziţie şi enunţ, dintre enunţ şi text, pentru a pune în evidenţă construcţia textului şi modul în care se asigură coeziunea şi coerenţa acestuia. În ceea ce priveşte evaluarea, se recomandă diversificarea metodelor şi a formelor acesteia, cu accent pe evaluarea formativă, continuă, menită să sprijine învăţarea, urmată de un feedback clar, descriptiv, care să ofere informaţii despre rezultatele elevilor, soluţii şi direcţii despre cum şi-ar putea aceştia forma sau dezvolta competenţele evaluate. În acest sens, este necesară corelarea competenţelor specifice cu rezultatele evaluării, pentru a se putea urmări şi analiza progresul fiecărui elev. De asemenea, este important ca, în evaluarea la clasă, profesorul să îmbine metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare cu cele complementare: observarea sistematică, proiectul, investigaţia, autoevaluarea şi interevaluarea etc. În cadrul evaluărilor scrise, se recomandă ca itemii să fie variaţi (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi) şi gradaţi ca nivel de dificultate şi de complexitate, astfel încât să se evalueze procese cognitive variate, de la simple la complexe, în acord cu competenţele specifice prevăzute în programă. * La liceu, accentul general va cădea în mod explicit pe strategiile şi pe formele de comunicare prin care se asigură dezvoltarea personală şi, în perspectivă, inserţia socială a elevului. Se recomandă folosirea la clasă a resurselor educaţionale deschise (RED) interactive şi adaptative în vederea eficientizării demersului didactic, precum şi a instrumentelor de inteligenţă artificială pentru diverse activităţi. În funcţie de specificul clasei şi de dinamica sa, profesorul îşi stabileşte o anume strategie didactică prin care vizează în mod real formarea competenţelor, văzute ca "un set de atitudini faţă de sarcina asociată şi care, prin motivaţie şi interese, angrenează ansamblul de abilităţi şi cunoştinţe, respectiv seturile de capacităţi cognitive, emoţionale şi fizice care pun în acţiune comportamente specifice, contextualizate de sarcină şi rol" (Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea curriculumului naţional, 2021). Sarcinile de lucru trebuie să provoace elevii să formuleze idei, valorificând informaţii diverse, uneori concurente, pentru a realiza interpretări, ipoteze sau evaluări ale unor texte complexe, care abordează o tematică diversă, având în vedere criterii multiple sau abordări diferite. Condiţia necesară pentru rezolvarea sarcinilor de lucru la acest nivel este precizia analizei şi atenţia minuţioasă la detalii care nu sunt evidente în text (conform OECD PISA Global Competence Framework). De asemenea, profesorii au posibilitatea flexibilizării demersului didactic, în funcţie de profil, de specializare, de nivelul clasei şi de grupele de nivel din cadrul acesteia, astfel încât să fie asigurate formarea şi dezvoltarea competenţelor şi raportarea la conţinuturile prevăzute în programă. De exemplu, în urma evaluării iniţiale, profesorul poate alege şi alte strategii şi metode specifice literaţiei pentru adolescenţi. În primul rând, profesorul va urmări fluenţa elevilor în exprimare şi capacitatea lor de a utiliza corect vocabularul limbii române (prin hărţi lexicale, cuvinte explicate cu ajutorul dicţionarelor etc.). Mai apoi, va urmări identificarea cuvintelor, lectura grupurilor de cuvinte şi selectarea informaţiei esenţiale din text. Ulterior, profesorul va adresa întrebări factuale şi inferenţiale în vederea formulării sensului global al textului, ajungându-se la redactarea rezumatului, la construirea unei reprezentări mentale şi la reflecţia asupra ideilor. Ritmul de parcurgere a modulelor de conţinut va fi decis de profesor în funcţie de particularităţile elevilor. Se recomandă studierea integrată a conţinuturilor asociate competenţelor literare şi lingvistice, fără a exclude abordarea lor distinctă, la alegerea profesorului. Proiectarea va respecta logica proceselor receptării propuse în evaluarea PISA: accesarea şi localizarea informaţiilor; identificarea lor; integrarea şi interpretarea (comprehensiunea literală, construirea înţelegerii globale, dezvoltarea unei interpretări); reflecţia şi evaluarea pe baza cunoştinţelor exterioare textului (prin raportare la conţinutul şi la forma textului). * Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei literare: ● strategii de ilustrare/reprezentare a conceptelor, de tipul hărţilor conceptuale/mentale privind aspecte specifice epocii (corelate cu competenţa specifică - numită în continuare CS - CS1.1, CS2.1) Elevii elaborează hărţi conceptuale pentru a înţelege trăsături definitorii ale unei epoci culturale, relaţiile dintre contextul socioistoric şi creaţia literară, legături între curente literare/artistice, teme, motive şi valori recurente etc. ● proiecte de grup (corelate cu CS1.1, CS2.1, CS2.2) Elevii colaborează pentru a compara expresii artistice ale aceleiaşi viziuni despre lume, identificând corespondenţe între literatură, arte plastice, muzică şi arhitectură, sau pentru a reconstitui imaginea unei personalităţi reprezentative pentru o epocă, folosind resurse diverse. ● ateliere de scriere (corelate cu CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii redactează texte prin care prezintă relaţia dintre ideologia unei epoci şi formele artistice specifice, exemplificând-o printr-o selecţie de texte/opere de artă. ● jurnale imersive (corelate cu CS2.1, CS2.2) Elevii redactează un jurnal "din interiorul" unei epoci pentru a înţelege mentalităţile şi atmosfera culturală. ● jurnale de reflecţie (corelate cu CS1.1, CS1.3, CS 2.1, CS2.2) Elevii formulează reflecţii personale asupra unor idei şi valori culturale prezente în epoca actuală pe care le-au identificat în textele studiate, dezvoltându-şi astfel gândirea critică şi sensibilitatea culturală. ● strategii inferenţiale (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii citesc "printre rânduri" pentru a construi sensul global al textelor. Procesul de înţelegere se focalizează asupra relaţiei cauză-efect, a inferenţelor anaforice şi a celor predictive. ● strategii de lectură contrastivă (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii corelează textele cu lumea lor, cu texte din diferite epoci, cu opere de artă, cu produse media etc. Este o strategie care facilitează comprehensiunea textelor şi implică elevii în construirea sensului prin raportare la ceea ce ei ştiu, la experienţele lor sau la alte texte. ● interogarea (corelată cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii îşi dezvoltă gândirea critică prin problematizarea semnificaţiilor textelor integrale/fragmentelor de text aflate în relaţie. Elevii se implică în activităţi de analiză a textelor, de interpretare, evaluând sau aplicând ipotezele lor interpretative şi răspunzând la întrebări literale, de reamintire, interpretative, deductive sau explicative etc. Recomandări de autoare şi autori: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăguşanu, Gheorghe Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu; Niccolo Machiavelli, Montesquieu, Moliere, Doamna de Stael, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Eliot. Notă. Se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text). La finalul anului şcolar, se recomandă activităţi de sistematizare şi de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema "Oameni ai timpului lor": prezentarea unor personalităţi relevante pentru diferite epoci, insistându-se asupra evenimentelor biografice care au influenţat dezvoltarea culturii române şi a societăţii româneşti. Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D'Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu etc. Elevii vor fi îndrumaţi de profesor să apeleze în documentare la surse (istorice, literare etc.) pe diverse suporturi (volume de critică şi de istorie literară, articole disponibile în mediul online, imagini, clipuri video etc.), pe care le vor integra în mod critic în proiectele lor. În cadrul acestor activităţi, elevii vor respecta etica redactării şi vor folosi tehnici de citare conform normelor în vigoare. Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei lingvistice: ● analiză funcţională a textelor (corelată cu CS3.2, CS3.3) Elevii analizează texte din contexte reale (presă, e-mail, texte digitale) pentru a identifica relaţia dintre structurile lingvistice, organizarea informaţiei şi adecvarea mesajului la scopul comunicării. ● redactare şi revizuire a textului (corelate cu CS3.2, CS3.3) Elevii redactează şi revizuiesc texte aparţinând unor tipuri discursive variate (text narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ etc.), concentrându-se asupra coeziunii, a coerenţei, a organizării informaţionale şi a respectării normei, prin autoevaluare şi evaluare intercolegială. ● rescriere şi reformulare contextualizată (corelate cu CS3.2) Elevii reformulează enunţuri sau texte prin modificarea topicii sau a structurii discursive, analizând efectele de sens şi rolul structurilor sintactice în construcţia mesajului. ● conştientizare a variaţiei lingvistice şi a normei (corelată cu CS3.1, CS3.3) Elevii compară variante lingvistice aparţinând unor zone diferite pentru a înţelege dinamica limbii şi pentru a identifica în mod conştient norma în contexte de comunicare. ● comunicare orală ghidată (corelată cu CS3.3) Elevii planifică şi susţin intervenţii orale, adaptate contextului şi publicului, completând fişe de (auto)evaluare şi jurnale de reflecţie privind claritatea, coerenţa şi adecvarea discursului. ● formulare şi reformulare a instrucţiunilor (corelate cu CS3.4) Elevii formulează şi reformulează instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială, analizând comparativ răspunsurile obţinute din perspectiva informaţiei şi a preciziei. ● realizare a unui vlog/podcast (corelată cu CS3.3, CS3.4) Elevii scriu un scurt scenariu de tip vlog sau podcast educaţional pe o anumită temă, pe care apoi îl înregistrează cu scopul de a observa diferenţele generate de trecerea de la scris la oral. Elevii pot rescrie succesiv scenariul, astfel încât vlogul sau podcastul să reflecte firescul unui discurs oral. * Orele aflate la dispoziţia cadrului didactic, reprezentând 25% din numărul total de ore al disciplinei Limba şi literatura română, asigură contextul flexibil de adaptare şi de personalizare a demersului didactic, în funcţie de specificul clasei şi de nevoile individuale ale elevilor. Aceste ore pot fi utilizate pentru activităţi de remediere şi de consolidare, destinate elevilor care întâmpină dificultăţi în exersarea şi aplicarea competenţelor dobândite. Astfel, se pot planifica exerciţii suplimentare de analiză textuală, strategii de înţelegere a textului literar sau se pot consolida competenţele de scriere argumentativă. În egală măsură, aceste ore oferă posibilitatea aprofundării şi a extinderii, pentru elevii cu ritm accelerat de învăţare, prin intermediul lecturilor suplimentare, al unor ateliere de creaţie literară etc. Orele aflate la dispoziţia profesorului pot susţine şi dezvoltarea excelenţei prin pregătirea elevilor motivaţi să participe la olimpiade, la concursuri şcolare sau la alte proiecte. Totodată, acestea facilitează transferul competenţelor în contexte autentice, prin activităţi care favorizează utilizarea abilităţilor de comunicare şi de argumentare în situaţii cotidiene sau profesionale, cum ar fi: dezbaterile, prezentările publice, redactarea de texte funcţionale sau proiectele interdisciplinare. GRUP DE LUCRU
┌────┬──────────────┬───────────────┬───────────┐
│NR. │NUMELE ŞI │INSTITUŢIA/ │FUNCŢIA ÎN │
│CRT.│PRENUMELE │UNITATEA DE │CADRUL │
│ │ │ÎNVĂŢĂMÂNT │G.L.C. │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │GEORGESCU │Ministerul │ │
│1. │DANIEL │Educaţiei şi │responsabil│
│ │ │Cercetării │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │NISTOR │Centrul │ │
│2. │CONSTANTIN │Naţional pentru│responsabil│
│ │CIPRIAN │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│3. │DUBĂLARU OANA │Universitatea │coordonator│
│ │ANCA │din Bucureşti │ştiinţific │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│4. │MARTIN MIRCEA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│5. │ZAFIU RODICA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│6. │GEORGESCU │Naţional pentru│membru │
│ │IRINA ROXANA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│7. │CIOBANU ROXANA│Naţional pentru│membru │
│ │ŞTEFANIA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Institutul de │ │
│ │NICOLAE │Lingvistică │ │
│8. │ALEXANDRU │„Iorgu Iordan -│membru │
│ │COSMIN │Alexandru │ │
│ │ │Rosetti” │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│9. │RĂDUŢĂ DOINA │Universitatea │membru │
│ │MAGDALENA │din Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│10. │ILIE EMANUELA │„Alexandru Ioan│membru │
│ │ │Cuza”, Iaşi │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│11. │PAMFIL ALINA │„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │TĂMÂIAN │Universitatea │ │
│12. │GIOCONDA IOANA│„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MITCHIEVICI │Uniunea │ │
│13. │ANGELO-NICOLAE│Scriitorilor │membru │
│ │ │din România │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ANISIE MONICA │Naţional de │ │
│14. │CRISTINA │Informatică │membru │
│ │ │„Tudor Vianu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│15. │BENTZ TEODORA │Naţional „I.L. │membru │
│ │ │Caragiale”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │CHELARIU │Colegiul │ │
│16. │SILVIA OFELIA │Naţional „Al.I.│membru │
│ │ │Cuza”, Focşani │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ │Naţional │ │
│17. │CIOBOTARU │Pedagogic │membru │
│ │ANAMARIA │„Constantin │ │
│ │ │Brătescu”, │ │
│ │ │Constanţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│18. │COVACI ARIANA │Naţional „C.D. │membru │
│ │OANA │Loga”, │ │
│ │ │Caransebeş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │DUDAŞ-VASILE │Naţional │ │
│19. │ADRIANA │„Traian │membru │
│ │ │Lalescu”, │ │
│ │ │Reşiţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│20. │GÂLEA GABRIELA│Naţional „Titu │membru │
│ │ANAMARIA │Maiorescu”, │ │
│ │ │Aiud │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│21. │MARIAN-IONESCU│Naţional „I.L. │membru │
│ │MARIA CRISTINA│Caragiale”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MAXIM ANDREIA │Colegiul │ │
│22. │NICOLETA │Naţional „Moise│membru │
│ │ │Nicoară”, Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│23. │MORAR MIHAI │Naţional „Mihai│membru │
│ │GHEORGHE │Viteazul”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Şcoala │ │
│ │NEGRILĂ │Gimnazială nr. │ │
│24. │MIHAELA │6 „Iacob │membru │
│ │CORNELIA │Mureşianu”, │ │
│ │ │Braşov │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│25. │ORBAN LAURA │Naţional de │membru │
│ │HENRIETA │Informatică, │ │
│ │ │Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│26. │PETRACHE ANCA │Naţional „Iulia│membru │
│ │DENISA │Hasdeu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│27. │PRICINĂ ANCA │Naţional „Carol│membru │
│ │ │I”, Craiova │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Liceul UMFST │ │
│28. │RAŢIU BOGDAN │„George Emil │membru │
│ │PETRU │Palade”, Târgu │ │
│ │ │Mureş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │VINTILĂ ISABEL│Şcoala │ │
│29. │GIORGIANA │Gimnazială Nr. │membru │
│ │ │3, Suceava │ │
└────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘
ANEXA 3 (Anexa nr. 91 la nr. 6930/2025) Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română Clasa a IX-a Trunchi comun şi curriculum de specialitate (TC+CS) Filiera teoretică, profil umanist, specializarea ştiinţe sociale 2025 Programe şcolare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru aprobate ca anexe la OMEC nr. 4350/2025, TC/TC+CS/CS, pentru filierele, profilurile şi specializările/calificările din învăţământul liceal ANEXA 91 Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasa a IX-a, trunchi comun şi curriculum de specialitate (TC + CS) – Filiera teoretică, profil umanist, specializarea ştiinţe sociale NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Limba şi literatura română are un rol prioritar în formarea intelectuală, afectivă şi civică a elevilor şi contribuie în mod fundamental la construirea profilului lor cultural. În arhitectura curriculumului, disciplina facilitează accesul la celelalte domenii ale cunoaşterii şi creează, prin potenţialul ei simbolic, cultural şi identitar, premisele unor demersuri integrate, care să le permită elevilor să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să se poziţioneze reflexiv în raport cu aceasta. Viziunea curriculară este orientată spre dezvoltarea competenţei literare, a celei culturale şi a celei lingvistice într-un proiect progresiv şi cumulativ, care subsumează două domenii de conţinut: A) Literatură; B) Limba română. Suportul normativ al programei este asigurat de o serie de documente legislative şi de politică educaţională, naţionale şi internaţionale: Legea învăţământului Preuniversitar nr. 198 din 2023, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede drept finalitate educaţională principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini; Profilul de formare al absolventului, aprobat prin OME nr. 6731/2023; Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, aprobat prin OME nr. 3239/2021; Instrucţiunea nr. 8/2025 privind aplicarea unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului alocat disciplinei/domeniului de studiu; Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii; Cadrul european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar (LiFT-2) şi OECD PISA Global Competence Framework. Programa contribuie la implementarea, la nivel curricular, a Profilului de formare al absolventului şi asigură coerenţa dintre predare, învăţare şi evaluare în logica dezvoltării competenţelor. În acest sens, disciplina Limba şi literatura română contribuie, în principal, la formarea următoarelor competenţe-cheie: (1) competenţa de citire, scriere şi înţelegere a mesajului; (2) competenţa de sensibilizare şi de exprimare culturală; (3) competenţa personală, socială şi de a învăţa să înveţi; (4) în subsidiar, competenţa digitală. Viziunea actualei programe conturează un profil al absolventului definit prin atribute esenţiale pentru cetăţeanul activ al secolului al XXI-lea: comunicativ, autonom, creativ, reflexiv, colaborativ, prospectiv, rezilient, responsabil şi etic. Obiectivele fundamentale ale programei sunt: furnizarea instrumentarului lingvistic necesar conştientizării lingvistice; înţelegerea importanţei alfabetizării funcţionale şi a educaţiei literare; crearea unor cadre de experienţă care să valorifice aspecte ale culturii române în devenirea ei şi în relaţie cu diferite contexte transnaţionale, pentru formarea acestui profil complex. Structurarea programei are la bază o abordare integrată, care combină modele didactice complementare, validate de cercetările europene în didactica limbilor materne (Sawyer & Van de Ven 2007*1), Witte & Sâmihăian 2013*2)) şi de studiile de didactică a limbii şi literaturii române (Pamfil 2016*3)). *1) SAWYER, W. & VAN DE VEN P.-H. (2007): "Starting Points: Paradigms in Mother-Tongue Education", in L1-Educaţional Studies in Language and literature vol. 7(1), pp. 5-20. *2) WITTE, T.C.H. & SÂMIHĂIAN, F. (2013): "Is Europe Open to a Student-oriented Framework for Literature? A Comparative Analysis of the Formal Literature Curriculum in Six European Countries", in L1-Educaţional Studies in Language and Literature, vol.13, pp. 1-22. *3) PAMFIL, A. (2016): Didactica literaturii. Reorientări. Bucureşti: Art. Astfel, în cadrul programei, domeniul "Literatură" este abordat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel cultural şi cu cel estetic, atât la nivelul competenţelor, cât şi al conţinuturilor asociate. Conform acestor modele: - lectura textului literar îndeamnă la reflecţie asupra condiţiei umane, literatura fiind receptată ca un discurs despre om şi lume; – interacţiunea cu textul privilegiază procesele de comprehensiune şi de interpretare; – cunoaşterea fenomenului literar românesc, a scriitorilor şi a operelor reprezentative se face prin raportare la context; – asimilarea şi aplicarea conceptelor de teorie literară contribuie la o lectură nuanţată. Domeniul "Limba română" este organizat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel comunicativ-funcţional şi cu cel cultural. Conform acestor modele: - studiul limbii urmăreşte formarea unor vorbitori reflexivi, capabili de utilizarea conştientă a limbii, de evaluare şi de control al propriului discurs; – strategiile de comunicare le permit elevilor să îşi dezvolte capacitatea de a recepta, de a produce şi de a interpreta mesaje în diferite contexte de comunicare; – conştientizarea lingvistică dezvoltă gândirea critică şi favorizează înţelegerea rolului limbii în viaţă şi în societate, transformând elevii din receptori pasivi în producători de discurs coerent, corect şi fluent; – integrarea explicită a temelor legate de variaţia lingvistică formează o atitudine deschisă şi reflexivă faţă de diversitatea lingvistică şi culturală. Principiul ordonator al conţinuturilor este cel diacronic, reflectat mai ales în dinamica formelor literare, a reprezentărilor despre om şi despre lume şi a contextelor care le generează, precum şi în dinamica limbii. Orientarea cronologică este motivată de: - filosofia educaţională care susţine că elevii, ca tineri cetăţeni, îşi pot proiecta viitorul, învăţând, în acelaşi timp, să se orienteze în cadre ale prezentului şi ale trecutului; – specificul disciplinei filologice, în care faptele de limbă şi de literatură încorporează în mod intrinsec dimensiunea istorică; – studiile cultural-estetice, care privilegiază o înţelegere logică şi integrativă a evoluţiei paradigmelor/curentelor culturale şi literare, a evoluţiei ideilor şi a mentalităţilor; – viziunea curriculară, care armonizează studiul disciplinei în gimnaziu cu studiul acesteia în liceu: abordarea tematică a literaturii este continuată cu abordarea dinamică a fenomenului literar românesc în evoluţia lui şi în raport cu spaţiul european/transnaţional; abordarea comunicativ-funcţională a limbii române din gimnaziu este continuată şi orientată acum spre conştientizarea lingvistică; – studiile de didactică a limbii şi literaturii, care evidenţiază limitele unei educaţii a lecturii centrate exclusiv pe strategii, în absenţa unor conţinuturi semnificative şi contextualizate. De asemenea, pentru ca elevii să înţeleagă dinamica formelor şi a viziunilor despre om, despre lume şi despre artă, prezenta programă propune ca literatura să fie înţeleasă ca fenomen cultural (parte a contextului cultural în care a fost creată, cu integrarea sa în istoria culturii naţionale şi transnaţionale), ca practică estetică (parte integrantă a istoriei formelor de creaţie) şi ca discurs social (care interoghează sistemul de valori al epocii în care se produce şi se receptează). Programa pentru clasa a IX-a se situează în raport de continuitate faţă de programa de nivel gimnazial a disciplinei de studiu, valorificând achiziţiile şi dezvoltând competenţele elevilor, pe care le proiectează la un nivel superior (prin grade mai înalte de conştientizare, de abstractizare şi de reflecţie). Tema generală a clasei a VIII-a, "Reflecţii despre lumea din jur", este continuată în clasa a IX-a de un modul tematic intitulat "Reflecţii despre literatură", în care elevilor li se facilitează o înţelegere din perspective şi contexte multiple a literaturii. Totodată, în relaţie cu programa de gimnaziu este şi perspectiva procesuală în construcţia de sens, concretizată prin strategii de comprehensiune şi interpretare, de comunicare orală şi de comunicare scrisă. Perspectiva inovatoare a programei poate fi corelată cu următoarele concepte supraordonatoare: a) Literatura este un sistem pluristratificat, abordat ca reprezentare a realităţii, ca instituţie, ca parcurs istoric, ca spaţiu de creaţie, ca tablou al genurilor. Perspectiva se concretizează în primul modul tematic, care îşi propune cultivarea unei atitudini deschise faţă de educaţia literară şi conştientizarea faptului că literatura, ca fenomen cultural şi estetic, contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. b) Contextul reprezintă un concept abordat în acord cu procesele de receptare propuse de documentele OECD (PISA), concept care va ordona dezvoltarea competenţei de lectură literară. Contextele facilitează construirea unor reprezentări culturale. Pe de o parte, ele se referă la dinamici socioistorice exterioare textelor, dar prin care se oferă semnificaţie acestora, iar, pe de altă parte, se raportează la evaluarea şi la reflecţia asupra textelor, din perspectiva contextelor familiare cititorului, precum şi din perspectiva unor texte aparţinând altei culturi sau din perspectiva artelor (muzică, arte plastice etc.), pentru a problematiza şi a construi reprezentări ale lumii şi ale omului. c) Interpretarea literaturii are ca scop modelarea perspectivei despre om şi lume a elevilor şi este determinată de reflecţia asupra practicilor, a conţinuturilor şi a formelor literare, de raportarea critică la valorile "lumii textului", de interogarea contextelor (producere şi receptare) şi de valorizarea interpretării. d) Formele literare organizează reprezentarea realităţii în literatură şi încadrează viziunile personale ale creatorilor asupra lumii. Acestea constituie un sistem în sincronie, dependent de contextele istoric, sociocultural şi estetic. Totodată, ele evoluează în timp, în acord cu mentalitatea fiecărei epoci, cu imaginarul colectiv şi cu sistemul de convenţii artistice specifice. e) Flexibilitatea lingvistică şi comunicativă determină organizarea strategică a studiului limbii pe patru piloni: conştientizare lingvistică, variaţie lingvistică, redactare şi comunicare orală. Concepţia curriculară vizează combaterea unei duble deficienţe: pe de o parte, analfabetismul funcţional (incapacitatea de a decoda şi de a înţelege critic informaţia), iar, pe de altă parte, analfabetismul practic, definit ca eşecul de a scrie şi de a vorbi corect şi coerent în limba maternă. Prezenta programă şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a este proiectată în acord cu prevederile Planurilor-cadru pentru învăţământul liceal cu frecvenţă zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, cu o alocare de 3 ore/săptămână (TC), la care se adaugă 1 oră/săptămână, în cadrul curriculumului de specialitate (CS). Programa de Limba şi literatura română pentru specializarea Ştiinţe sociale se diferenţiază de cea de Trunchi Comun prin extinderea demersurilor atât în domeniul literaturii, cât şi în cel al limbii române, adăugând conţinuturi motivate de alocarea suplimentară de timp. Specificul studiului disciplinei la specializarea Ştiinţe sociale urmăreşte un contact mai amplu cu texte şi forme literare care privilegiază reflecţia asupra aspectelor sociale; în paralel, componenta de limba română capătă o dimensiune accentuat analitică. Structura programei şcolare, prevăzută în Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, este următoarea: - Notă de prezentare, care prezintă importanţa disciplinei şi viziunea curriculară pentru anul de studiu; – Competenţe generale, care se reflectă în achiziţiile dobândite în urma parcurgerii unui nivel de studiu sau a unui ciclu de şcolaritate; – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, care sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în procesul de dezvoltare a acestora; – Conţinuturi ale învăţării, care fundamentează demersul ştiinţific; – Sugestii metodologice, care asigură coerenţa şi înţelegerea viziunii curriculare în vederea punerii în practică a programei. COMPETENŢE GENERALE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 1.1. Identificarea constantelor tematice şi a dominantelor expresive în reprezentările unei perioade istorice pentru a evidenţia diversitatea şi evoluţia formelor literare - selectarea şi evidenţierea fragmentelor dintr-un text literar care ilustrează trăsături ale identităţii individuale sau colective (portrete, simboluri, motive culturale etc.) – identificarea dominantelor tematice ale unei perioade, reprezentate în producţii literare şi artistice – sintetizarea modurilor de reprezentare a identităţii individuale şi colective în diferite tipuri de texte, prin hărţi conceptuale care integrează teme şi trăsături caracteristice ale personajelor (mentalitate, comportament, limbaj, vestimentaţie etc.) – compararea unei secvenţe de text cu o creaţie plastică/muzicală aparţinând aceleiaşi perioade pentru a evidenţia reprezentarea aspectelor realităţii în medii artistice diferite – vizionarea unor filme artistice sau documentare pentru a identifica formele de reprezentare contemporană a unei perioade/epoci istorice – elaborarea, pe baza unor surse recomandate de către profesor, a unui proiect de grup despre reprezentarea unei teme în limbaje artistice diferite (literatură, muzică, pictură, sculptură, cinematografie), pentru a demonstra înţelegerea unei realităţi istorice 1.2. Utilizarea unor modalităţi variate de înţelegere şi de analiză a textelor pentru susţinerea opiniilor critice - exerciţii de analiză a unui text literar pentru a identifica elementele care construiesc semnificaţia (titlu, temă, secvenţe textuale, lirism etc.) – elaborarea unei fişe de observaţie pentru identificarea elementelor de construcţie a textului care contribuie la crearea atmosferei epocii (detalii, imagini etc.) – interogarea textelor din perspectiva problematicii, a lumii reprezentate, a condiţiei umane şi a valorilor, prin întrebări transtextuale – redactarea unui jurnal de reflecţie asupra valorilor propuse de lumea textului şi a relevanţei lor în contextul receptării din perioada în care au apărut şi din prezent – analiza comparativă a unui text literar şi a unei adaptări multimedia (ilustraţie, scurtmetraj, animaţie etc.) pentru a înţelege cum se transpune aceeaşi idee în mod simbolic şi expresiv în limbaje artistice diferite 1.3. Valorificarea unor modalităţi diverse de interpretare (contextuală, tematică, stilistică etc.) a unui text pentru evidenţierea sensurilor plurale - redactarea unui jurnal de lectură care inventariază teme, motive, simboluri recurente, valori etice etc., identificate în diferite tipuri de texte – redactarea unui jurnal de reflecţie folosind reacţiile personale generate de lectura unui text care ilustrează o formă literară specifică pentru reprezentările unei anumite perioade istorice – construirea sensului de ansamblu al unui text parcurs integral, prin întrebări factuale, intratextuale cu răspuns închis şi deschis, prin chestionare care abordează clase diferite de inferenţe, prin completarea de organizatori grafici şi prin rezumare – redactarea unor texte care să reflecte modul în care mijloacele de expresie contribuie la construcţia temei şi a sensului (Care este perspectiva asupra temei pe care o configurează textul? Ce tip de lume construieşte scriitorul? Ce valori sunt reflectate în lumea textului? etc.) – exerciţii de comparare a unor analize personale asupra textelor studiate cu răspunsurile generate de inteligenţa artificială pentru a înţelege particularităţile fiecărui tip de discurs – elaborarea unor ipoteze interpretative valorificând secvenţe relevante din cadrul textului – realizarea unor discuţii în reţea/dezbateri valorificând tabele intertextuale care conţin fragmente din texte literare din culturi/perioade diferite – crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.), pentru a expune propria interpretare a unui text studiat, urmată de analiza feedbackului generat de instrumentele de inteligenţă artificială 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 2.1. Identificarea unor particularităţi ale epocilor culturale româneşti prin raportare la contexte socioculturale transnaţionale - exerciţii de analiză a unor tipuri diferite de texte pentru a identifica atitudinile şi valorile specifice unei epoci literare/culturale – crearea unui inventar/breviar de termeni-cheie care exprimă valori, atitudini, trăsături identitare etc. în diferitele tipuri de texte analizate – exerciţii de comparare a două sau mai multe texte reprezentative pentru o epocă literară sau aparţinând unor epoci diferite pentru a înţelege elementele definitorii (context, mentalitate, imaginea omului, limbaj etc.) – exerciţii de identificare a unor trăsături specifice unei forme literare din epoca studiată, în context românesc şi transnaţional – elaborarea unor hărţi conceptuale care să integreze principalele trăsături ale unei epoci culturale, pe baza unor texte, imagini şi fragmente audio/video – realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic) care surprinde principalele idei, valori, credinţe ale unei epoci literare/culturale prin includerea unor imagini şi citate – exerciţii de reconstituire a profilului "omului epocii" folosind trăsături identificate în textele studiate – prezentarea unei personalităţi prin raportare la diverse surse istorice, literare, culturale etc. 2.2. Compararea formelor de reprezentare literară şi artistică din epoci culturale diferite pentru a le evidenţia dinamica - realizarea unor tabele comparative între creaţii literare din aceeaşi epocă/din epoci culturale diferite, cu identificarea unor teme comune şi a unor diferenţe de viziune şi de stil – elaborarea unei cronologii susţinute cu exemple din diferite texte literare, nonliterare sau de graniţă, aparţinând epocilor comparate, pentru a evidenţia evoluţia tematică, stilistică şi de viziune, cu menţionarea corectă a surselor utilizate – exerciţii de interpretare a unor fragmente din texte din epoci diferite pentru a evidenţia specificul unor reprezentări sociale/culturale – analiza comparativă a unor tipuri de texte diferite pentru a identifica trăsături definitorii ale epocii şi modul în care acestea se reflectă în limbajul, în mentalitatea sau în construcţia personajelor – realizarea unei cercetări/investigaţii care să ilustreze variate reprezentări ale alterităţii în texte din epoci diferite 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă 3.1. Identificarea formelor de variaţie lingvistică istorică şi regională pentru înţelegerea contextului - stabilirea etimologiei unor cuvinte prin recurs la dicţionare, consultate în variantă clasică sau digitală – ilustrarea tipurilor de alfabet în texte autentice, prin accesarea unei biblioteci digitale – sesizarea schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului – rescrierea unor enunţuri/texte scurte din limba veche în limba contemporană – rescrierea unui fragment de text vechi în limbaj de social media sau jurnalistic actual, pentru a înţelege evoluţia limbii prin analiza diferenţelor – discutarea prejudecăţilor şi a stereotipurilor faţă de graiuri şi dialecte, în vederea combaterii discriminării prin limbaj – elaborarea unei hărţi digitale (multimodale) cu regionalisme identificate în operele literare studiate – analiza modului în care formele de variaţie regională contribuie la realizarea profilului vorbitorului – recunoaşterea elementelor de tip arhaic/regional în mesaje/postări online cu caracter umoristic, ironic sau parodic – recunoaşterea elementelor de tip regional care conferă culoare locală textului literar – exprimarea opiniei despre cum ar putea arăta limba română peste un secol – realizarea unui miniproiect digital (video scurt sau postare ilustrată) în care elevii prezintă un cuvânt sau o expresie regională (din familie, din mediul online sau din literatura studiată), explicând originea, sensul şi contextul de utilizare 3.2. Utilizarea elementelor de coeziune şi coerenţă textuală pentru receptarea, evaluarea şi producerea de mesaje scrise şi orale - identificarea elementelor de coeziune şi coerenţă în texte orale şi scrise narative, descriptive, argumentative, explicative etc. – observarea elementelor lingvistice care asigură coeziunea şi coerenţa în forme de comunicare media (articole online, reclame, podcasturi, postări din social media) pentru a discuta diferenţele de organizare textuală – compararea organizării mesajului în texte diferite (de exemplu, postare/comentariu din social media vs articol online) pentru a evidenţia diferenţe de coeziune şi coerenţă în funcţie de gradul de elaborare a textului – redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea şi coerenţa textului – analiza raporturilor sintactice de la nivelul propoziţiei şi al frazei pentru a identifica elementele de coeziune textuală – identificarea elementelor de referinţă textuală (mărci anaforice şi cataforice, deictice; elipse) în diverse forme de comunicare orală sau scrisă – rescrierea unor enunţuri sau fragmente de text pentru explicarea modului în care topica influenţează sensul – evaluarea propriei producţii de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) prin explicarea modului în care se asigură coeziunea şi coerenţa textului – reordonarea secvenţelor unui text cu enunţuri/paragrafe intenţionat amestecate de profesor (povestire scurtă, ştire online), pentru a reconstitui logica discursului şi a discuta rolul conectorilor şi al referinţelor textuale în asigurarea coerenţei – analiza unui şir de comentarii online sau a unui chat de grup pentru a observa cum se construieşte coerenţa conversaţională, identificând reluările, elipsele, mărcile de referinţă textuală (anaforice, cataforice şi deictice) – corectarea în pereche a unui text (de tip chat, comentariu online sau mesaj vocal transcris) în care elevii identifică rupturi de coerenţă şi lipsa elementelor de coeziune, urmată de realizarea unei versiuni îmbunătăţite justificând modificările făcute 3.3. Elaborarea mesajelor orale şi scrise respectând normele limbii române standard, prin controlul conştient al formelor de exprimare - planificarea şi susţinerea unei prezentări orale pe o temă dată, pornind de la textele literare studiate – transformarea unui text scris în discurs oral, pentru a dezvolta abilităţi de adaptare a structurilor sintactice din limba scrisă la discursul oral – recunoaşterea abaterilor de la normă în conversaţii cotidiene sau în forme de comunicare media în vederea îmbunătăţirii modului propriu de redactare – elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail – rescrierea unei ştiri ca o postare în social media – crearea unor povestiri/postări online/dialoguri pentru diferite categorii de public – completarea unei fişe de (auto)evaluare a discursului oral pe baza unor criterii privind dicţia, intonaţia, claritatea şi adaptarea la public a mesajului – completarea unei fişe de (auto)evaluare a textului scris pe baza unor criterii privind respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie, claritatea, coerenţa şi coeziunea mesajului – elaborarea unui minieseu despre rolul normei în comunicarea eficientă – elaborarea unui scurt comentariu despre strategiile personale de organizare a ideilor 3.4. Utilizarea responsabilă şi reflexivă a mediilor digitale şi a inteligenţei artificiale ca instrumente de producere şi receptare a mesajelor orale şi scrise - consultarea variantelor digitale ale unor dicţionare pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însuşirii normei academice – folosirea de biblioteci digitale sau arhive online pentru a identifica surse relevante – susţinerea unor prezentări orale pe suport digital, cu accent pe structurarea informaţiei, pe claritatea mesajului şi pe respectarea normelor limbii standard – organizarea ideilor şi a informaţiilor din texte prin scheme, prin diagrame sau prin hărţi conceptuale realizate cu aplicaţii digitale specializate – elaborarea unei instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială pentru a obţine un răspuns – rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligenţă artificială – evidenţierea elementelor de coeziune şi coerenţă sau a particularităţilor lexicale ale unui text scurt folosind un instrument digital – crearea de texte multimodale utilizând instrumente digitale variate, pe baza unor texte literare şi/sau nonliterare – scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activităţile de receptare şi producere de texte, cu accent pe limitele acestora şi pe rolul judecăţii umane în redactarea unui text – realizarea unui eseu despre utilizarea cu discernământ a instrumentelor de inteligenţă artificială CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Conţinuturi │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Reflecţii despre literatură│
│ ├───────────────────────────┤
│ │- Literatura ca │
│ │reprezentare a realităţii: │
│ │teme, motive, valori, │
│ │viziune despre lume │
│ │- Literatura ca instituţie:│
│ │aspecte de viaţă literară │
│ │(presă, teatru, grupări şi │
│ │ideologii literare, │
│ │diversificarea categoriilor│
│ │de public etc.) │
│ │- Literatura ca parcurs │
│ │istoric: diversificare şi │
│ │metamorfoze; succesiuni, │
│ │simultaneităţi şi │
│ │sincronizări │
│ │- Literatura ca spaţiu de │
│ │creaţie: biografii ale │
│ │scriitorilor │
│ │- Literatura ca tablou al │
│ │genurilor: genuri şi specii│
│ │literare ce alcătuiesc un │
│ │sistem variabil în timp │
│ │- Cultură orală şi cultură │
│ │scrisă: literatură populară│
│ │şi literatură cultă (basmul│
│ │popular şi basmul cult) │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune şi │
│ │interpretare: răspunsul │
│ │personal, critic şi │
│ │creativ, lectura „printre │
│ │rânduri” (strategii │
│ │inferenţiale), lectura │
│ │contrastivă (strategii de │
│ │comparare a textelor, de │
│ │corelare a textelor cu │
│ │lumea cititorului, cu alte │
│ │texte, cu opere de artă, cu│
│ │produse media), construirea│
│ │de ipoteze interpretative, │
│ │interogarea valorilor │
│ │timpului, reflecţii despre │
│ │valorile reprezentate în │
│ │operă etc. │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: epocă, perioadă, │
│ │şcoală literară/culturală, │
│ │gen literar, specie │
│ │literară, cultură orală, │
│ │cultură scrisă, fabulos │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Începuturile scrisului în │
│ │limba română (secolele XVI │
│ │- XVII) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolele XVI - XVII │
│ │- Primele instituţii ale │
│ │scrisului, circulaţia │
│ │manuscriselor, a │
│ │tipăriturilor şi a │
│ │traducerilor (prezentare │
│ │sintetică) │
│ │- Imaginar medieval şi │
│ │ecouri ale Renaşterii şi │
│ │ale umanismului în cultura │
│ │română (prezentare │
│ │sintetică) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forma: cronica (fragment)│
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: discurs istoric, │
│ │umanism, arta portretului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Afirmarea conştiinţei │
│ │culturale (secolul al │
│LITERATURA│XVIII-lea - începutul │
│ │secolului al XIX-lea) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolul al XVIII-lea │
│ │- Iluminismul şi Şcoala │
│ │Ardeleană │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: memorialul de │
│ │călătorie/poemul epic │
│ │(fragmente) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: Iluminism, │
│ │latinitate │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Modernizarea formelor │
│ │literare în prima parte a │
│ │secolului al XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │prima parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ │- întemeierea instituţiilor│
│ │culturale (presă, teatru) │
│ │- Revista Dacia literară │
│ │- Romantismul european. │
│ │Romantismul paşoptist │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: articolul │
│ │programatic „Introducţie la│
│ │Dacia literară’ (text │
│ │integral), nuvela romantică│
│ │(text integral), balada │
│ │(text integral), meditaţia/│
│ │elegia (text integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: romantism, │
│ │paşoptism, mitologie │
│ │naţională şi folclorică, │
│ │lirism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Maturizarea formelor │
│ │culturale şi literare în a │
│ │doua parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │a doua parte a secolului al│
│ │XIX-lea │
│ │- Grupări culturale şi │
│ │reviste (Junimea şi │
│ │Convorbiri literare - │
│ │prezentare sintetică) │
│ │- Apariţia instituţiei │
│ │criticii literare; critica │
│ │de direcţie │
│ │- Realismul. Ecouri ale │
│ │clasicismului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: textul critic │
│ │(fragmente), memorialistica│
│ │(text integral), nuvela │
│ │realistă (text integral), │
│ │comedia (text integral), │
│ │schiţa (text integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: societate │
│ │literară, realism, sistem │
│ │literar, comic, ficţiune │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Note: Pentru a ilustra reprezentări │
│ale lumii şi ale omului se valorifică │
│un grupaj de texte/de fragmente de │
│text care explicitează formele │
│aferente perioadei. De exemplu: │
│• culegere sapienţială, roman popular,│
│poem, bestiar, predică, psalm, cronică│
│etc. │
│• poem epic, memorialistică, dialoguri│
│etc. │
│• nuvelă romantică, poem, baladă, │
│meditaţie, elegie, jurnal, povestire │
│etc. │
│• povestire, schiţă, nuvelă realistă, │
│roman, comedie, memorialistică, jurnal│
│etc. │
│Pentru a ilustra reprezentările lumii │
│şi ale omului se recomandă folosirea a│
│minimum trei fragmente de text/texte │
│integrale diverse (literare, │
│nonliterare). Se recomandă realizarea │
│unor corelaţii cu cel puţin două texte│
│dintr-o altă cultură/literatură. │
│Studiul romantismului va continua în │
│clasa a X-a, iar în clasa a IX-a se │
│recomandă prezentarea sintetică a │
│fenomenelor culturale europene pentru │
│contextualizarea adaptărilor româneşti│
│ale acestora. │
│Pentru studiul criticii de direcţie se│
│vor studia cel puţin trei fragmente de│
│text critic. │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │Limbă standard şi variaţie │
│ │regională │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) limbă standard: │
│ │- normă şi abatere (greşeli│
│ │fonetice, lexico-semantice │
│ │şi gramaticale) │
│ │- instrumente normative: │
│ │normele ortografice şi de │
│ │punctuaţie (Dicţionarul │
│ │ortografic, ortoepic şi │
│ │morfologic şi îndreptarul │
│ │ortografic, ortoepic, │
│ │morfologic şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- tipuri de dicţionare: │
│ │dicţionare explicative, │
│ │- dicţionare specializate │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) variaţie regională: │
│ │- dialecte şi graiuri │
│ │- regionalisme │
│ │- împrumuturi din limbile │
│ │minorităţilor (în funcţie │
│ │de regiune) │
│ │Concepte: abatere, │
│ │instrument normativ, limbă │
│ │standard, normă, │
│ │regionalism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Evoluţia limbii române │
│ ├───────────────────────────┤
│ │- originea latină a limbii │
│ │române (limba română - │
│ │limbă romanică); etape ale │
│ │evoluţiei limbii române; │
│ │straturile lexicale: │
│ │influenţele unor limbi de │
│ │contact şi de cultură │
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- arhaisme, neologisme │
│ │- trecerea de la alfabetul │
│ │chirilic la alfabetul latin│
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- etimologia unui cuvânt │
│ │Concepte: arhaism, │
│ │împrumut, neologism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Construcţia textului: │
│ │coeziune şi coerenţă │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) coeziune (mărci │
│ │lingvistice de conectare a │
│ │unităţilor textului): │
│ │- coordonarea şi │
│ │subordonarea ca mijloace de│
│ │conectare sintactică în │
│ │propoziţie şi în frază │
│ │(rolul prepoziţiilor, al │
│ │conjuncţiilor coordonatoare│
│ │şi subordonatoare, al │
│ │conectorilor relativi │
│ │pentru asigurarea │
│ │coeziunii) │
│LIMBA │- raportul propoziţie/frază│
│ROMÂNĂ │- text; relaţii şi │
│ │conectori transfrastici │
│ │(fără definirea │
│ │conceptelor) │
│ │- topica enunţului în limba│
│ │română modernă ca procedeu │
│ │de coeziune │
│ │- referinţa textuală: mărci│
│ │anaforice şi cataforice, │
│ │mărci deictice; elipsa │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) coerenţă (organizarea │
│ │semantică şi pragmatică a │
│ │textului): │
│ │- unitatea semantică │
│ │globală a textului │
│ │- progresia tematică │
│ │- structura informaţională │
│ │a enunţului (informaţie │
│ │veche - informaţie nouă) │
│ │- relaţiile dintre │
│ │informaţiile explicite şi │
│ │informaţiile implicite │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: coerenţă, │
│ │coeziune, pragmatică, │
│ │semantică │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Comunicare scrisă şi orală │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) comunicare scrisă: │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a redactării diverselor │
│ │tipuri de texte, inclusiv │
│ │texte multimodale │
│ │(claritate, coeziune, │
│ │coerenţă, respectarea │
│ │proprietăţii termenilor; │
│ │autocorectare gramaticală; │
│ │respectarea normelor de │
│ │ortografie şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- texte propuse spre │
│ │redactare: eseul, jurnalul │
│ │clasic/digital, conspectul │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) comunicare orală: │
│ │- planificarea şi │
│ │organizarea discursului │
│ │oral │
│ │- strategii de negociere şi│
│ │de cooperare │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a comunicării orale │
│ │eficiente (dicţia şi │
│ │intonaţia; coerenţa şi │
│ │coeziunea; adecvarea la │
│ │contextul comunicativ) │
│ │- forme de comunicare orală│
│ │propuse spre elaborare: │
│ │dialogul formal şi dialogul│
│ │informal; monolog: │
│ │prezentarea pe o temă dată │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: cooperare, │
│ │formal, informal, negociere│
└──────────┴───────────────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa de Limba şi literatura română este axată pe formarea şi dezvoltarea a trei competenţe: competenţa literară, competenţa culturală şi competenţa lingvistică. Prin sugestiile metodologice de faţă se recomandă abordarea integrată a celor trei competenţe, astfel încât literatura să fie plasată în contextul producerii şi al receptării ei şi să fie corelată cu fenomenele de limbă. Predarea va urmări introducerea noţiunilor de limbă şi de literatură ca sisteme pluristratificate, convergente şi în evoluţie şi va marca, de fiecare dată când este posibil, continuitatea cu diverse conţinuturi studiate în gimnaziu. * Competenţele generale Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale şi Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice, asociate domeniului literatură, urmăresc formarea unor reprezentări coerente şi nuanţate asupra literaturii române, care integrează deopotrivă diversitatea şi transformarea continuă a structurilor sale expresive şi dinamica viziunilor despre om şi despre lume. Domeniul de conţinut literatură include: a. Componenta textuală - referitoare la procesele de receptare a literaturii, evidenţiată în competenţele specifice de înţelegere, de analiză şi de interpretare. Aceasta va fi evaluată prin răspunsul personal, răspunsul critic, jurnalul de reflecţie etc., care urmăresc capacitatea elevilor de a înţelege, de a analiza şi de a interpreta texte literare, precum şi de a înţelege şi de a analiza texte nonliterare. b. Componenta contextuală - referitoare la contextele istorice, sociale, culturale şi estetice ale producerii textelor şi la contextul receptării, incluzând perspectiva elevilor. Are rolul de a sprijini interpretarea textelor prin raportare la orizontul istoric, sociocultural şi estetic căruia îi aparţin. În plus, se realizează o reţea de semnificaţii prin care textele literare sunt puse în evidenţă prin completare sau contrastare cu alte produse artistice din aceeaşi perioadă sau din perioade/spaţii culturale diferite. Această componentă va fi evaluată prin răspuns critic, analiză comparativă, hartă conceptuală, portofoliu tematic etc., pentru a aprecia modul în care elevii pun textul în relaţie cu circumstanţele de producere a acestuia şi cu experienţa personală. c. Componenta teoretică - exprimată prin concepte care furnizează instrumentele necesare construirii unei perspective coerente asupra literaturii şi a culturii, analizei şi interpretării substanţiale a acestora. Literatura va fi abordată ca reprezentare a realităţii (teme, motive, valori, viziune despre lume); ca instituţie (aspecte de viaţă literară: presă, teatru, grupări şi ideologii literare, diversificarea categoriilor de public etc.); ca parcurs istoric (diversificare şi metamorfoze; succesiuni, simultaneităţi şi sincronizări); ca spaţiu de creaţie (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri şi specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp), conţinuturile fiind organizate după un principiu diacronic. Primul modul, "Reflecţii despre literatură", are rolul de a familiariza elevii cu aspectele diverse ale noţiunii de literatură. Pe de o parte, primele activităţi dedicate întâlnirii cu literatura vor fi centrate asupra experienţei lecturii literare, asupra modului în care literatura facilitează dezvoltarea personală şi formarea identităţii individuale a cititorului, asupra modului în care literatura stimulează empatia şi atitudinile etice faţă de ceilalţi etc. Pe de altă parte, se pot construi secvenţe teoretice în care, cu ajutorul hărţilor, se va explica aparatul conceptual necesar lecturii textelor literare şi secvenţe de exersare a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare. Se recomandă alegerea unor texte/ fragmente de text care să răspundă orizontului şi obişnuinţelor de lectură ale elevilor. De asemenea, se mizează pe texte care să-i provoace la reflecţie, astfel ca prin lectura acestora elevii să înţeleagă că literatura este un discurs nuanţat, plural şi substanţial. Exemplificarea modurilor în care literatura poate fi relevantă pentru elevi (le poate forma/îmbunătăţi percepţia asupra lor înşişi şi asupra celorlalţi, precum şi asupra vieţii sociale şi culturale) este urmată de contextualizarea formelor literare. Fiecare perioadă istorică a fost structurată deductiv, de la general la particular, de la context la text, astfel: a) interogarea contextului socioistoric (cu referire la mentalităţi, idei, evenimente etc.); b) prezentarea sintetică a contextului cultural (care oferă o imagine asupra instituţiilor, a practicilor şi a circulaţiei textelor); c) prezentarea sintetică a paradigmelor estetice (la nivel transnaţional şi apoi naţional); d) reprezentări despre lume şi despre om (cuprinzând o imagine sintetică a formelor literare ale perioadei; teme, motive, valori; reţele de texte aparţinând literaturii naţionale/transnaţionale); e) interpretarea textelor integrale, care exemplifică formele literare ilustrative pentru paradigma estetică studiată. Demersurile didactice vor avea în vedere activităţi prin care elevii să recepteze literatura ca pe un discurs complex despre lume şi despre condiţia umană şi vor fi axate pe receptarea fenomenelor literare, punându-se accent pe lectura integrală a textelor literare şi nonliterare, pe menţinerea echilibrului între analiză şi interpretare, pe valorizarea interpretării personale şi pe reflecţia asupra procesului de interpretare. Lectura va fi centrată asupra proceselor hermeneutice fundamentale: înţelegerea şi interpretarea. În acest sens, activităţile de receptare urmăresc: construirea şi aprofundarea înţelegerii globale, prin strategii de redare parafrastică sau sintetică, identificarea şi descrierea coordonatelor textului în raport cu parametrii generici, prin strategii de analiză; construcţia interpretării globale. Raportarea fenomenului literar la context va fi realizată din următoarele perspective: ● Perspectiva "de ansamblu" - o abordare comprehensivă şi integratoare, care include atât texte literare, cât şi surse istorice şi opere artistice în sens larg. Abordarea urmăreşte înţelegerea textelor/documentelor în raport cu contextul lor specific, utilizând strategii ca: harta, colajul, grupajul de texte etc. ● Perspectiva "din interior" - realizată prin "imersiune", cu scopul de a restitui contextul printr-o raportare reflexivă şi critică. Strategiile utilizate includ: descrierea subiectivă, jurnalul de reflecţie,jurnalul imersiv etc. ● Perspectiva relaţională - care leagă contextul producerii textului de contextul receptării acestuia, pentru a evidenţia sistemele de valori, instituţiile, formele culturale etc. Interpretarea textelor integrale poate fi abordată în secvenţe didactice proiectate în funcţie de trei timpi metodici: ● prelectura (o etapă în care profesorii, în funcţie de specificul şi de interesele elevilor faţă de text, vor încerca să faciliteze receptarea textului, să contureze orizontul de aşteptare al elevilor sau o anumită atitudine estetică, să stimuleze interesul lor pentru lectură); ● lecturile succesive (o etapă în care elevii abordează textul, axată pe strategii de formulare a sensului şi a semnificaţiilor); ● postlectura (moment al interogării semnificaţiilor, a valorilor şi a lumii textului; al extinderii dialogului cu textul prin deschideri intertextuale spre diverse tipuri de texte din alte epoci şi literaturi, prin deschideri spre alte arte, spre media şi spre alte domenii ale cunoaşterii). Competenţa generală Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă vizează: a) înţelegerea evoluţiei limbii române şi a variaţiei lingvistice prin raportare la limba română actuală/standard, pentru a percepe dinamica istorică a limbii şi pentru a se raporta fără prejudecăţi la variantele regionale ale limbii; b) conştientizarea lingvistică, raportată la toate nivelurile limbii şi c) receptarea şi producerea de texte orale sau scrise, noţiunea de "text" fiind înţeleasă în sens larg, ca formă de comunicare. Domeniul de conţinut limba română include: a. Resurse conceptuale (componenta teoretică) - exprimate printr-un set de concepte de bază, utilizate pentru înţelegerea şi explicarea funcţionării şi a variaţiei limbii, în vederea conştientizării formelor şi a funcţiilor acesteia. Prin componenta teoretică se urmăreşte dezvoltarea metalimbajului şi a capacităţii elevilor de a observa şi de a explica fenomene lingvistice. Aceste concepte nu constituie obiect al evaluării ca atare, ci sunt valorificate ca instrumente de sprijin în activităţile de receptare şi de producere, de analiză şi de revizuire a mesajelor. Se recomandă integrarea lor în prezentarea şi în interpretarea fenomenului lingvistic, în activităţile consacrate înţelegerii textului literar şi nonliterar etc. b. Componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică - referitoare la utilizarea limbii în contexte de comunicare variate, prin raportare la normă şi la convenţiile pragmatice şi sociolingvistice, la formularea corectă a enunţurilor adaptate scopului/contextului comunicării, la folosirea strategiilor de comunicare adecvate. Aceasta se evaluează prioritar integrat, prin performanţele discursive ale elevilor, şi complementar, prin activităţi centrate asupra unor acte de vorbire uzuale, strategii de adecvare a discursului la interlocutor şi la context etc. c. Componenta reflexivă (bazată pe resursele conceptuale şi manifestată prin componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică) - referitoare la capacitatea elevilor de a evalua propriile alegeri lingvistice şi pe ale altora, de a conştientiza relaţia dintre alegerile lingvistice, contextele sociale şi semnificaţii. Această dimensiune este vizată prioritar de evaluarea formativă, precum şi de evaluări bazate pe chestionare de reflecţie, de autoevaluare etc. Cele trei componente funcţionează integrat, nu separat, în activităţi de comunicare orală şi scrisă, competenţa lingvistică manifestându-se prin performanţele efective ale elevilor. Predarea limbii române va urmări integrarea cunoştinţelor despre structura limbii în activităţi de comunicare reală, orală şi scrisă, relevante pentru viaţa socială şi academică a elevilor şi pentru formarea conştiinţei lor culturale. Accentul se va pune pe utilizarea limbii în contexte autentice, nu pe descrierea abstractă a sistemului lingvistic. Se recomandă adaptarea metalimbajului la nivelul clasei, cu accent pe funcţionalitate, nu pe memorarea definiţiilor. Studierea elementelor de limbă şi a structurilor gramaticale se realizează în măsura în care acestea contribuie la organizarea sensului, la coeziunea şi la coerenţa mesajului. Studiul variaţiei istorice a limbii se realizează prin raportare la semnificaţia pe care o generează, fiind integrat în analiza unor exemple contextualizate din textele studiate, relevante pentru înţelegerea funcţionării limbii în diferite epoci. Variaţia regională a limbii este abordată funcţional, prin raportare la semnificaţie şi la adecvarea comunicării la contexte concrete, pentru a combate prejudecăţile şi stereotipurile asociate utilizării regionalismelor şi pentru a manifesta apreciere şi respect faţă de profilul lingvistic al fiecărui individ. În selecţia textelor pentru activităţile de receptare şi de producere se vor valorifica, alături de textele literare, texte nonliterare actuale şi texte de graniţă (jurnale, bloguri, texte memorialistice, discursuri publice etc.), pentru a asigura transferul competenţelor de comunicare în contexte reale. Utilizarea instrumentelor digitale şi a aplicaţiilor de inteligenţă artificială în activităţile de învăţare se va realiza în scop formativ, pentru dezvoltarea competenţei lingvistice, a competenţelor digitale şi a gândirii critice. Demersurile didactice au în vedere activităţi prin care evoluţia limbii române este abordată narativ, pentru a le oferi elevilor repere privind originea latină a limbii române (ca limbă romanică, integrată într-o familie lingvistică) şi tranziţia sa de la primele forme scrise până la limba română modernă, cu alfabetele folosite succesiv. În ceea ce priveşte construcţia textului, se va pune accent pe coerenţă şi pe coeziune, ca elemente intrinsece receptării şi producerii de text. Astfel, pornind de la noţiunile însuşite în gimnaziu, completate de cele care ţin de structura textului, demersul didactic va avea în vedere raportul dintre cuvânt/propoziţie şi enunţ, dintre enunţ şi text, pentru a pune în evidenţă construcţia textului şi modul în care se asigură coeziunea şi coerenţa acestuia. În ceea ce priveşte evaluarea, se recomandă diversificarea metodelor şi a formelor acesteia, cu accent pe evaluarea formativă, continuă, menită să sprijine învăţarea, urmată de un feedback clar, descriptiv, care să ofere informaţii despre rezultatele elevilor, soluţii şi direcţii despre cum şi-ar putea aceştia forma sau dezvolta competenţele evaluate. În acest sens, este necesară corelarea competenţelor specifice cu rezultatele evaluării, pentru a se putea urmări şi analiza progresul fiecărui elev. De asemenea, este important ca, în evaluarea la clasă, profesorul să îmbine metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare cu cele complementare: observarea sistematică, proiectul, investigaţia, autoevaluarea şi interevaluarea etc. În cadrul evaluărilor scrise, se recomandă ca itemii să fie variaţi (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi) şi gradaţi ca nivel de dificultate şi de complexitate, astfel încât să se evalueze procese cognitive variate, de la simple la complexe, în acord cu competenţele specifice prevăzute în programă. * La liceu, accentul general va cădea în mod explicit pe strategiile şi pe formele de comunicare prin care se asigură dezvoltarea personală şi, în perspectivă, inserţia socială a elevului. Se recomandă folosirea la clasă a resurselor educaţionale deschise (RED) interactive şi adaptative în vederea eficientizării demersului didactic, precum şi a instrumentelor de inteligenţă artificială pentru diverse activităţi. În funcţie de specificul clasei şi de dinamica sa, profesorul îşi stabileşte o anume strategie didactică prin care vizează în mod real formarea competenţelor, văzute ca "un set de atitudini faţă de sarcina asociată şi care, prin motivaţie şi interese, angrenează ansamblul de abilităţi şi cunoştinţe, respectiv seturile de capacităţi cognitive, emoţionale şi fizice care pun în acţiune comportamente specifice, contextualizate de sarcină şi rol" (Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea curriculumului naţional, 2021). Sarcinile de lucru trebuie să provoace elevii să formuleze idei, valorificând informaţii diverse, uneori concurente, pentru a realiza interpretări, ipoteze sau evaluări ale unor texte complexe, care abordează o tematică diversă, având în vedere criterii multiple sau abordări diferite. Condiţia necesară pentru rezolvarea sarcinilor de lucru la acest nivel este precizia analizei şi atenţia minuţioasă la detalii care nu sunt evidente în text (conform OECD PISA Global Competence Framework). De asemenea, profesorii au posibilitatea flexibilizării demersului didactic, în funcţie de profil, de specializare, de nivelul clasei şi de grupele de nivel din cadrul acesteia, astfel încât să fie asigurate formarea şi dezvoltarea competenţelor şi raportarea la conţinuturile prevăzute în programă. De exemplu, în urma evaluării iniţiale, profesorul poate alege şi alte strategii şi metode specifice literaţiei pentru adolescenţi. În primul rând, profesorul va urmări fluenţa elevilor în exprimare şi capacitatea lor de a utiliza corect vocabularul limbii române (prin hărţi lexicale, cuvinte explicate cu ajutorul dicţionarelor etc.). Mai apoi, va urmări identificarea cuvintelor, lectura grupurilor de cuvinte şi selectarea informaţiei esenţiale din text. Ulterior, profesorul va adresa întrebări factuale şi inferenţiale în vederea formulării sensului global al textului, ajungându-se la redactarea rezumatului, la construirea unei reprezentări mentale şi la reflecţia asupra ideilor. Ritmul de parcurgere a modulelor de conţinut va fi decis de profesor în funcţie de particularităţile elevilor. Se recomandă studierea integrată a conţinuturilor asociate competenţelor literare şi lingvistice, fără a exclude abordarea lor distinctă, la alegerea profesorului. Proiectarea va respecta logica proceselor receptării propuse în evaluarea PISA: accesarea şi localizarea informaţiilor; identificarea lor; integrarea şi interpretarea (comprehensiunea literală, construirea înţelegerii globale, dezvoltarea unei interpretări); reflecţia şi evaluarea pe baza cunoştinţelor exterioare textului (prin raportare la conţinutul şi la forma textului). * Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei literare: ● strategii de ilustrare/reprezentare a conceptelor, de tipul hărţilor conceptuale/mentale privind aspecte specifice epocii (corelate cu competenţa specifică - numită în continuare CS - CS1.1, CS2.1) Elevii elaborează hărţi conceptuale pentru a înţelege trăsături definitorii ale unei epoci culturale, relaţiile dintre contextul socioistoric şi creaţia literară, legături între curente literare/artistice, teme, motive şi valori recurente etc. ● proiecte de grup (corelate cu CS1.1, CS2.1, CS2.2) Elevii colaborează pentru a compara expresii artistice ale aceleiaşi viziuni despre lume, identificând corespondenţe între literatură, arte plastice, muzică şi arhitectură, sau pentru a reconstitui imaginea unei personalităţi reprezentative pentru o epocă, folosind resurse diverse. ● ateliere de scriere (corelate cu CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii redactează texte prin care prezintă relaţia dintre ideologia unei epoci şi formele artistice specifice, exemplificând-o printr-o selecţie de texte/opere de artă. ● jurnale imersive (corelate cu CS2.1, CS2.2) Elevii redactează un jurnal "din interiorul" unei epoci pentru a înţelege mentalităţile şi atmosfera culturală. ● jurnale de reflecţie (corelate cu CS1.1, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii formulează reflecţii personale asupra unor idei şi valori culturale prezente în epoca actuală pe care le-au identificat în textele studiate, dezvoltându-şi astfel gândirea critică şi sensibilitatea culturală. ● strategii inferenţiale (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii citesc "printre rânduri" pentru a construi sensul global al textelor. Procesul de înţelegere se focalizează asupra relaţiei cauză-efect, a inferenţelor anaforice şi a celor predictive. ● strategii de lectură contrastivă (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii corelează textele cu lumea lor, cu texte din diferite epoci, cu opere de artă, cu produse media etc. Este o strategie care facilitează comprehensiunea textelor şi implică elevii în construirea sensului prin raportare la ceea ce ei ştiu, la experienţele lor sau la alte texte. ● interogarea (corelată cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii îşi dezvoltă gândirea critică prin problematizarea semnificaţiilor textelor integrale/ fragmentelor de text aflate în relaţie. Elevii se implică în activităţi de analiză a textelor, de interpretare, evaluând sau aplicând ipotezele lor interpretative şi răspunzând la întrebări literale, de reamintire, interpretative, deductive sau explicative etc. Recomandări de autoare şi autori: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, Costache Conachi, Anton Pann, Iancu Văcărescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăguşanu, Gheorghe Asachi, Elena Hartulari, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu; Niccolo Machiavelli, Montesquieu, Moliere, Doamna de Stael, George Gordon Byron, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Sand, George Eliot. Notă. Se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text). La finalul anului şcolar, se recomandă activităţi de sistematizare şi de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema "Oameni ai timpului lor": prezentarea unor personalităţi relevante pentru diferite epoci, insistându-se asupra evenimentelor biografice care au influenţat dezvoltarea culturii române şi a societăţii româneşti. Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D'Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Hasdeu etc. Elevii vor fi îndrumaţi de profesor să apeleze în documentare la surse (istorice, literare etc.), pe diverse suporturi (volume de critică şi de istorie literară, articole disponibile în mediul online, imagini, clipuri video etc.), pe care le vor integra în mod critic în proiectele lor. În cadrul acestor activităţi, elevii vor respecta etica redactării şi vor folosi tehnici de citare conform normelor în vigoare. Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei lingvistice: ● analiză funcţională a textelor (corelată cu CS3.2, CS3.3) Elevii analizează texte din contexte reale (presă, e-mail, texte digitale), pentru a identifica relaţia dintre structurile lingvistice, organizarea informaţiei şi adecvarea mesajului la scopul comunicării. ● redactare şi revizuire a textului (corelate cu CS3.2, CS3.3) Elevii redactează şi revizuiesc texte aparţinând unor tipuri discursive variate (text narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ etc.), concentrându-se asupra coeziunii, a coerenţei, a organizării informaţionale şi a respectării normei, prin autoevaluare şi evaluare intercolegială. ● rescriere şi reformulare contextualizată (corelate cu CS3.2) Elevii reformulează enunţuri sau texte prin modificarea topicii sau a structurii discursive, analizând efectele de sens şi rolul structurilor sintactice în construcţia mesajului. ● conştientizare a variaţiei lingvistice şi a normei (corelată cu CS3.1, CS3.3) Elevii compară variante lingvistice aparţinând unor zone diferite pentru a înţelege dinamica limbii şi pentru a identifica în mod conştient norma în contexte de comunicare. ● comunicare orală ghidată (corelată cu CS3.3) Elevii planifică şi susţin intervenţii orale, adaptate contextului şi publicului, completând fişe de (auto)evaluare şi jurnale de reflecţie privind claritatea, coerenţa şi adecvarea discursului. ● formulare şi reformulare a instrucţiunilor (corelate cu CS3.4) Elevii formulează şi reformulează instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială, analizând comparativ răspunsurile obţinute din perspectiva informaţiei şi a preciziei. ● realizare a unui vlog/podcast (corelată cu CS3.3, CS3.4) Elevii scriu un scurt scenariu de tip vlog sau podcast educaţional pe o anumită temă, pe care apoi îl înregistrează cu scopul de a observa diferenţele generate de trecerea de la scris la oral. Elevii pot rescrie succesiv scenariul, astfel încât vlogul sau podcastul să reflecte firescul unui discurs oral. * Orele aflate la dispoziţia cadrului didactic, reprezentând 25% din numărul total de ore al disciplinei Limba şi literatura română, asigură contextul flexibil de adaptare şi de personalizare a demersului didactic, în funcţie de specificul clasei şi de nevoile individuale ale elevilor. Aceste ore pot fi utilizate pentru activităţi de remediere şi de consolidare, destinate elevilor care întâmpină dificultăţi în exersarea şi aplicarea competenţelor dobândite. Astfel, se pot planifica exerciţii suplimentare de analiză textuală, strategii de înţelegere a textului literar sau se pot consolida competenţele de scriere argumentativă. În egală măsură, aceste ore oferă posibilitatea aprofundării şi a extinderii, pentru elevii cu ritm accelerat de învăţare, prin intermediul lecturilor suplimentare, al unor ateliere de creaţie literară etc. Orele aflate la dispoziţia profesorului pot susţine şi dezvoltarea excelenţei prin pregătirea elevilor motivaţi să participe la olimpiade, la concursuri şcolare sau la alte proiecte. Totodată, acestea facilitează transferul competenţelor în contexte autentice, prin activităţi care favorizează utilizarea abilităţilor de comunicare şi de argumentare în situaţii cotidiene sau profesionale, cum ar fi: dezbaterile, prezentările publice, redactarea de texte funcţionale sau proiectele interdisciplinare. GRUP DE LUCRU
┌────┬──────────────┬───────────────┬───────────┐
│NR. │NUMELE ŞI │INSTITUŢIA/ │FUNCŢIA ÎN │
│CRT.│PRENUMELE │UNITATEA DE │CADRUL │
│ │ │ÎNVĂŢĂMÂNT │G.L.C. │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │GEORGESCU │Ministerul │ │
│1. │DANIEL │Educaţiei şi │responsabil│
│ │ │Cercetării │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │NISTOR │Centrul │ │
│2. │CONSTANTIN │Naţional pentru│responsabil│
│ │CIPRIAN │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│3. │DUBĂLARU OANA │Universitatea │coordonator│
│ │ANCA │din Bucureşti │ştiinţific │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│4. │MARTIN MIRCEA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│5. │ZAFIU RODICA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│6. │GEORGESCU │Naţional pentru│membru │
│ │IRINA ROXANA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│7. │CIOBANU ROXANA│Naţional pentru│membru │
│ │ŞTEFANIA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Institutul de │ │
│ │NICOLAE │Lingvistică │ │
│8. │ALEXANDRU │„Iorgu Iordan -│membru │
│ │COSMIN │Alexandru │ │
│ │ │Rosetti” │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│9. │RĂDUTĂ DOINA │Universitatea │membru │
│ │MAGDALENA │din Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│10. │ILIE EMANUELA │„Alexandru Ioan│membru │
│ │ │Cuza”, Iaşi │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│11. │PAMFIL ALINA │„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │TĂMÂIAN │Universitatea │ │
│12. │GIOCONDA IOANA│„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MITCHIEVICI │Uniunea │ │
│13. │ANGELO-NICOLAE│Scriitorilor │membru │
│ │ │din România │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ANISIE MONICA │Naţional de │ │
│14. │CRISTINA │Informatică │membru │
│ │ │„Tudor Vianu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│15. │BENTZ TEODORA │Naţional „I.L. │membru │
│ │ │Caragiale”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │CHELARIU │Colegiul │ │
│16. │SILVIA OFELIA │Naţional „Al.I.│membru │
│ │ │Cuza”, Focşani │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ │Naţional │ │
│17. │CIOBOTARU │Pedagogic │membru │
│ │ANAMARIA │„Constantin │ │
│ │ │Brătescu”, │ │
│ │ │Constanţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│18. │COVACI ARIANA │Naţional „C.D. │membru │
│ │OANA │Loga”, │ │
│ │ │Caransebeş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │DUDAS-VASILE │Naţional │ │
│19. │ADRIANA │„Traian │membru │
│ │ │Lalescu”, │ │
│ │ │Reşiţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│20. │GÂLEA GABRIELA│Naţional „Titu │membru │
│ │ANAMARIA │Maiorescu”, │ │
│ │ │Aiud │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│21. │MARIAN-IONESCU│Naţional „I.L. │membru │
│ │MARIA CRISTINA│Caragiale”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MAXIM ANDREIA │Colegiul │ │
│22. │NICOLETA │Naţional „Moise│membru │
│ │ │Nicoară”, Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│23. │MORAR MIHAI │Naţional „Mihai│membru │
│ │GHEORGHE │Viteazul”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Şcoala │ │
│ │NEGRILĂ │Gimnazială nr. │ │
│24. │MIHAELA │6 „Iacob │membru │
│ │CORNELIA │Mureşianu”, │ │
│ │ │Braşov │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│25. │ORBAN LAURA │Naţional de │membru │
│ │HENRIETA │Informatică, │ │
│ │ │Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│26. │PETRACHE ANCA │Naţional „Iulia│membru │
│ │DENISA │Hasdeu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│27. │PRICINĂ ANCA │Naţional „Carol│membru │
│ │ │I”, Craiova │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Liceul UMFST │ │
│28. │RATIU BOGDAN │„George Emil │membru │
│ │PETRU │Palade”, Târgu │ │
│ │ │Mureş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │VINTILĂ ISABEL│Şcoala │ │
│29. │GIORGIANA │Gimnazială Nr. │membru │
│ │ │3, Suceava │ │
└────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘
ANEXA 4 (Anexa nr. 92 la Ordinul nr. 6930/2025) Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română Clasa a IX-a Trunchi comun şi curriculum de specialitate (TC+CS) Filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie 2025 Programe şcolare pentru disciplinele prevăzute în planurile-cadru aprobate ca anexe la OMEC nr. 4350/2025, TC/TC+CS/CS, pentru filierele, profilurile şi specializările/ calificările din învăţământul liceal ANEXA 92 Programa şcolară pentru disciplina Limba şi literatura română, clasa a IX-a, trunchi comun şi curriculum de specialitate (TC + CS) – Filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba şi literatura română are un rol prioritar în formarea intelectuală, afectivă şi civică a elevilor şi contribuie în mod fundamental la construirea profilului lor cultural. În arhitectura curriculumului, disciplina facilitează accesul la celelalte domenii ale cunoaşterii şi creează, prin potenţialul ei simbolic, cultural şi identitar, premisele unor demersuri integrate, care să le permită elevilor să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să se poziţioneze reflexiv în raport cu aceasta. Viziunea curriculară este orientată spre dezvoltarea competenţei literare, a celei culturale şi a celei lingvistice într-un proiect progresiv şi cumulativ, care subsumează două domenii de conţinut: A) Literatură; B) Limba română. Suportul normativ al programei este asigurat de o serie de documente legislative şi de politică educaţională, naţionale şi internaţionale: Legea învăţământului Preuniversitar nr. 198 din 2023, cu modificările şi completările ulterioare, care prevede drept finalitate educaţională principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini; Profilul de formare al absolventului, aprobat prin OME nr. 6731/2023; Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea Curriculumului naţional. Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, aprobat prin OME nr. 3239/2021; Instrucţiunea nr. 8/2025 privind aplicarea unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului alocat disciplinei/domeniului de studiu; Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din 22 mai 2018 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii; Cadrul european pentru studiul literaturii în învăţământul secundar (LiFT-2) şi OECD PISA Global Competence Framework. Programa contribuie la implementarea, la nivel curricular, a Profilului de formare al absolventului şi asigură coerenţa dintre predare, învăţare şi evaluare în logica dezvoltării competenţelor. În acest sens, disciplina Limba şi literatura română contribuie, în principal, la formarea următoarelor competenţe-cheie: (1) competenţa de citire, scriere şi înţelegere a mesajului; (2) competenţa de sensibilizare şi de exprimare culturală; (3) competenţa personală, socială şi de a învăţa să înveţi; (4) în subsidiar, competenţa digitală. Viziunea actualei programe conturează un profil al absolventului definit prin atribute esenţiale pentru cetăţeanul activ al secolului al XXI-lea: comunicativ, autonom, creativ, reflexiv, colaborativ, prospectiv, rezilient, responsabil şi etic. Obiectivele fundamentale ale programei sunt: furnizarea instrumentarului lingvistic necesar conştientizării lingvistice; înţelegerea importanţei alfabetizării funcţionale şi a educaţiei literare; crearea unor cadre de experienţă care să valorifice aspecte ale culturii române în devenirea ei şi în relaţie cu diferite contexte transnaţionale, pentru formarea acestui profil complex. Structurarea programei are la bază o abordare integrată, care combină modele didactice complementare, validate de cercetările europene în didactica limbilor materne (Sawyer & Van de Ven 2007*1), Witte & Sâmihăian 2013*2)) şi de studiile de didactică a limbii şi literaturii române (Pamfil 2016*3)). *1) SAWYER, W. & VAN DE VEN P.-H. (2007): "Starting Points: Paradigms in Mother-Tongue Education", in Ll- Educaţional Studies in Language and Literature vol. 7(1), pp. 5-20. *2) WITTE, T.C.H. & SÂMIHĂIAN, F. (2013): "Is Europe Open to a Student-oriented Framework for Literature? A Comparative Analysis of the Formal Literature Curriculum in Six European Countries", in Ll-Educaţional Studies in Language and Literature, vol. 13, pp. 1-22. *3) PAMFIL, A. (2016): Didactica literaturii. Reorientări. Bucureşti: Art. Astfel, în cadrul programei, domeniul "Literatură" este abordat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel cultural şi cu cel estetic, atât la nivelul competenţelor, cât şi al conţinuturilor asociate. Conform acestor modele: - lectura textului literar îndeamnă la reflecţie asupra condiţiei umane, literatura fiind receptată ca un discurs despre om şi lume; – interacţiunea cu textul privilegiază procesele de comprehensiune şi de interpretare; – cunoaşterea fenomenului literar românesc, a scriitorilor şi a operelor reprezentative se face prin raportare la context; – asimilarea şi aplicarea conceptelor de teorie literară contribuie la o lectură nuanţată. Domeniul "Limba română" este organizat în funcţie de modelul curricular al dezvoltării personale, care coexistă cu cel comunicativ-funcţional şi cu cel cultural. Conform acestor modele: - studiul limbii urmăreşte formarea unor vorbitori reflexivi, capabili de utilizarea conştientă a limbii, de evaluare şi de control al propriului discurs; – strategiile de comunicare le permit elevilor să îşi dezvolte capacitatea de a recepta, de a produce şi de a interpreta mesaje în diferite contexte de comunicare; – conştientizarea lingvistică dezvoltă gândirea critică şi favorizează înţelegerea rolului limbii în viaţă şi în societate, transformând elevii din receptori pasivi în producători de discurs coerent, corect şi fluent; – integrarea explicită a temelor legate de variaţia lingvistică formează o atitudine deschisă şi reflexivă faţă de diversitatea lingvistică şi culturală. Principiul ordonator al conţinuturilor este cel diacronic, reflectat mai ales în dinamica formelor literare, a reprezentărilor despre om şi despre lume şi a contextelor care le generează, precum şi în dinamica limbii. Orientarea cronologică este motivată de: - filosofia educaţională care susţine că elevii, ca tineri cetăţeni, îşi pot proiecta viitorul, învăţând, în acelaşi timp, să se orienteze în cadre ale prezentului şi ale trecutului; – specificul disciplinei filologice, în care faptele de limbă şi de literatură încorporează în mod intrinsec dimensiunea istorică; – studiile cultural-estetice, care privilegiază o înţelegere logică şi integrativă a evoluţiei paradigmelor/curentelor culturale şi literare, a evoluţiei ideilor şi a mentalităţilor; – viziunea curriculară, care armonizează studiul disciplinei în gimnaziu cu studiul acesteia în liceu: abordarea tematică a literaturii este continuată cu abordarea dinamică a fenomenului literar românesc în evoluţia lui şi în raport cu spaţiul european/transnaţional; abordarea comunicativ-funcţională a limbii române din gimnaziu este continuată şi orientată acum spre conştientizarea lingvistică; – studiile de didactică a limbii şi literaturii, care evidenţiază limitele unei educaţii a lecturii centrate exclusiv pe strategii, în absenţa unor conţinuturi semnificative şi contextualizate. De asemenea, pentru ca elevii să înţeleagă dinamica formelor şi a viziunilor despre om, despre lume şi despre artă, prezenta programă propune ca literatura să fie înţeleasă ca fenomen cultural (parte a contextului cultural în care a fost creată, cu integrarea sa în istoria culturii naţionale şi transnaţionale), ca practică estetică (parte integrantă a istoriei formelor de creaţie) şi ca discurs social (care interoghează sistemul de valori al epocii în care se produce şi se receptează). Programa pentru clasa a IX-a se situează în raport de continuitate faţă de programa de nivel gimnazial a disciplinei de studiu, valorificând achiziţiile şi dezvoltând competenţele elevilor, pe care le proiectează la un nivel superior (prin grade mai înalte de conştientizare, de abstractizare şi de reflecţie). Tema generală a clasei a VIII-a, "Reflecţii despre lumea din jur", este continuată în clasa a IX-a de un modul tematic intitulat "Reflecţii despre literatură", în care elevilor li se facilitează o înţelegere din perspective şi contexte multiple a literaturii. Totodată, în relaţie cu programa de gimnaziu este şi perspectiva procesuală în construcţia de sens, concretizată prin strategii de comprehensiune şi interpretare, de comunicare orală şi de comunicare scrisă. Perspectiva inovatoare a programei poate fi corelată cu următoarele concepte supraordonatoare: a) Literatura este un sistem pluristratificat, abordat ca reprezentare a realităţii, ca instituţie, ca parcurs istoric, ca spaţiu de creaţie, ca tablou al genurilor. Perspectiva se concretizează în primul modul tematic, care îşi propune cultivarea unei atitudini deschise faţă de educaţia literară şi conştientizarea faptului că literatura, ca fenomen cultural şi estetic, contribuie la dezvoltarea personală a elevilor. b) Contextul reprezintă un concept abordat în acord cu procesele de receptare propuse de documentele OECD (PISA), concept care va ordona dezvoltarea competenţei de lectură literară. Contextele facilitează construirea unor reprezentări culturale. Pe de o parte, ele se referă la dinamici socioistorice exterioare textelor, dar prin care se oferă semnificaţie acestora, iar, pe de altă parte, se raportează la evaluarea şi la reflecţia asupra textelor, din perspectiva contextelor familiare cititorului, precum şi din perspectiva unor texte aparţinând altei culturi sau din perspectiva artelor (muzică, arte plastice etc.), pentru a problematiza şi a construi reprezentări ale lumii şi ale omului. c) Interpretarea literaturii are ca scop modelarea perspectivei despre om şi lume a elevilor şi este determinată de reflecţia asupra practicilor, a conţinuturilor şi a formelor literare, de raportarea critică la valorile "lumii textului", de interogarea contextelor (producere şi receptare) şi de valorizarea interpretării. d) Formele literare organizează reprezentarea realităţii în literatură şi încadrează viziunile personale ale creatorilor asupra lumii. Acestea constituie un sistem în sincronie, dependent de contextele istoric, sociocultural şi estetic. Totodată, ele evoluează în timp, în acord cu mentalitatea fiecărei epoci, cu imaginarul colectiv şi cu sistemul de convenţii artistice specifice. e) Flexibilitatea lingvistică şi comunicativă determină organizarea strategică a studiului limbii pe patru piloni: conştientizare lingvistică, variaţie lingvistică, redactare şi comunicare orală. Concepţia curriculară vizează combaterea unei duble deficienţe: pe de o parte, analfabetismul funcţional (incapacitatea de a decoda şi de a înţelege critic informaţia), iar, pe de altă parte, analfabetismul practic, definit ca eşecul de a scrie şi de a vorbi corect şi coerent în limba maternă. Prezenta programă şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a este proiectată în acord cu prevederile Planurilor-cadru pentru învăţământul liceal cu frecvenţă zi, aprobate prin OMEC nr. 4350/2025, cu o alocare de 3 ore/săptămână (TC), la care se adaugă 2 ore/săptămână faţă de TC, în cadrul curriculumului de specialitate (CS). Programa de Limba şi literatura română pentru specializarea Filologie se diferenţiază de cea de Trunchi Comun prin extinderea şi intensificarea demersurilor atât în domeniul literaturii, cât şi în cel al limbii, adăugând competenţe specifice şi conţinuturi motivate de alocarea suplimentară de timp. Specificul filologic este marcat explicit prin introducerea unei competenţe specifice dedicate analizării variaţiei limbii române în texte literare din perioade şi regiuni diferite, care integrează studiul limbii cu analiza şi interpretarea textelor literare. Astfel, se urmăreşte o educaţie literară consistentă, dată de un contact mai amplu cu texte şi forme literare; în paralel, componenta de limba română capătă o dimensiune accentuat analitică şi reflexivă, elevii aprofundând diverse concepte şi instrumente filologice. Structura programei şcolare, prevăzută în Cadrul de referinţă al Curriculumului naţional, este următoarea: - Notă de prezentare, care prezintă importanţa disciplinei şi viziunea curriculară pentru anul de studiu; – Competenţe generale, care se reflectă în achiziţiile dobândite în urma parcurgerii unui nivel de studiu sau a unui ciclu de şcolaritate; – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare, care sunt derivate din competenţele generale, reprezentând etape în procesul de dezvoltare a acestora; – Conţinuturi ale învăţării, care fundamentează demersul ştiinţific; – Sugestii metodologice, care asigură coerenţa şi înţelegerea viziunii curriculare în vederea punerii în practică a programei. COMPETENŢE GENERALE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale 1.1. Identificarea constantelor tematice şi a dominantelor expresive în reprezentările unei perioade istorice pentru a evidenţia diversitatea şi evoluţia formelor literare - selectarea şi evidenţierea fragmentelor dintr-un text literar care ilustrează trăsături ale identităţii individuale sau colective (portrete, simboluri, motive culturale etc.) – identificarea dominantelor tematice ale unei perioade, reprezentate în producţii literare şi artistice – sintetizarea modurilor de reprezentare a identităţii individuale şi colective în diferite tipuri de texte, prin hărţi conceptuale care integrează teme şi trăsături caracteristice ale personajelor (mentalitate, comportament, limbaj, vestimentaţie etc.) – compararea unei secvenţe de text cu o creaţie plastică/muzicală aparţinând aceleiaşi perioade pentru a evidenţia reprezentarea aspectelor realităţii în medii artistice diferite – vizionarea unor filme artistice sau documentare pentru a identifica formele de reprezentare contemporană a unei perioade/epoci istorice – elaborarea, pe baza unor surse recomandate de către profesor, a unui proiect de grup despre reprezentarea unei teme în limbaje artistice diferite (literatură, muzică, pictură, sculptură, cinematografie), pentru a demonstra înţelegerea unei realităţi istorice 1.2. Utilizarea unor modalităţi variate de înţelegere şi de analiză a textelor pentru susţinerea opiniilor critice - exerciţii de analiză a unui text literar pentru a identifica elementele care construiesc semnificaţia (titlu, temă, secvenţe textuale, lirism etc.) – elaborarea unei fişe de observaţie pentru identificarea elementelor de construcţie a textului care contribuie la crearea atmosferei epocii (detalii, imagini etc.) – interogarea textelor din perspectiva problematicii, a lumii reprezentate, a condiţiei umane şi a valorilor, prin întrebări transtextuale – redactarea unui jurnal de reflecţie asupra valorilor propuse de lumea textului şi a relevanţei lor în contextul receptării din perioada în care au apărut şi din prezent – analiza comparativă a unui text literar şi a unei adaptări multimedia (ilustraţie, scurtmetraj, animaţie etc.) pentru a înţelege cum se transpune aceeaşi idee în mod simbolic şi expresiv în limbaje artistice diferite 1.3. Valorificarea unor modalităţi diverse de interpretare (contextuală, tematică, stilistică etc.) a unui text pentru evidenţierea sensurilor plurale - redactarea unui jurnal de lectură care inventariază teme, motive, simboluri recurente, valori etice etc., identificate în diferite tipuri de texte – redactarea unui jurnal de reflecţie folosind reacţiile personale generate de lectura unui text care ilustrează o formă literară specifică pentru reprezentările unei anumite perioade istorice – construirea sensului de ansamblu al unui text parcurs integral, prin întrebări factuale, intratextuale cu răspuns închis şi deschis, prin chestionare care abordează clase diferite de inferenţe, prin completarea de organizatori grafici şi prin rezumare – redactarea unor texte care să reflecte modul în care mijloacele de expresie contribuie la construcţia temei şi a sensului (Care este perspectiva asupra temei pe care o configurează textul? Ce tip de lume construieşte scriitorul? Ce valori sunt reflectate în lumea textului? etc.) – exerciţii de comparare a unor analize personale asupra textelor studiate cu răspunsurile generate de inteligenţa artificială pentru a înţelege particularităţile fiecărui tip de discurs – elaborarea unor ipoteze interpretative valorificând secvenţe relevante din cadrul textului – realizarea unor discuţii în reţea/dezbateri valorificând tabele intertextuale care conţin fragmente din texte literare din culturi/perioade diferite – crearea unei prezentări multimedia sub forma unui produs digital (poster, material video etc.), pentru a expune propria interpretare a unui text studiat, urmată de analiza feedbackului generat de instrumentele de inteligenţă artificială 2. Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice 2.1. Identificarea unor particularităţi ale epocilor culturale româneşti prin raportare la contexte socioculturale transnaţionale - exerciţii de analiză a unor tipuri diferite de texte pentru a identifica atitudinile şi valorile specifice unei epoci literare/culturale – crearea unui inventar/breviar de termeni-cheie care exprimă valori, atitudini, trăsături identitare etc. în diferitele tipuri de texte analizate – exerciţii de comparare a două sau mai multe texte reprezentative pentru o epocă literară sau aparţinând unor epoci diferite pentru a înţelege elementele definitorii (context, mentalitate, imaginea omului, limbaj etc.) – exerciţii de identificare a unor trăsături specifice unei forme literare din epoca studiată, în context românesc şi transnaţional – elaborarea unor hărţi conceptuale care să integreze principalele trăsături ale unei epoci culturale, pe baza unor texte, imagini şi fragmente audio/video – realizarea unui colaj tematic/portofoliu (digital sau pe suport fizic) care surprinde principalele idei, valori, credinţe ale unei epoci literare/culturale prin includerea unor imagini şi citate – exerciţii de reconstituire a profilului "omului epocii" folosind trăsături identificate în textele studiate – prezentarea unei personalităţi prin raportare la diverse surse istorice, literare, culturale etc. 2.2. Compararea formelor de reprezentare literară şi artistică din epoci culturale diferite pentru a le evidenţia dinamica - realizarea unor tabele comparative între creaţii literare din aceeaşi epocă/din epoci culturale diferite, cu identificarea unor teme comune şi a unor diferenţe de viziune şi de stil – elaborarea unei cronologii susţinute cu exemple din diferite texte literare, nonliterare sau de graniţă, aparţinând epocilor comparate, pentru a evidenţia evoluţia tematică, stilistică şi de viziune, cu menţionarea corectă a surselor utilizate – exerciţii de interpretare a unor fragmente din texte din epoci diferite pentru a evidenţia specificul unor reprezentări sociale/culturale – analiza comparativă a unor tipuri de texte diferite pentru a identifica trăsături definitorii ale epocii şi modul în care acestea se reflectă în limbajul, în mentalitatea sau în construcţia personajelor – realizarea unei cercetări/investigaţii care să ilustreze variate reprezentări ale alterităţii în texte din epoci diferite 3. Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă 3.1. Identificarea formelor de variaţie lingvistică istorică şi regională pentru înţelegerea contextului - stabilirea etimologiei unor cuvinte prin recurs la dicţionare, consultate în variantă clasică sau digitală – ilustrarea tipurilor de alfabet în texte autentice, prin accesarea unei biblioteci digitale – sesizarea schimbărilor de sens sau de formă ale unor cuvinte de-a lungul timpului – rescrierea unor enunţuri/texte scurte din limba veche în limba contemporană – rescrierea unui fragment de text vechi în limbaj de social media sau jurnalistic actual, pentru a înţelege evoluţia limbii prin analiza diferenţelor – discutarea prejudecăţilor şi a stereotipurilor faţă de graiuri şi dialecte, în vederea combaterii discriminării prin limbaj – elaborarea unei hărţi digitale (multimodale) cu regionalisme identificate în operele literare studiate – analiza modului în care formele de variaţie regională contribuie la realizarea profilului vorbitorului – recunoaşterea elementelor de tip arhaic/regional în mesaje/postări online cu caracter umoristic, ironic sau parodic – recunoaşterea elementelor de tip regional care conferă culoare locală textului literar – exprimarea opiniei despre cum ar putea arăta limba română peste un secol – realizarea unui miniproiect digital (video scurt sau postare ilustrată) în care elevii prezintă un cuvânt sau o expresie regională (din familie, din mediul online sau din literatura studiată), explicând originea, sensul şi contextul de utilizare 3.2. Utilizarea elementelor de coeziune şi coerenţă textuală pentru receptarea, evaluarea şi producerea de mesaje scrise şi orale - identificarea elementelor de coeziune şi coerenţă în texte orale şi scrise narative, descriptive, argumentative, explicative etc. – observarea elementelor lingvistice care asigură coeziunea şi coerenţa în forme de comunicare media (articole online, reclame, podcasturi, postări din social media) pentru a discuta diferenţele de organizare textuală – compararea organizării mesajului în texte diferite (de exemplu, postare/comentariu din social media vs articol online) pentru a evidenţia diferenţe de coeziune şi coerenţă în funcţie de gradul de elaborare a textului – redactarea unei postări dintr-un jurnal digital, urmărind coeziunea şi coerenţa textului – analiza raporturilor sintactice de la nivelul propoziţiei şi al frazei pentru a identifica elementele de coeziune textuală – identificarea elementelor de referinţă textuală (mărci anaforice şi cataforice, deictice; elipse) în diverse forme de comunicare orală sau scrisă – rescrierea unor enunţuri sau fragmente de text pentru explicarea modului în care topica influenţează sensul – exerciţii de realizare corectă a acordului, de corectare a punctuaţiei în fraze care conţin subiective sau predicative, pentru exprimarea corectă şi nuanţată a mesajului – evaluarea propriei producţii de text (narativ, descriptiv, argumentativ etc.) prin explicarea modului în care se asigură coeziunea şi coerenţa textului – reordonarea secvenţelor unui text cu enunţuri/paragrafe intenţionat amestecate de profesor (povestire scurtă, ştire online), pentru a reconstitui logica discursului şi a discuta rolul conectorilor şi al referinţelor textuale în asigurarea coerenţei – analiza unui şir de comentarii online sau a unui chat de grup pentru a observa cum se construieşte coerenţa conversaţională, identificând reluările, elipsele, mărcile de referinţă textuală (anaforice, cataforice şi deictice) – corectarea în pereche a unui text (de tip chat, comentariu online sau mesaj vocal transcris) în care elevii identifică rupturi de coerenţă şi lipsa elementelor de coeziune, urmată de realizarea unei versiuni îmbunătăţite justificând modificările făcute 3.3. Elaborarea mesajelor orale şi scrise respectând normele limbii române standard, prin controlul conştient al formelor de exprimare - planificarea şi susţinerea unei prezentări orale pe o temă dată, pornind de la textele literare studiate – transformarea unui text scris în discurs oral, pentru a dezvolta abilităţi de adaptare a structurilor sintactice din limba scrisă la discursul oral – recunoaşterea abaterilor de la normă în conversaţii cotidiene sau în forme de comunicare media în vederea îmbunătăţirii modului propriu de redactare – elaborarea unui răspuns critic sub forma unui e-mail – rescrierea unei ştiri ca o postare în social media – crearea unor povestiri/postări online/dialoguri pentru diferite categorii de public – completarea unei fişe de (auto)evaluare a discursului oral pe baza unor criterii privind dicţia, intonaţia, claritatea şi adaptarea la public a mesajului – completarea unei fişe de (auto)evaluare a textului scris pe baza unor criterii privind respectarea normelor de ortografie şi punctuaţie, claritatea, coerenţa şi coeziunea mesajului – elaborarea unui minieseu despre rolul normei în comunicarea eficientă – elaborarea unui scurt comentariu despre strategiile personale de organizare a ideilor 3.4. Analizarea elementelor de variaţie a limbii române, manifestată în texte literare din perioade sau regiuni diferite - exprimarea opiniei despre dificultăţile de lectură a textelor vechi şi strategiile de depăşire a acestora – dezbatere despre diversitatea limbii: graiurile, regionalismele, limbajul digital etc. îmbogăţesc sau complică limba română? – identificarea într-un fragment de text vechi (din secolele XVI-XVIII) a unor trăsături lingvistice diferite de cele ale limbii române actuale – compararea a două fragmente scurte extrase din opere literare studiate, scrise de doi autori din zone diferite, pentru identificarea particularităţilor lingvistice – clasificarea arhaismelor (fonetice, gramaticale, lexicale) dintr-un text (fragment) de secol XVII – observarea unei pagini de text vechi românesc din Transilvania, scris cu alfabet latin, şi a unei pagini de text vechi românesc din Muntenia, scris cu alfabet chirilic, prin accesarea unei biblioteci digitale – prezentarea valorilor stilistice ale arhaismelor în texte literare studiate 3.5. Utilizarea responsabilă şi reflexivă a mediilor digitale şi a inteligenţei artificiale ca instrumente de producere şi receptare a mesajelor orale şi scrise - consultarea variantelor digitale ale unor dicţionare pentru monitorizarea propriei exprimări, în scopul însuşirii normei academice – folosirea de biblioteci digitale sau arhive online pentru a identifica surse relevante – susţinerea unor prezentări orale pe suport digital, cu accent pe structurarea informaţiei, pe claritatea mesajului şi pe respectarea normelor limbii standard – organizarea ideilor şi a informaţiilor din texte prin scheme, prin diagrame sau prin hărţi conceptuale realizate cu aplicaţii digitale specializate – elaborarea unei instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială pentru a obţine un răspuns – rescrierea unui text arhaic în româna contemporană sau a unui text regional în româna standard folosind un instrument de inteligenţă artificială – evidenţierea elementelor de coeziune şi coerenţă sau a particularităţilor lexicale ale unui text scurt folosind un instrument digital – crearea de texte multimodale utilizând instrumente digitale variate pe baza unor texte literare şi/sau nonliterare – scrierea unei pagini de jurnal privind utilizarea instrumentelor digitale în activităţile de receptare şi producere de texte, cu accent pe limitele acestora şi pe rolul judecăţii umane în redactarea unui text – realizarea unui eseu despre utilizarea cu discernământ a instrumentelor de inteligenţă artificială CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII
┌──────────┬───────────────────────────┐
│Domenii de│Conţinuturi │
│conţinut │ │
├──────────┼───────────────────────────┤
│ │Reflecţii despre literatură│
│ ├───────────────────────────┤
│ │- Literatura ca │
│ │reprezentare a realităţii: │
│ │teme, motive, valori, │
│ │viziune despre lume │
│ │- Literatura ca instituţie:│
│ │aspecte de viaţă literară │
│ │(presă, teatru, grupări şi │
│ │ideologii literare, │
│ │diversificarea categoriilor│
│ │de public etc.) │
│ │- Literatura ca parcurs │
│ │istoric: diversificare şi │
│ │metamorfoze; succesiuni, │
│ │simultaneităţi şi │
│ │sincronizări │
│ │- Literatura ca spaţiu de │
│ │creaţie: biografii ale │
│ │scriitorilor │
│ │- Literatura ca tablou al │
│ │genurilor: genuri şi specii│
│ │literare ce alcătuiesc un │
│ │sistem variabil în timp │
│ │- Cultură orală şi cultură │
│ │scrisă: literatură populară│
│ │şi literatură cultă (basmul│
│ │popular şi basmul cult) │
│ │- Strategii de │
│ │comprehensiune şi │
│ │interpretare: răspunsul │
│ │personal, critic şi │
│ │creativ, lectura „printre │
│ │rânduri” (strategii │
│ │inferenţiale), lectura │
│ │contrastivă (strategii de │
│ │comparare a textelor, de │
│ │corelare a textelor cu │
│ │lumea cititorului, cu alte │
│ │texte, cu opere de artă, cu│
│ │produse media), construirea│
│ │de ipoteze interpretative, │
│ │interogarea valorilor │
│ │timpului, reflecţii despre │
│ │valorile reprezentate în │
│ │operă etc. │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: epocă, perioadă, │
│ │şcoală literară/culturală, │
│ │gen literar, specie │
│ │literară, cultură orală, │
│ │cultură scrisă, fabulos │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Începuturile scrisului în │
│ │limba română (secolele XVI │
│ │- XVII) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolele XVI - XVII │
│ │- Primele instituţii ale │
│ │scrisului, circulaţia │
│ │manuscriselor, a │
│ │tipăriturilor şi a │
│ │traducerilor (prezentare │
│ │sintetică) │
│ │- Imaginar medieval şi │
│ │ecouri ale Renaşterii şi │
│ │ale umanismului în cultura │
│ │română (prezentare │
│ │sintetică) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: cronica │
│ │(fragment), romanul popular│
│ │(fragment) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: discurs istoric, │
│ │umanism, arta portretului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Afirmarea conştiinţei │
│ │culturale (secolul al │
│ │XVIII-lea - începutul │
│LITERATURĂ│secolului al XIX-lea) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │secolul al XVIII-lea │
│ │- Iluminismul şi Şcoala │
│ │Ardeleană │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: memorialul de │
│ │călătorie (fragment), │
│ │poemul epic (fragment) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: Iluminism, │
│ │latinitate │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Modernizarea formelor │
│ │literare în prima parte a │
│ │secolului al XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │prima parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ │- întemeierea instituţiilor│
│ │culturale (presă, teatru) │
│ │- Revista Dacia literară │
│ │- Romantismul european. │
│ │Romantismul paşoptist │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- Forme: articolul │
│ │programatic „Introducţie la│
│ │Dacia literară” (text │
│ │integral), nuvela romantică│
│ │(text integral), balada │
│ │(text integral), meditaţia │
│ │(text integral), elegia │
│ │(text integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: romantism, │
│ │paşoptism, mitologie │
│ │naţională şi folclorică, │
│ │lirism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Maturizarea formelor │
│ │culturale şi literare în a │
│ │doua parte a secolului al │
│ │XIX-lea │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Contexte │
│ │- Contextul socioistoric în│
│ │a doua parte a secolului al│
│ │XIX-lea │
│ │- Grupări culturale şi │
│ │reviste (Junimea şi │
│ │Convorbiri literare - │
│ │prezentare sintetică) │
│ │- Apariţia instituţiei │
│ │criticii literare; critica │
│ │de direcţie │
│ │- Realismul. Ecouri ale │
│ │clasicismului │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Teme şi forme │
│ │- Reprezentări ale lumii şi│
│ │ale omului în texte diverse│
│ │ale perioadei │
│ │- începuturile romanului │
│ │românesc (text integral) │
│ │- Forme: textul critic │
│ │(fragmente), memorialistica│
│ │(text integral), nuvela │
│ │realistă (text integral), │
│ │comedia (text integral), │
│ │schiţa (text integral), │
│ │romanul (text integral) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: societate │
│ │literară, realism, sistem │
│ │literar, comic, ficţiune, │
│ │memorialistică │
├──────────┴───────────────────────────┤
│Note: Pentru a ilustra reprezentări │
│ale lumii şi ale omului se valorifică │
│un grupaj de texte/de fragmente de │
│text care explicitează formele │
│aferente perioadei. De exemplu: │
│• culegere sapienţială, roman popular,│
│poem, bestiar, predică, psalm, cronică│
│etc. │
│• poem epic, memorialistică, dialoguri│
│etc. │
│• nuvelă romantică, poem, baladă, │
│meditaţie, elegie, jurnal, povestire │
│etc. │
│• povestire, schiţă, nuvelă realistă, │
│roman, comedie, memorialistică, jurnal│
│etc. │
│Pentru a ilustra reprezentările lumii │
│şi ale omului se recomandă folosirea a│
│minimum trei fragmente de texte/texte │
│integrale diverse (literare, │
│nonliterare). Se recomandă realizarea │
│unor corelaţii cu cel puţin două texte│
│dintr-o altă cultură/literatură. │
│Studiul romantismului va continua în │
│clasa a X-a, iar în clasa a IX-a se │
│recomandă prezentarea sintetică a │
│fenomenelor culturale europene pentru │
│contextualizarea adaptărilor româneşti│
│ale acestora. │
│Pentru studiul criticii de direcţie se│
│vor studia cel puţin trei fragmente de│
│text critic. │
├──────────┬───────────────────────────┤
│ │Limbă standard şi variaţie │
│ │regională │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) limbă standard: │
│ │- normă şi abatere (greşeli│
│ │fonetice, lexico-semantice │
│ │şi gramaticale) │
│ │- instrumente normative: │
│ │normele ortografice şi de │
│ │punctuaţie (Dicţionarul │
│ │ortografic, ortoepic şi │
│ │morfologic şi îndreptarul │
│ │ortografic, ortoepic, │
│ │morfologic şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- tipuri de dicţionare: │
│ │dicţionare explicative, │
│ │dicţionare specializate, │
│ │dicţionar tezaur, dicţionar│
│ │etimologic, dicţionare │
│ │bilingve şi multilingve │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) variaţie regională: │
│ │- dialecte şi graiuri │
│ │- regionalisme │
│ │- împrumuturi din limbile │
│ │minorităţilor (în funcţie │
│ │de regiune) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: abatere, │
│ │instrument normativ, limbă │
│ │standard, normă, │
│ │regionalism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Evoluţia limbii române │
│ ├───────────────────────────┤
│ │- originea latină a limbii │
│ │române (limba română - │
│ │limbă romanică); etape ale │
│ │evoluţiei limbii române; │
│ │straturile lexicale: │
│ │influenţele unor limbi de │
│ │contact şi de cultură │
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- arhaisme, neologisme │
│ │- trecerea de la alfabetul │
│ │chirilic la alfabetul latin│
│ │(prezentare sintetică) │
│ │- etimologia unui cuvânt │
│ │- ediţia de text vechi │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: arhaism, │
│ │împrumut, neologism │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Construcţia textului: │
│ │coeziune şi coerenţă │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) coeziune (mărci │
│ │lingvistice de conectare a │
│ │unităţilor textului): │
│ │- coordonarea şi │
│ │subordonarea ca mijloace de│
│ │conectare sintactică în │
│ │propoziţie şi în frază │
│ │(rolul prepoziţiilor, al │
│ │conjuncţiilor coordonatoare│
│ │şi subordonatoare, al │
│ │conectorilor relativi │
│ │pentru asigurarea │
│ │coeziunii) │
│ │- raportul propoziţie/frază│
│ │- text; relaţii şi │
│ │conectori transfrastici │
│ │(fără definirea │
│ │conceptelor) │
│LIMBA │- topica enunţului în limba│
│ROMÂNĂ │română modernă ca procedeu │
│ │de coeziune │
│ │- referinţa textuală: mărci│
│ │anaforice şi cataforice, │
│ │mărci deictice; elipsa │
│ │(fără definirea │
│ │conceptelor) │
│ │- coeziunea lexicală: │
│ │repetiţia, sinonimia, │
│ │antonimia, hiponimia, │
│ │câmpul lexical │
│ │- raporturi sintactice în │
│ │frază: subiectiva, │
│ │predicativa (actualizare: │
│ │completive, │
│ │circumstanţiale, │
│ │atributive) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) coerenţă (organizarea │
│ │semantică şi pragmatică a │
│ │textului): │
│ │- unitatea semantică │
│ │globală a textului │
│ │- progresia tematică │
│ │- structura informaţională │
│ │a enunţului (informaţie │
│ │veche - informaţie nouă) │
│ │- relaţiile dintre │
│ │informaţiile explicite şi │
│ │informaţiile implicite │
│ │- presupoziţii, implicaţii,│
│ │implicaturi (fără definirea│
│ │conceptelor) │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: coerenţă, │
│ │coeziune, pragmatică, │
│ │predicativă, subiectivă, │
│ │semantică │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Comunicare scrisă şi orală │
│ ├───────────────────────────┤
│ │a) comunicare scrisă: │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a redactării diverselor │
│ │tipuri de texte, inclusiv │
│ │texte multimodale │
│ │(claritate, coeziune, │
│ │coerenţă, respectarea │
│ │proprietăţii termenilor; │
│ │autocorectare gramaticală; │
│ │respectarea normelor de │
│ │ortografie şi de │
│ │punctuaţie) │
│ │- texte propuse spre │
│ │redactare: eseul, jurnalul │
│ │clasic/digital, conspectul │
│ ├───────────────────────────┤
│ │b) comunicare orală: │
│ │- planificarea şi │
│ │organizarea discursului │
│ │oral │
│ │- strategii de negociere şi│
│ │de cooperare │
│ │- criterii de monitorizare │
│ │a comunicării orale │
│ │eficiente (dicţia şi │
│ │intonaţia; coerenţa şi │
│ │coeziunea; adecvarea la │
│ │contextul comunicativ) │
│ │- forme de comunicare orală│
│ │propuse spre elaborare: │
│ │dialogul formal şi dialogul│
│ │informal; monolog: │
│ │prezentarea pe o temă dată │
│ ├───────────────────────────┤
│ │Concepte: cooperare, │
│ │formal, informal, negociere│
└──────────┴───────────────────────────┘
SUGESTII METODOLOGICE Programa de Limba şi literatura română este axată pe formarea şi dezvoltarea a trei competenţe: competenţa literară, competenţa culturală şi competenţa lingvistică. Prin sugestiile metodologice de faţă se recomandă abordarea integrată a celor trei competenţe, astfel încât literatura să fie plasată în contextul producerii şi al receptării ei şi să fie corelată cu fenomenele de limbă. Predarea va urmări introducerea noţiunilor de limbă şi de literatură ca sisteme pluristratificate, convergente şi în evoluţie şi va marca, de fiecare dată când este posibil, continuitatea cu diverse conţinuturi studiate în gimnaziu. * Competenţele generale Interpretarea formelor literare în dinamica lor pentru dezvoltarea sensibilităţii şi a exprimării culturale şi Integrarea fenomenelor literare româneşti în contexte socioculturale transnaţionale pentru dezvoltarea reflexivităţii şi a gândirii critice, asociate domeniului literatură, urmăresc formarea unor reprezentări coerente şi nuanţate asupra literaturii române, care integrează deopotrivă diversitatea şi transformarea continuă a structurilor sale expresive şi dinamica viziunilor despre om şi despre lume. Domeniul de conţinut literatură include: a. Componenta textuală - referitoare la procesele de receptare a literaturii, evidenţiată în competenţele specifice de înţelegere, de analiză şi de interpretare. Aceasta va fi evaluată prin răspunsul personal, răspunsul critic, jurnalul de reflecţie etc., care urmăresc capacitatea elevilor de a înţelege, de a analiza şi de a interpreta texte literare, precum şi de a înţelege şi de a analiza texte nonliterare. b. Componenta contextuală - referitoare la contextele istorice, sociale, culturale şi estetice ale producerii textelor şi la contextul receptării, incluzând perspectiva elevilor. Are rolul de a sprijini interpretarea textelor prin raportare la orizontul istoric, sociocultural şi estetic căruia îi aparţin. În plus, se realizează o reţea de semnificaţii prin care textele literare sunt puse în evidenţă prin completare sau contrastare cu alte produse artistice din aceeaşi perioadă sau din perioade/spaţii culturale diferite. Această componentă va fi evaluată prin răspuns critic, analiză comparativă, hartă conceptuală, portofoliu tematic etc., pentru a aprecia modul în care elevii pun textul în relaţie cu circumstanţele de producere a acestuia şi cu experienţa personală. c. Componenta teoretică - exprimată prin concepte care furnizează instrumentele necesare construirii unei perspective coerente asupra literaturii şi a culturii, analizei şi interpretării substanţiale a acestora. Literatura va fi abordată ca reprezentare a realităţii (teme, motive, valori, viziune despre lume); ca instituţie (aspecte de viaţă literară: presă, teatru, grupări şi ideologii literare, diversificarea categoriilor de public etc.); ca parcurs istoric (diversificare şi metamorfoze; succesiuni, simultaneităţi şi sincronizări); ca spaţiu de creaţie (biografii ale scriitorilor); ca tablou al genurilor (genuri şi specii literare ce alcătuiesc un sistem variabil în timp), conţinuturile fiind organizate după un principiu diacronic. Primul modul, "Reflecţii despre literatură", are rolul de a familiariza elevii cu aspectele diverse ale noţiunii de literatură. Pe de o parte, primele activităţi dedicate întâlnirii cu literatura vor fi centrate asupra experienţei lecturii literare, asupra modului în care literatura facilitează dezvoltarea personală şi formarea identităţii individuale a cititorului, asupra modului în care literatura stimulează empatia şi atitudinile etice faţă de ceilalţi etc. Pe de altă parte, se pot construi secvenţe teoretice în care, cu ajutorul hărţilor, se va explica aparatul conceptual necesar lecturii textelor literare şi secvenţe de exersare a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare. Se recomandă alegerea unor texte/ fragmente de text care să răspundă orizontului şi obişnuinţelor de lectură ale elevilor. De asemenea, se mizează pe texte care să-i provoace la reflecţie, astfel ca prin lectura acestora elevii să înţeleagă că literatura este un discurs nuanţat, plural şi substanţial. Exemplificarea modurilor în care literatura poate fi relevantă pentru elevi (le poate forma/îmbunătăţi percepţia asupra lor înşişi şi asupra celorlalţi, precum şi asupra vieţii sociale şi culturale) este urmată de contextualizarea formelor literare. Fiecare perioadă istorică a fost structurată deductiv, de la general la particular, de la context la text, astfel: a) interogarea contextului socioistoric (cu referire la mentalităţi, idei, evenimente etc.); b) prezentarea sintetică a contextului cultural (care oferă o imagine asupra instituţiilor, a practicilor şi a circulaţiei textelor); c) prezentarea sintetică a paradigmelor estetice (la nivel transnaţional şi apoi naţional); d) reprezentări despre lume şi despre om (cuprinzând o imagine sintetică a formelor literare ale perioadei; teme, motive, valori; reţele de texte aparţinând literaturii naţionale/transnaţionale); e) interpretarea textelor integrale, care exemplifică formele literare ilustrative pentru paradigma estetică studiată. Demersurile didactice vor avea în vedere activităţi prin care elevii să recepteze literatura ca pe un discurs complex despre lume şi despre condiţia umană şi vor fi axate pe receptarea fenomenelor literare, punându-se accent pe lectura integrală a textelor literare şi nonliterare, pe menţinerea echilibrului între analiză şi interpretare, pe valorizarea interpretării personale şi pe reflecţia asupra procesului de interpretare. Lectura va fi centrată asupra proceselor hermeneutice fundamentale: înţelegerea şi interpretarea. În acest sens, activităţile de receptare urmăresc: construirea şi aprofundarea înţelegerii globale, prin strategii de redare parafrastică sau sintetică; identificarea şi descrierea coordonatelor textului în raport cu parametrii generici, prin strategii de analiză; construcţia interpretării globale. Raportarea fenomenului literar la context va fi realizată din următoarele perspective: ● Perspectiva "de ansamblu" - o abordare comprehensivă şi integratoare, care include atât texte literare, cât şi surse istorice şi opere artistice în sens larg. Abordarea urmăreşte înţelegerea textelor/documentelor în raport cu contextul lor specific, utilizând strategii ca: harta, colajul, grupajul de texte etc. ● Perspectiva "din interior" - realizată prin "imersiune", cu scopul de a restitui contextul printr-o raportare reflexivă şi critică. Strategiile utilizate includ: descrierea subiectivă, jurnalul reflexiv,jurnalul imersiv etc. ● Perspectiva relaţională - care leagă contextul producerii textului de contextul receptării acestuia, pentru a evidenţia sistemele de valori, instituţiile, formele culturale etc. Interpretarea textelor integrale poate fi abordată în secvenţe didactice proiectate în funcţie de trei timpi metodici: ● prelectura (o etapă în care profesorii, în funcţie de specificul şi de interesele elevilor faţă de text, vor încerca să faciliteze receptarea textului, să contureze orizontul de aşteptare al elevilor sau o anumită atitudine estetică, să stimuleze interesul lor pentru lectură); ● lecturile succesive (o etapă în care elevii abordează textul, axată pe strategii de formulare a sensului şi a semnificaţiilor); ● postlectura (moment al interogării semnificaţiilor, a valorilor şi a lumii textului; al extinderii dialogului cu textul prin deschideri intertextuale spre diverse tipuri de texte din alte epoci şi literaturi, prin deschideri spre alte arte, spre media şi spre alte domenii ale cunoaşterii). Competenţa generală Valorificarea resurselor limbii şi a variaţiei formelor ei pentru receptarea, evaluarea şi producerea mesajelor orale şi scrise, prin raportare la intenţia comunicativă, la contextul comunicării şi la normă vizează: a) înţelegerea evoluţiei limbii române şi a variaţiei lingvistice prin raportare la limba română actuală/standard, pentru a percepe dinamica istorică a limbii şi pentru a se raporta fără prejudecăţi la variantele regionale ale limbii; b) conştientizarea lingvistică, raportată la toate nivelurile limbii şi c) receptarea şi producerea de texte orale sau scrise, noţiunea de "text" fiind înţeleasă în sens larg, ca formă de comunicare. Domeniul de conţinut limba română include: a. Resurse conceptuale (componenta teoretică) - exprimate printr-un set de concepte de bază, utilizate pentru înţelegerea şi explicarea funcţionării şi a variaţiei limbii, în vederea conştientizării formelor şi a funcţiilor acesteia. Prin componenta teoretică se urmăreşte dezvoltarea metalimbajului şi a capacităţii elevilor de a observa şi de a explica fenomene lingvistice. Aceste concepte nu constituie obiect al evaluării ca atare, ci sunt valorificate ca instrumente de sprijin în activităţile de receptare şi de producere, de analiză şi de revizuire a mesajelor. Se recomandă integrarea lor în prezentarea şi în interpretarea fenomenului lingvistic, în activităţile consacrate înţelegerii textului literar şi nonliterar etc. b. Componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică - referitoare la utilizarea limbii în contexte de comunicare variate, prin raportare la normă şi la convenţiile pragmatice şi sociolingvistice, la formularea corectă a enunţurilor adaptate scopului/contextului comunicării, la folosirea strategiilor de comunicare adecvate. Aceasta se evaluează prioritar integrat, prin performanţele discursive ale elevilor, şi complementar, prin activităţi centrate asupra unor acte de vorbire uzuale, strategii de adecvare a discursului la interlocutor şi la context etc. c. Componenta reflexivă (bazată pe resursele conceptuale şi manifestată prin componenta discursivă, pragmatică şi sociolingvistică) - referitoare la capacitatea elevilor de a evalua propriile alegeri lingvistice şi pe ale altora, de a conştientiza relaţia dintre alegerile lingvistice, contextele sociale şi semnificaţii. Această dimensiune este vizată prioritar de evaluarea formativă, precum şi de evaluări bazate pe chestionare de reflecţie, de autoevaluare etc. Cele trei componente funcţionează integrat, nu separat, în activităţi de comunicare orală şi scrisă, competenţa lingvistică manifestându-se prin performanţele efective ale elevilor. Predarea limbii române va urmări integrarea cunoştinţelor despre structura limbii în activităţi de comunicare reală, orală şi scrisă, relevante pentru viaţa socială şi academică a elevilor şi pentru formarea conştiinţei lor culturale. Accentul se va pune pe utilizarea limbii în contexte autentice, nu pe descrierea abstractă a sistemului lingvistic. Se recomandă adaptarea metalimbajului la nivelul clasei, cu accent pe funcţionalitate, nu pe memorarea definiţiilor. Studierea elementelor de limbă şi a structurilor gramaticale se realizează în măsura în care acestea contribuie la organizarea sensului, la coeziunea şi la coerenţa mesajului. Studiul variaţiei istorice a limbii se realizează prin raportare la semnificaţia pe care o generează, fiind integrat în analiza unor exemple contextualizate din textele studiate, relevante pentru înţelegerea funcţionării limbii în diferite epoci. Variaţia regională a limbii este abordată funcţional, prin raportare la semnificaţie şi la adecvarea comunicării la contexte concrete, pentru a combate prejudecăţile şi stereotipurile asociate utilizării regionalismelor şi pentru a manifesta apreciere şi respect faţă de profilul lingvistic al fiecărui individ. În selecţia textelor pentru activităţile de receptare şi de producere se vor valorifica, alături de textele literare, texte nonliterare actuale şi texte de graniţă (jurnale, bloguri, texte memorialistice, discursuri publice etc.), pentru a asigura transferul competenţelor de comunicare în contexte reale. Utilizarea instrumentelor digitale şi a aplicaţiilor de inteligenţă artificială în activităţile de învăţare se va realiza în scop formativ, pentru dezvoltarea competenţei lingvistice, a competenţelor digitale şi a gândirii critice. Demersurile didactice au în vedere activităţi prin care evoluţia limbii române este abordată narativ, pentru a le oferi elevilor repere privind originea latină a limbii române (ca limbă romanică, integrată într-o familie lingvistică) şi tranziţia sa de la primele forme scrise până la limba română modernă, cu alfabetele folosite succesiv. În ceea ce priveşte construcţia textului, se va pune accent pe coerenţă şi pe coeziune, ca elemente intrinsece receptării şi producerii de text. Astfel, pornind de la noţiunile însuşite în gimnaziu, completate de cele care ţin de structura textului, demersul didactic va avea în vedere raportul dintre cuvânt/propoziţie şi enunţ, dintre enunţ şi text, pentru a pune în evidenţă construcţia textului şi modul în care se asigură coeziunea şi coerenţa acestuia. În ceea ce priveşte evaluarea, se recomandă diversificarea metodelor şi a formelor acesteia, cu accent pe evaluarea formativă, continuă, menită să sprijine învăţarea, urmată de un feedback clar, descriptiv, care să ofere informaţii despre rezultatele elevilor, soluţii şi direcţii despre cum şi-ar putea aceştia forma sau dezvolta competenţele evaluate. În acest sens, este necesară corelarea competenţelor specifice cu rezultatele evaluării, pentru a se putea urmări şi analiza progresul fiecărui elev. De asemenea, este important ca, în evaluarea la clasă, profesorul să îmbine metodele şi instrumentele tradiţionale de evaluare cu cele complementare: observarea sistematică, proiectul, investigaţia, autoevaluarea şi interevaluarea etc. În cadrul evaluărilor scrise, se recomandă ca itemii să fie variaţi (obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi) şi gradaţi ca nivel de dificultate şi de complexitate, astfel încât să se evalueze procese cognitive variate, de la simple la complexe, în acord cu competenţele specifice prevăzute în programă. * La liceu, accentul general va cădea în mod explicit pe strategiile şi pe formele de comunicare prin care se asigură dezvoltarea personală şi, în perspectivă, inserţia socială a elevului. Se recomandă folosirea la clasă a resurselor educaţionale deschise (RED) interactive şi adaptative în vederea eficientizării demersului didactic, precum şi a instrumentelor de inteligenţă artificială pentru diverse activităţi. În funcţie de specificul clasei şi de dinamica sa, profesorul îşi stabileşte o anume strategie didactică prin care vizează în mod real formarea competenţelor, văzute ca "un set de atitudini faţă de sarcina asociată şi care, prin motivaţie şi interese, angrenează ansamblul de abilităţi şi cunoştinţe, respectiv seturile de capacităţi cognitive, emoţionale şi fizice care pun în acţiune comportamente specifice, contextualizate de sarcină şi rol" (Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea curriculumului naţional, 2021). Sarcinile de lucru trebuie să provoace elevii să formuleze idei, valorificând informaţii diverse, uneori concurente, pentru a realiza interpretări, ipoteze sau evaluări ale unor texte complexe, care abordează o tematică diversă, având în vedere criterii multiple sau abordări diferite. Condiţia necesară pentru rezolvarea sarcinilor de lucru la acest nivel este precizia analizei şi atenţia minuţioasă la detalii care nu sunt evidente în text (conform OECD PISA Global Competence Framework). De asemenea, profesorii au posibilitatea flexibilizării demersului didactic, în funcţie de profil, de specializare, de nivelul clasei şi de grupele de nivel din cadrul acesteia, astfel încât să fie asigurate formarea şi dezvoltarea competenţelor şi raportarea la conţinuturile prevăzute în programă. De exemplu, în urma evaluării iniţiale, profesorul poate alege şi alte strategii şi metode specifice literaţiei pentru adolescenţi. În primul rând, profesorul va urmări fluenţa elevilor în exprimare şi capacitatea lor de a utiliza corect vocabularul limbii române (prin hărţi lexicale, cuvinte explicate cu ajutorul dicţionarelor etc.). Mai apoi, va urmări identificarea cuvintelor, lectura grupurilor de cuvinte şi selectarea informaţiei esenţiale din text. Ulterior, profesorul va adresa întrebări factuale şi inferenţiale în vederea formulării sensului global al textului, ajungându-se la redactarea rezumatului, la construirea unei reprezentări mentale şi la reflecţia asupra ideilor. Ritmul de parcurgere a modulelor de conţinut va fi decis de profesor în funcţie de particularităţile elevilor. Se recomandă studierea integrată a conţinuturilor asociate competenţelor literare şi lingvistice, fără a exclude abordarea lor distinctă, la alegerea profesorului. Proiectarea va respecta logica proceselor receptării propuse în evaluarea PISA: accesarea şi localizarea informaţiilor, identificarea lor; integrarea şi interpretarea (comprehensiunea literală, construirea înţelegerii globale, dezvoltarea unei interpretări); reflecţia şi evaluarea pe baza cunoştinţelor exterioare textului (prin raportare la conţinutul şi la forma textului). * Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei literare: ● strategii de ilustrare/reprezentare a conceptelor, de tipul hărţilor conceptuale/mentale privind aspecte specifice epocii (corelate cu competenţa specifică - numită în continuare CS - CS1.1, CS2.1) Elevii elaborează hărţi conceptuale pentru a înţelege trăsături definitorii ale unei epoci culturale, relaţiile dintre contextul socioistoric şi creaţia literară, legături între curente literare/artistice, teme, motive şi valori recurente etc. ● proiecte de grup (corelate cu CS1.1, CS2.1, CS2.2.) Elevii colaborează pentru a compara expresii artistice ale aceleiaşi viziuni despre lume, identificând corespondenţe între literatură, arte plastice, muzică şi arhitectură, sau pentru a reconstitui imaginea unei personalităţi reprezentative pentru o epocă, folosind resurse diverse. ● ateliere de scriere (corelate cu CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii redactează texte prin care prezintă relaţia dintre ideologia unei epoci şi formele artistice specifice, exemplificând-o printr-o selecţie de texte/opere de artă. ● jurnale imersive (corelate cu CS2.1, CS2.2) Elevii redactează un jurnal "din interiorul" unei epoci pentru a înţelege mentalităţile şi atmosfera culturală. ● jurnale de reflecţie (corelate cu CS1.1, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii formulează reflecţii personale asupra unor idei şi valori culturale prezente în epoca actuală pe care le-au identificat în textele studiate, dezvoltându-şi astfel gândirea critică şi sensibilitatea culturală. ● strategii inferenţiale (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii citesc "printre rânduri" pentru a construi sensul global al textelor. Procesul de înţelegere se focalizează asupra relaţiei cauză-efect, a inferenţelor anaforice şi a celor predictive. ● strategii de lectură contrastivă (corelate cu CS1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii corelează textele cu lumea lor, cu texte din diferite epoci, cu opere de artă, cu produse media etc. Este o strategie care facilitează comprehensiunea textelor şi implică elevii în construirea sensului prin raportare la ceea ce ei ştiu, la experienţele lor sau la alte texte. ● interogarea (corelată cu cs1.1, CS1.2, CS1.3, CS2.1, CS2.2) Elevii îşi dezvoltă gândirea critică prin problematizarea semnificaţiilor textelor integrale/ fragmentelor de text aflate în relaţie. Elevii se implică în activităţi de analiză a textelor, de interpretare, evaluând sau aplicând ipotezele lor interpretative şi răspunzând la întrebări literale, de reamintire, interpretative, deductive sau explicative etc. Recomandări de autoare şi autori: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino, Costache Conachi, Anton Pann, Iancu Văcărescu, Ioan Budai-Deleanu, Dinicu Golescu, I. Codru-Drăguşanu, Gheorghe Asachi, Elena Hartulari, Ion Heliade-Rădulescu, Maria Rosetti (Mary Grant), Dimitrie Bolintineanu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Radu Ionescu, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Cezar Bolliac, Ion Ghica, Sofia Nădejde, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu; Niccolo Machiavelli, Montesquieu, Moliere, Doamna de Stael, George Gordon Byron, Alphonse de Lamartine, Stendhal, Balzac, Mary Shelley, George Sand, George Eliot. Notă. Se vor alege opere reprezentative ale unor autoare/autori din lista de mai sus, pentru a fi studiate la clasă (integral sau prin fragmente de text). La finalul anului şcolar, se recomandă activităţi de sistematizare şi de evaluare sumativă, în cadrul cărora elevii vor elabora proiecte cu tema "Oameni ai timpului lor": prezentarea unor personalităţi relevante pentru diferite epoci, insistându-se asupra evenimentelor biografice care au influenţat dezvoltarea culturii române şi a societăţii româneşti. Elevii vor alege o personalitate din cadrul epocilor studiate, de exemplu: Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir, Mihail Kogălniceanu, Ion Heliade-Rădulescu, Nicolae Bălcescu, Elena Ghica (Dora D'Istria), C.A. Rosetti, Maria Rosetti (Mary Grant), Ecaterina Conachi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L. Caragiale, Regina Elisabeta a României (Carmen Sylva), Bogdan Petriceicu Hasdeu, Iulia Haşdeu etc. Elevii vor fi îndrumaţi de profesor să apeleze în documentare la surse (istorice, literare etc.) pe diverse suporturi (volume de critică şi de istorie literară, articole disponibile în mediul online, imagini, clipuri video etc.), pe care le vor integra în mod critic în proiectele lor. În cadrul acestor activităţi, elevii vor respecta etica redactării şi vor folosi tehnici de citare conform normelor în vigoare. Exemple de strategii/activităţi didactice pentru formarea şi dezvoltarea competenţei lingvistice: ● analiză funcţională a textelor (corelată cu CS3.2, CS3.3) Elevii analizează texte din contexte reale (presă, e-mail, texte digitale) pentru a identifica relaţia dintre structurile lingvistice, organizarea informaţiei şi adecvarea mesajului la scopul comunicării. ● redactare şi revizuire a textului (corelate cu CS3.2, CS3.3) Elevii redactează şi revizuiesc texte aparţinând unor tipuri discursive variate (text narativ, descriptiv, argumentativ, explicativ etc.), focalizându-se asupra coeziunii, a coerenţei, a organizării informaţionale şi a respectării normei, prin autoevaluare şi evaluare intercolegială. ● rescriere şi reformulare contextualizată (corelate cu CS3.2) Elevii reformulează enunţuri sau texte prin modificarea topicii sau a structurii discursive, analizând efectele de sens şi rolul structurilor sintactice în construcţia mesajului. ● conştientizare a variaţiei lingvistice şi a normei (corelată cu CS3.1, CS3.3) Elevii compară variante lingvistice aparţinând unor zone diferite pentru a înţelege dinamica limbii şi pentru a identifica în mod conştient norma în contexte de comunicare. ● comunicare orală ghidată (corelată cu CS3.3) Elevii planifică şi susţin intervenţii orale, adaptate contextului şi publicului, completând fişe de (auto)evaluare şi jurnale de reflecţie privind claritatea, coerenţa şi adecvarea discursului. ● formulare şi reformulare a instrucţiunilor (corelate cu CS3.5) Elevii formulează şi reformulează instrucţiuni (cerinţe formulate) adresate unui instrument de inteligenţă artificială, analizând comparativ răspunsurile obţinute din perspectiva informaţiei şi a preciziei. ● realizare a unui vlog/podcast (corelată cu CS3.3, CS3.5) Elevii scriu un scurt scenariu de tip vlog sau podcast educaţional pe o anumită temă, pe care apoi îl înregistrează cu scopul de a observa diferenţele generate de trecerea de la scris la oral. Elevii pot rescrie succesiv scenariul, astfel încât vlogul sau podcastul să reflecte firescul unui discurs oral. * Orele aflate la dispoziţia cadrului didactic, reprezentând 25% din numărul total de ore al disciplinei Limba şi literatura română, asigură contextul flexibil de adaptare şi de personalizare a demersului didactic, în funcţie de specificul clasei şi de nevoile individuale ale elevilor. Aceste ore pot fi utilizate pentru activităţi de remediere şi de consolidare, destinate elevilor care întâmpină dificultăţi în exersarea şi aplicarea competenţelor dobândite. Astfel, se pot planifica exerciţii suplimentare de analiză textuală, strategii de înţelegere a textului literar sau se pot consolida competenţele de scriere argumentativă. În egală măsură, aceste ore oferă posibilitatea aprofundării şi a extinderii, pentru elevii cu ritm accelerat de învăţare, prin intermediul lecturilor suplimentare, al unor ateliere de creaţie literară etc. Orele aflate la dispoziţia profesorului pot susţine şi dezvoltarea excelenţei prin pregătirea elevilor motivaţi să participe la olimpiade, la concursuri şcolare sau la alte proiecte. Totodată, acestea facilitează transferul competenţelor în contexte autentice, prin activităţi care favorizează utilizarea abilităţilor de comunicare şi de argumentare în situaţii cotidiene sau profesionale, cum ar fi: dezbaterile, prezentările publice, redactarea de texte funcţionale sau proiectele interdisciplinare. GRUP DE LUCRU
┌────┬──────────────┬───────────────┬───────────┐
│NR. │NUMELE ŞI │INSTITUŢIA/ │FUNCŢIA ÎN │
│CRT.│PRENUMELE │UNITATEA DE │CADRUL │
│ │ │ÎNVĂŢĂMÂNT │G.L.C. │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │GEORGESCU │Ministerul │ │
│1. │DANIEL │Educaţiei şi │responsabil│
│ │ │Cercetării │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │NISTOR │Centrul │ │
│2. │CONSTANTIN │Naţional pentru│responsabil│
│ │CIPRIAN │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│3. │DUBĂLARU OANA │Universitatea │coordonator│
│ │ANCA │din Bucureşti │ştiinţific │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│4. │MARTIN MIRCEA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│5. │ZAFIU RODICA │Academia Română│membru │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│6. │GEORGESCU │Naţional pentru│membru │
│ │IRINA ROXANA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Centrul │ │
│7. │CIOBANU ROXANA│Naţional pentru│membru │
│ │STEFANIA │Curriculum şi │ │
│ │ │Evaluare │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Institutul de │ │
│ │NICOLAE │Lingvistică │ │
│8. │ALEXANDRU │„Iorgu Iordan -│membru │
│ │COSMIN │Alexandru │ │
│ │ │Rosetti” │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│9. │RĂDUŢĂ DOINA │Universitatea │membru │
│ │MAGDALENA │din Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│10. │ILIE EMANUELA │„Alexandru Ioan│membru │
│ │ │Cuza”, Iaşi │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Universitatea │ │
│11. │PAMFIL ALINA │„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │TĂMÂIAN │Universitatea │ │
│12. │GIOCONDA IOANA│„Babeş-Bolyai”,│membru │
│ │ │Cluj-Napoca │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MITCHIEVICI │Uniunea │ │
│13. │ANGELO-NICOLAE│Scriitorilor │membru │
│ │ │din România │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ANISIE MONICA │Naţional de │ │
│14. │CRISTINA │Informatică │membru │
│ │ │„Tudor Vianu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│15. │BENTZ TEODORA │Naţional „I.L. │membru │
│ │ │Caragiale”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │CHELARIU │Colegiul │ │
│16. │SILVIA OFELIA │Naţional „Al.I.│membru │
│ │ │Cuza”, Focşani │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │ │Naţional │ │
│17. │CIOBOTARU │Pedagogic │membru │
│ │ANAMARIA │„Constantin │ │
│ │ │Brătescu”, │ │
│ │ │Constanţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│18. │COVACI ARIANA │Naţional „C.D. │membru │
│ │OANA │Loga”, │ │
│ │ │Caransebeş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│ │DUDAS-VASILE │Naţional │ │
│19. │ADRIANA │„Traian │membru │
│ │ │Lalescu”, │ │
│ │ │Reşiţa │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│20. │GÂLEA GABRIELA│Naţional „Titu │membru │
│ │ANAMARIA │Maiorescu”, │ │
│ │ │Aiud │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│21. │MARIAN-IONESCU│Naţional „I.L. │membru │
│ │MARIA CRISTINA│Caragiale”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │MAXIM ANDREIA │Colegiul │ │
│22. │NICOLETA │Naţional „Moise│membru │
│ │ │Nicoară”, Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│23. │MORAR MIHAI │Naţional „Mihai│membru │
│ │GHEORGHE │Viteazul”, │ │
│ │ │Ploieşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Şcoala │ │
│ │NEGRILĂ │Gimnazială nr. │ │
│24. │MIHAELA │6 „Iacob │membru │
│ │CORNELIA │Mureşianu”, │ │
│ │ │Braşov │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│25. │ORBAN LAURA │Naţional de │membru │
│ │HENRIETA │Informatică, │ │
│ │ │Arad │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│26. │PETRACHE ANCA │Naţional „Iulia│membru │
│ │DENISA │Hasdeu”, │ │
│ │ │Bucureşti │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Colegiul │ │
│27. │PRICINĂ ANCA │Naţional „Carol│membru │
│ │ │I”, Craiova │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │ │Liceul UMFST │ │
│28. │RAŢIU BOGDAN │„George Emil │membru │
│ │PETRU │Palade”, Târgu │ │
│ │ │Mureş │ │
├────┼──────────────┼───────────────┼───────────┤
│ │VINTILĂ ISABEL│Şcoala │ │
│29. │GIORGIANA │Gimnazială Nr. │membru │
│ │ │3, Suceava │ │
└────┴──────────────┴───────────────┴───────────┘
---- 
