Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României şi Guvernul Statului Qatar, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
dorind sa intensifice cooperarea economicã în avantajul reciproc al ambelor state,
intentionind sa creeze şi sa menţinã condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
recunoscind necesitatea promovãrii şi protejãrii investiţiilor strãine în scopul creşterii prosperitatii economice a ambelor state,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
Definiţii
În sensul prezentului acord şi dacã nu s-a stabilit altfel în acest acord:
(1) Termenul investitor se referã, în legatura cu fiecare parte contractantã, la:
a) persoane fizice, care, în conformitate cu legea acelei pãrţi contractante, sînt considerate a fi cetãţenii sãi;
b) - în ceea ce priveşte România: persoane juridice, incluzind societãţi comerciale, corporatii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii, care sînt constituite sau altfel organizate în mod corespunzãtor, în conformitate cu legea României, şi îşi au sediul împreunã cu activitãţile economice efective pe teritoriul României;
- în ceea ce priveşte Statul Qatar: Guvernul şi persoane juridice, incluzind societãţi comerciale, corporatii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii, care sînt constituite sau altfel organizate în mod corespunzãtor, în conformitate cu legea Statului Qatar, şi îşi au sediul împreunã cu activitãţile economice efective pe teritoriul Statului Qatar;
c) persoane juridice controlate direct sau indirect de persoane fizice sau persoane juridice, asa cum sînt prevãzute la lit. a) şi b) ale acestui paragraf.
(2) Termenul investiţii va desemna orice fel de active investite de cãtre investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile acesteia din urma, şi va include în special, dar nu exclusiv:
a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi reale, cum ar fi: servituţi, ipoteci, sechestre, gajuri;
b) acţiuni, pãrţi sociale sau orice alt fel de participare la societãţi comerciale;
c) drepturi de creanta sau orice alte drepturi privind prestaţii avînd o valoare economicã;
d) drepturi de proprietate intelectualã, cum sînt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mãrci de comerţ sau de serviciu, nume comerciale, know-how şi goodwill, precum şi alte drepturi similare recunoscute de legile pãrţilor contractante;
e) concesiuni în conformitate cu legea, incluzind concesiuni privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum şi orice alte drepturi conferite prin lege, prin contract sau prin hotãrîrea autoritãţilor, în conformitate cu legea.
Orice modificare a formei în care activele sînt investite sau reinvestite nu va afecta caracterul lor de investiţie.
(3) Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investiţie şi include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobinzi, majorãri de capital, redevenţe, management şi asistenta tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plãtit venitul.
(4) Termenul teritoriu desemneazã:
- în ceea ce priveşte România: teritoriul României, inclusiv marea teritorialã şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturi suverane şi de jurisdicţie, în conformitate cu legislaţia sa şi cu dreptul internaţional;
- în ceea ce priveşte Statul Qatar: teritoriul Qatarului, inclusiv marea teritorialã, precum şi platoul continental, asupra cãrora Statul Qatar îşi exercita drepturi suverane şi de jurisdicţie, în conformitate cu dreptul internaţional.
ART. 2
Promovare, admitere
(1) Fiecare parte contractantã va promova, pe cît posibil, pe teritoriul sau, investiţiile efectuate de investitorii celeilalte pãrţi contractante şi va admite aceste investiţii în conformitate cu legile şi cu reglementãrile sale.
(2) Dacã o parte contractantã a admis o investiţie pe teritoriul sau, ea va acorda, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile sale, autorizaţiile necesare în legatura cu aceasta investiţie, inclusiv autorizaţiile pentru angajarea personalului de conducere şi tehnic, la alegerea sa, indiferent de naţionalitate.
ART. 3
Protejare, tratament
(1) Fiecare parte contractantã va proteja pe teritoriul sau investiţiile efectuate, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile sale, de investitorii celeilalte pãrţi contractante şi nu va impiedica, prin mãsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreţinerea, folosinta, fructificarea, extinderea, vînzarea sau lichidarea acestor investiţii. În particular, fiecare parte contractantã sau autoritãţile sale competente vor emite autorizaţiile necesare menţionate la art. 2 paragraful (2) din acest acord.
(2) Fiecare parte contractantã va asigura un tratament just şi echitabil pe teritoriul sau investiţiilor investitorilor celeilalte pãrţi contractante. Acest tratament nu va fi mai puţin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantã investiţiilor efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitorii proprii sau decît cel acordat de fiecare parte contractantã investiţiilor efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitorii oricãrui stat terţ, dacã acest din urma tratament este mai favorabil.
(3) Tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu va fi interpretat astfel încît sa oblige o parte contractantã sa extindã asupra investitorilor şi investiţiilor celeilalte pãrţi contractante avantajele rezultate din orice uniune vamalã sau economicã existenta sau viitoare, o zona de comerţ liber sau organizaţie economicã regionala, la care oricare dintre pãrţile contractante este sau devine membru. De asemenea, acest tratament nu se va referi nici la alte avantaje pe care oricare parte contractantã le acorda investitorilor unui stat terţ, în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau a altor acorduri pe baza de reciprocitate, referitoare la impozite.
ART. 4
Transfer liber
Fiecare parte contractantã, pe al carei teritoriu au fost efectuate investiţii de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante, va garanta acestor investitori, dupã plata tuturor obligaţiilor lor fiscale şi a altor obligaţii similare, transferul liber al plãţilor în legatura cu aceste investiţii, la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în special al:
a) veniturilor în conformitate cu art. 1 paragraful (3) al acestui acord;
b) sumelor provenind din împrumuturi contractate sau din alte obligaţii contractuale asumate pentru investiţie; şi
c) sumelor provenind din vînzarea totalã sau parţialã, din înstrãinarea sau lichidarea unei investiţii.
ART. 5
Deposedare, despãgubire
(1) Nici una dintre pãrţile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, mãsuri de expropriere, de nationalizare sau orice alte mãsuri avînd aceeaşi natura sau acelaşi efect impotriva investiţiilor investitorilor celeilalte pãrţi contractante, decît dacã mãsurile sînt luate în interes public, asa cum s-a stabilit prin lege, pe o baza nediscriminatorie şi în conformitate cu procedura legalã şi cu condiţia sa fie luate prin acordarea unei despãgubiri efective şi adecvate. Cuantumul despãgubirii, inclusiv dobinda, se va stabili în valuta convertibilã şi se va plati, fãrã intirziere, investitorului îndreptãţit sa o primeascã. Plãţile rezultate vor fi liber şi prompt transferabile.
(2) Investitorii unei pãrţi contractante, ale cãror investiţii au suferit pierderi datoritã rãzboiului sau oricãrui alt conflict armat, revoluţiei, stãrii de necesitate sau rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urma, de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful (2) al acestui acord. Ei vor fi îndreptãţiţi, în toate cazurile, la despãgubire.
ART. 6
Investiţii anterioare acordului
Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investiţiilor efectuate pe teritoriul unei pãrţi contractante, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile sale, de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante, anterior intrãrii în vigoare a acestui acord. Totuşi acordul nu se va aplica diferendelor care au apãrut înainte de intrarea sa în vigoare.
ART. 7
Alte obligaţii
(1) Dacã legislaţia unei pãrţi contractante indreptateste investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante la un tratament mai favorabil decît este prevãzut de acest acord, respectiva legislaţie va prevala acestui acord, în mãsura în care este mai favorabilã.
(2) Fiecare parte contractantã va respecta orice alta obligaţie pe care şi-a asumat-o cu privire la investiţiile efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante.
ART. 8
Principiul subrogarii
Dacã oricare parte contractantã sau agenţia desemnatã de ea face o plata unuia dintre investitorii sãi pe baza unei garanţii financiare impotriva riscurilor necomerciale, acordatã în legatura cu o investiţie de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, aceasta din urma va recunoaşte, în virtutea principiului subrogarii, cesiunea oricãrui drept sau titlu al acelui investitor cãtre prima parte contractantã sau agenţia desemnatã de ea. Cealaltã parte contractantã va fi indreptatita sa deducã taxele şi celelalte obligaţii cu caracter public datorate şi plãtibile de cãtre investitor.
ART. 9
Reglementarea diferendelor dintre un investitor al unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã
(1) Orice diferend legat direct de o investiţie, apãrut între un investitor al unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã, va fi reglementat pe cale amiabila între cele doua pãrţi.
(2) Dacã acest diferend nu a fost reglementat în termen de 6 luni de la data la care a fost sesizat în scris de cãtre una dintre pãrţile la diferend, acesta va fi supus spre reglementare, la cererea şi la alegerea oricãrei pãrţi, la:
a) instanta judecãtoreascã competenta a partii contractante pe teritoriul cãreia s-a efectuat investiţia; sau
b) Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (I.C.S.I.D.), prevãzut de Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiatã la Washington la 18 martie 1965, dacã aceasta convenţie este aplicabilã; sau
c) un tribunal arbitral ad-hoc.
Oricare parte la diferendul privind investiţiile, care alege una dintre cãile sus-menţionate de reglementare a diferendului, nu poate alege celelalte doua cai.
(3) Tribunalul arbitral ad-hoc, menţionat la paragraful (2) lit. c), se va constitui dupã cum urmeazã:
a) Fiecare parte la diferend va numi un arbitru, iar cei doi arbitri numiţi astfel vor numi de comun acord un al treilea arbitru care trebuie sa fie cetãţean al unei terţe tari şi care va fi desemnat ca preşedinte al tribunalului de cãtre cele doua pãrţi. Toţi arbitrii trebuie sa fie numiţi în termen de doua luni de la data notificãrii de cãtre o parte contractantã celeilalte pãrţi contractante asupra intentiei sale de a supune diferendul arbitrajului.
b) Dacã perioadele menţionate la lit. a) de mai sus nu au fost respectate, în lipsa oricãrui alt acord, oricare parte îl va invita pe secretarul general al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga sa facã numirile necesare.
c) Tribunalul îşi va lua hotãrîrile cu majoritate de voturi. Aceste hotãrîri vor fi definitive şi obligatorii pentru pãrţi şi vor fi puse în aplicare în conformitate cu legislaţia interna. Acestea vor fi luate în conformitate cu prevederile acestui acord, cu legislaţia partii contractante la diferend şi cu principiile dreptului internaţional.
Tribunalul îşi va stabili regulile de procedura în conformitate cu regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).
El îşi va interpreta hotãrîrea la cererea oricãrei pãrţi. În lipsa altui acord între pãrţi, arbitrajul va avea loc la sediul Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga (Olanda).
(4) Partea contractantã care este parte la diferend nu va invoca drept apãrare, în nici un moment pe durata procedurilor privind diferendele legate de investiţii, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit o despãgubire pe baza unui contract de asigurare acoperind, total sau parţial, prejudiciul ori pierderea suferitã.
ART. 10
Reglementarea diferendelor dintre pãrţile contractante
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante privind interpretarea, aplicarea sau expirarea acestui acord vor fi reglementate, dacã este posibil, pe canale diplomatice.
(2) Dacã diferendul nu a fost reglementat într-o perioada de 6 luni de la data sesizãrii sale de cãtre oricare parte contractantã, acesta poate fi supus, la cererea oricãrei pãrţi contractante, unui tribunal arbitral.
(3) Acest tribunal va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, dupã cum urmeazã: fiecare parte contractantã va numi un arbitru, iar cei doi arbitri numiţi astfel vor numi, de comun acord, un cetãţean al unei tari terţe, care va fi desemnat ca preşedinte al tribunalului. Toţi arbitrii trebuie sa fie numiţi în termen de doua luni de la data notificãrii de cãtre o parte contractantã cãtre cealaltã parte contractantã asupra intentiei sale de a supune diferendul arbitrajului.
(4) Dacã perioada specificatã la paragraful (3) de mai sus nu a fost respectata, oricare parte contractantã, în lipsa unui alt acord, va invita pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã preşedintele este cetãţean al unei pãrţi contractante sau dacã este altfel împiedicat de la îndeplinirea numitei funcţii, vicepreşedintele, care nu este cetãţean al unei pãrţi contractante, va face numirile necesare. Dacã vicepreşedintele este cetãţean al unei pãrţi contractante sau dacã este, de asemenea, împiedicat de la îndeplinirea numitei funcţii, membrul Curţii, urmãtor în funcţie, care nu este cetãţean al unei pãrţi contractante, va face numirile necesare.
(5) Tribunalul îşi va lua hotãrîrile cu majoritate de voturi. Aceste hotãrîri vor fi definitive şi obligatorii pentru pãrţile contractante. Acestea vor fi luate în conformitate cu prevederile acestui acord şi cu respectivele principii ale dreptului internaţional.
(6) Tribunalul îşi va stabili propriile reguli de procedura. El îşi va interpreta hotãrîrea la cererea oricãrei pãrţi contractante. Arbitrajul va avea loc la sediul Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga (Olanda).
(7) Dacã nu s-a hotãrît altfel de cãtre tribunal, fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit şi ale reprezentãrii sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile preşedintelui şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante.
ART. 11
Prevederi finale
(1) Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care pãrţile contractante îşi vor fi notificat reciproc îndeplinirea cerinţelor lor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. El va rãmîne în vigoare pentru o perioada iniţialã de 10 ani. Dupã expirarea perioadei de 10 ani, acest acord poate fi denunţat în orice moment de cãtre oricare parte contractantã printr-o notificare facuta cu 6 luni înainte.
(2) În cazul unei notificãri oficiale de denunţare a prezentului acord, prevederile art. 1-10 vor continua sa fie în vigoare pentru o perioada de încã 10 ani pentru investiţiile fãcute înainte de a se transmite notificarea oficialã.
Drept pentru care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de cãtre guvernele respective, au semnat acest acord.
Încheiat la Bucureşti la 6 iunie 1996, în doua exemplare originale, în limbile romana, arabã şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferenţe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu,
ministru de stat, ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Statului Qatar,
Mohammed Bin Khalifa Al-Thani,
ministrul finanţelor, economiei şi comerţului
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
