Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ACORD din 4 martie 1996  intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Uniunea Economica Belgo-Luxemburgheza, pe de alta parte, privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ACORD din 4 martie 1996 intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Uniunea Economica Belgo-Luxemburgheza, pe de alta parte, privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 20 din 6 februarie 1997
Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Regatului Belgiei, actionind atît în numele sau, cît şi în numele Guvernului Marelui Ducat de Luxemburg, în virtutea acordurilor existente, Guvernul Regiunii Valone, Guvernul Regiunii Flamande şi Guvernul Regiunii Bruxelles - Capitala, pe de alta parte, denumite în continuare pãrţi contractante,
dorind sa întãreascã cooperarea lor economicã creind condiţii favorabile realizãrii de investiţii de cãtre investitori ai unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
convinsi ca încheierea, pe baza egalitãţii şi interesului reciproc, a unui acord privind promovarea şi protejarea investiţiilor poate sa stimuleze initiativele investitorilor şi sa contribuie astfel la creşterea prosperitatii economice a pãrţilor contractante,
au convenit cele ce urmeazã:

ART. 1
Definiţii
1. Termenul investitori desemneazã:
a) orice persoana fizica care, potrivit legislaţiei romane, belgiene sau luxemburgheze, este consideratã cetãţean al Romanie, respectiv al Regatului Belgiei sau al Marelui Ducat de Luxemburg;
b) orice persoana juridicã constituitã conform legislaţiei romane, belgiene sau luxemburgheze şi avînd sediul sau social pe teritoriul României, respectiv al Regatului Belgiei sau al Marelui Ducat de Luxemburg.
2. Termenul investiţii desemneazã orice element de activ şi orice aport în numerar, în natura sau în servicii, investit în orice sector de activitate economicã, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile partii contractante pe teritoriul cãreia a fost efectuatã investiţia.
Sînt considerate, în special, dar nu exclusiv, ca investiţii, în sensul prezentului acord;
a) bunurile mobile şi imobile, ca şi orice alte drepturi reale ca ipoteci, privilegii, gajuri, uzufruct şi drepturi similare;
b) acţiunile, pãrţile sociale şi orice alte forme de participare la societãţi constituite pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante;
c) obligaţiunile, creanţele şi drepturile la orice prestaţii avînd o valoare economicã;
d) drepturile de autor, drepturile de proprietate industriala (ca brevete de invenţie, licenţe, mãrci înregistrate, modele şi machete industriale), procedeele tehnice, know-how, numele înregistrate şi fondurile de comerţ;
e) concesiunile de drept public sau contractuale, în special cele referitoare la prospectarea, cultivarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale;
f) beneficiile reinvestite.
Termenul investiţii desemneazã, totodatã, investiţiile deţinute sau controlate de cãtre investitorii uneia dintre pãrţile contractante şi realizate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante prin intermediul unui investitor dintr-un stat terţ.
Nici o modificare a formei juridice în care au fost investite sau reinvestite activele şi capitalurile nu afecteazã caracterul lor de investiţii, în sensul prezentului acord.
3. Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investiţie şi include în special, dar nu exclusiv, beneficiile, dividendele, dobinzile, creşterile de capital, redevenţele, primele de conducere, indemnizaţiile, drepturile de asistenta tehnica.
4. Termenul teritoriu desemneazã teritoriul naţional, precum şi zonele maritime, adicã zonele marine şi submarine, asupra cãrora unul dintre statele contractante exercita, conform legilor sale şi dreptului internaţional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicţia.
ART. 2
Promovarea investiţiilor
1. Fiecare dintre pãrţile contractante încurajeazã pe teritoriul sau investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante cu legile şi reglementãrile sale.
2. În particular, fiecare parte contractantã va autoriza încheierea şi executarea de contracte de licenta şi de convenţii de asistenta comercialã, administrativã sau tehnica, în mãsura în care aceste activitãţi au legatura cu investiţiile.
3. Fiecare parte contractantã va lua, dacã este cazul, toate mãsurile necesare pentru eliberarea autorizaţiilor solicitate în vederea realizãrii investiţiilor.
4. Fiecare parte contractantã aplica legile şi reglementãrile sale în ceea ce priveşte problemele referitoare la intrarea, rezidenţã, munca şi circulaţia pe teritoriul sau ale investitorilor şi naţionalilor celeilalte pãrţi contractante, angajaţi în cadrul activitãţilor legate de investiţiile acoperite prin prezentul acord.
ART. 3
Protejarea investiţiilor
1. Toate investiţiile, efectuate de cãtre investitorii uneia dintre pãrţile contractante, se bucura pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, de un tratament just şi echitabil.
2. Sub rezerva mãsurile necesare menţinerii ordinii publice, aceste investiţii se bucura de o siguranta şi o protecţie constante, excluzind orice mãsura nejustificatã sau discriminatorie care ar putea sa împiedice, de drept sau în fapt, gestionarea, întreţinerea, utilizarea fructificarea sau lichidarea lor.
3. Tratamentul şi protecţia, definite la paragrafele 1 şi 2, sînt cel puţin egale cu cele pe care fiecare parte contractantã le rezerva propriilor sãi investitori sau investitorilor oricãrui stat terţ, dacã tratamentul şi protecţia acordate acestora din urma sînt mai favorabile. În nici un caz acestea nu vor fi mai puţin favorabile decît cele recunoscute prin dreptul internaţional.
4. Totuşi acest tratament şi aceasta protecţie nu se extind privilegiilor pe care o parte contractantã le acorda investitorilor unui stat terţ, în virtutea:
a) participãrii sau asocierii sale la o zona de liber schimb, o uniune vamalã, o piata comuna sau la oricare alt acord internaţional de cooperare economicã regionala;
b) unei convenţii de evitare a dublei impuneri fiscale sau oricãrei alte convenţii în domeniul impozitelor.
ART. 4
Expropriere şi despãgubire
1. Fiecare dintre pãrţile contractante se angajeazã sa nu ia pe teritoriul sau nici o mãsura de expropriere sau nationalizare, nici orice alta mãsura al carei efect este de a deposeda direct sau indirect pe investitorii celeilalte pãrţi contractante de investiţiile ce le aparţin.
2. Dacã cerinţe de interes public, de securitate sau de interes naţional justifica o derogare de la paragraful 1, urmãtoarele condiţii trebuie îndeplinite:
a) mãsurile sînt luate conform unei proceduri legale;
b) ele nu sînt nici discriminatorii, nici contrare unui angajament specific;
c) ele sînt însoţite de dispoziţii care prevãd plata unei despãgubiri prompte, adecvate şi efective, conform principiilor aplicabile ale dreptului internaţional.
3. Cuantumul despãgubirilor va corespunde valorii reale a investiţiilor respective, în ajunul zilei în care mãsurile au fost luate sau au devenit publice.
Despãgubirile se plãtesc într-o valuta liber convertibilã. Ele vor fi plãtite fãrã intirziere şi vor fi liber transferabile. Ele vor fi purtãtoare de dobinzi la rata comercialã normalã, de la data stabilirii lor pînã la data plãţii.
4. În virtutea legilor şi a reglementãrilor partii contractante pe al carei teritoriu s-a efectuat investiţia, investitorul interesat are dreptul ca legalitatea exproprierii, evaluarea investiţiei sale şi cuantumul despãgubirii sa fie examinate rapid de cãtre autoritatea judiciarã sau administrativã competenta a acelei pãrţi contractante, conform principiilor stabilite prin prezentul articol.
5. Pentru problemele reglementate prin prezentul articol, fiecare parte contractantã va acorda investitorilor celeilalte pãrţi contractante un tratament cel puţin egal celui pe care îl acorda pe teritoriul sau investitorilor naţiunii celei mai favorizate.
6. Dacã o parte contractantã expropriaza activele unei societãţi constituite pe teritoriul sau, în virtutea legilor şi reglementãrilor sale, şi ale carei pãrţi sociale sau acţiuni sînt deţinute de investitorii celeilalte pãrţi contractante, partea contractantã care expropriaza va aplica prevederile prezentului articol pentru a garanta despãgubirea prompta, adecvatã şi efectivã a investitorilor celeilalte pãrţi contractante pentru investiţiile lor.
ART. 5
Forta majorã
Investitorii uneia dintre pãrţile contractante, ale cãror investiţii ar suferi pagube datorate unui rãzboi sau oricãrui alt conflict armat, revoluţiei, stãrii de necesitate nationala sau revoltei survenite pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, vor beneficia, din partea acesteia din urma, de un tratament cel puţin egal celui acordat investitorilor naţiunii celei mai favorizate, în ceea ce priveşte restituirile, indemnizaţiile, compensaţiile sau alte despãgubiri.
ART. 6
Transferuri
1. Fiecare parte contractantã, pe teritoriul cãreia au fost efectuate investiţii de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante, acorda acestor investitori transferul liber al lichiditatilor lor şi, în special:
a) la veniturile din investiţii, inclusiv beneficiile, dobinzile, veniturile din capital, dividendele, redevenţele;
b) al sumelor necesare rambursarii împrumuturilor contractate în mod regulat;
c) al sumelor din recuperarea creanţelor, din lichidarea totalã sau parţialã a investiţiilor, incluzind plusvalorile sau sporurile de capital investit;
d) al despãgubirilor plãtite potrivit art. 4 şi 5;
e) al redevenţelor şi al altor plati decurgind din drepturile de licenta şi de asistenta comercialã, administrativã sau tehnica.
2. Nationalii fiecãrei dintre pãrţile contractante, autorizaţi sa lucreze în cadrul unei investiţii admise pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, sînt, de asemenea, autorizaţi sa transfere în ţara lor de origine o cota corespunzãtoare din remuneraţia lor.
3. Fiecare dintre pãrţile contractante va elibera autorizaţiile necesare pentru a asigura efectuarea fãrã intirziere a transferurilor şi aceasta fãrã alte cheltuieli decît taxele şi cheltuielile uzuale.
Sînt considerate ca efectuate fãrã intirziere transferurile operate în termenul normal cerut pentru îndeplinirea formalitãţilor prevãzute de reglementãrile pãrţilor contractante şi a cãrui durata nu poate, în nici un caz, sa depãşeascã o perioada de doua luni. Garanţiile prevãzute prin prezentul articol sînt cel puţin egale celor acordate, în situaţii asemãnãtoare, investitorilor naţiunii celei mai favorizate.
4. Fiecare parte contractantã îşi rezerva dreptul, în situaţii de dificultãţi excepţionale ale balanţei de plati, sa stabileascã, în mod echitabil şi de buna-credinţa, limitãri la transferuri, în conformitate cu drepturile şi obligaţiile rezultate din calitatea sa de membru al Fondului Monetar Internaţional.
5. Transferurile vizate în prezentul articol se efectueazã la cursurile de schimb aplicabile la data acestora şi în virtutea reglementãrilor privind schimburile în vigoare în statul pe teritoriul cãruia a fost efectuatã investiţia.
ART. 7
Subrogarea
1. Dacã una dintre pãrţile contractante sau un organism public al acesteia plãteşte despãgubiri propriilor sãi investitori în virtutea unei garanţii acordate pentru o investiţie, cealaltã parte contractantã recunoaşte ca drepturile investitorilor despãgubiţi au fost transferate partii contractante sau organismului public respectiv, în calitatea sa de asigurator.
2. În aceeaşi mãsura ca şi investitorii şi în limitele drepturilor astfel transferate, asiguratorul poate, pe calea subrogarii, sa exercite şi sa valorifice drepturile numitilor investitori şi revendicarile legate de acestea.
Subrogarea drepturilor se întinde şi asupra drepturilor de transfer şi de arbitraj prevãzute la art. 6 şi 10.
Aceste drepturi şi acţiuni pot fi exercitate de cãtre asigurator, în limitele cotei-pãrţi a riscului, acoperitã prin contractul de garanţie, şi de cãtre investitorul beneficiar al garanţiei, în limitele cotei-pãrţi a riscului, neacoperita prin contract.
3. În ceea ce priveşte drepturile transferate, cealaltã parte contractantã poate valorifica, în ceea ce-l priveşte pe asiguratorul subrogat în drepturile investitorilor despãgubiţi, obligaţiile ce revin, legal sau contractual, acestora din urma.
ART. 8
Reguli aplicabile
Cînd o problema privind investiţiile este reglementatã concomitent prin prezentul acord şi prin legile şi reglementãrile uneia dintre pãrţile contractante sau prin convenţii internaţionale existente sau la care se va adera de cãtre pãrţile contractante în viitor, investitorii celeilalte pãrţi contractante se pot prevala de dispoziţiile care le sînt mai favorabile.
ART. 9
Acorduri specifice
1. Investiţiile care fac obiectul unui acord specific între una dintre pãrţile contractante şi un investitor al celeilalte pãrţi contractante vor fi guvernate de cãtre dispoziţiile prezentului acord şi de cele ale acestui acord specific.
2. Fiecare dintre pãrţile contractante asigura, în orice moment, respectarea angajamentelor care vor fi luate fata de un investitor al celeilalte pãrţi contractante.
ART. 10
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantã şi un investitor al celeilalte pãrţi contractante
1. Orice diferend privind investiţiile, între un investitor al uneia dintre pãrţile contractante şi cealaltã parte contractantã, face obiectul unei notificãri scrise, însoţitã de un aide-memoire suficient detaliat, din partea partii interesate.
În mãsura în care este posibil, acest diferend se soluţioneazã pe cale amiabila între pãrţile aflate în diferend şi, dacã nu este posibil, prin conciliere între pãrţile contractante, pe cale diplomaticã.
2. Dacã diferendul nu poate fi astfel reglementat timp de 6 luni începînd de la notificarea sa, investitorul poate sa-l supunã, fie jurisdictiilor naţionale ale partii contractante pe al carei teritoriu a fost realizatã investiţia, fie arbitrajului internaţional.
În acest ultim caz, diferendul este supus Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (C.I.R.D.I.), creat prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington la 18 martie 1965.
În acest scop, fiecare dintre pãrţile contractante consimte anticipat şi irevocabil, ca orice diferend sa fie supus acestui centru. Acest consimtamint implica faptul ca ele renunţa sa pretindã epuizarea cãilor administrative sau judiciare interne.
3. Nici una dintre pãrţile contractante, parte la un diferend, nu va ridica obiecţii în nici un stadiu al unei proceduri, nici al executãrii unei hotãrîri privind faptul ca investitorul, parte adversa la diferend, ar fi primit o despãgubire acoperind total sau parţial pierderile sale, în executarea unei pãrţi de asigurare sau a garanţiei prevãzute la art. 7 al prezentului acord.
4. C.I.R.D.I. va decide pe baza dreptului naţional al partii contractante în litigiu, pe teritoriul cãreia se situeaza investiţia, inclusiv a regulilor referitoare la conflictele de legi, dispoziţiilor prezentului acord, termenilor acordului specific care ar interveni în problema investiţiei, ca şi a principiilor de drept internaţional.
5. Hotãrîrile C.I.R.D.I. sînt definitive şi obligatorii pentru pãrţile în diferend. Fiecare parte contractantã se angajeazã sa execute hotãrîrile în conformitate cu legislaţia sa nationala.
ART. 11
Naţiunea cea mai favorizata
Pentru toate problemele privind tratamentul investiţiilor, investitorii fiecãreia dintre pãrţile contractante beneficiazã, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, de tratamentul naţiunii celei mai favorizate.
ART. 12
Diferendele de interpretare sau de aplicare între pãrţile contractante.
1. Orice diferend referitor la interpretarea sau la aplicarea prezentului acord trebuie reglementat, pe cît posibil, pe cale diplomaticã.
2. Dacã nu este posibila reglementarea pe cale diplomaticã, diferendul se supune unei comisii de experţi, compusa din reprezentanţi ai celor doua pãrţi contractante; aceasta se reuneste la cererea partii contractante interesate, fãrã intirziere nejustificatã.
3. Dacã comisia de experţi nu poate reglementa diferendul, acesta va fi supus, la cererea uneia sau alteia dintre pãrţile contractante, unei proceduri de arbitraj, instituitã pentru fiecare caz în parte, în felul urmãtor:
Fiecare parte contractantã va desemna un arbitru într-un interval de 3 luni începînd de la data la care una dintre pãrţile contractante a comunicat celeilalte intenţia sa de a supune diferendul arbitrajului. Într-o perioada de doua luni dupã desemnarea lor, cei doi arbitri desemneazã, de comun acord, un reprezentant al unui stat terţ, care va fi preşedintele colegiului de arbitri.
Dacã aceste termene nu au fost respectate, una sau cealaltã parte contractantã îl va invita pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa procedeze la numirea arbitrului sau a arbitrilor nedesemnati.
Dacã preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este cetãţean al uneia sau al celeilalte pãrţi contractante sau al unui stat cu care una sau cealaltã parte contractantã nu întreţine relaţii diplomatice, sau dacã, din alt motiv, este împiedicat sa exercite aceasta funcţie, vicepreşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie va fi invitat sa facã aceasta numire.
Dacã vicepreşedintele este cetãţean al uneia sau al celeilalte dintre pãrţile contractante sau al unui stat cu care una sau cealaltã dintre pãrţile contractante nu întreţine relaţii diplomatice, sau dacã, din alt motiv, este împiedicat sa exercite aceasta funcţie, membrul Curţii cu vechimea cea mai mare va fi invitata sa facã aceasta numire.
4. Comisia astfel constituitã îşi va fixa propriile sale reguli de procedura. Deciziile sale vor fi luate cu majoritate de voturi; ele vor fi definitive şi obligatorii pentru pãrţile contractante.
5. Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile legate de desemnarea arbitrului sau. Cheltuielile inerente desemnãrii celui de-al treilea arbitru şi cheltuielile de funcţionare a comisiei vor fi suportate, în pãrţi egale, de cãtre pãrţile contractante.
ART. 13
Investiţii anterioare
Prezentul acord se aplica şi investiţiilor efectuate de cãtre investitori ai uneia dintre pãrţile contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, înainte de intrarea sa în vigoare, în conformitate cu legile şi reglementãrile sale. El nu se aplica diferendelor apãrute înaintea intrãrii sale în vigoare.
ART. 14
Intrarea în vigoare şi durata
1. Prezentul acord va intra în vigoare la o luna începînd de la data la care pãrţile contractante au schimbat instrumentele de ratificare.
El rãmîne în vigoare pentru o perioada de 15 ani.
Dacã una dintre pãrţile contractante nu-l denunta cu cel puţin 6 luni înainte de expirarea perioadei sale de valabilitate, acordul se prelungeşte prin tacitã reconducţiune pentru o noua perioada de 15 ani, fiecare parte contractantã rezervindu-şi dreptul sa-l denunţe printr-o notificare introdusã cu cel puţin 6 luni înainte de data expirãrii perioadei de valabilitate.
2. De la intrarea în vigoare a prezentului acord, prevederile Acordului dintre Republica Socialistã România, pe de o parte, şi Uniunea Economicã Belgo-Luxemburgheza, pe de alta parte, privind promovarea, protejarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor, semnat la Bruxelles la 8 mai 1978, îşi vor inceta valabilitatea între România şi Uniunea Economicã Belgo-Luxemburgheza.
3. În caz de denunţare, investiţiilor efectuate anterior datei de expirare a prezentului acord li se aplica prevederile acestui acord pe o perioada de 15 ani începînd de la aceasta data.
Drept pentru care, reprezentanţii subsemnati, deplin autorizaţi de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Bruxelles la 4 martie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, franceza şi neerlandeza, cele trei texte fiind egal autentice.

Pentru Guvernul României,
Dan Ioan Popescu,
ministrul comerţului

Pentru Uniunea Economicã
Belgo-Luxemburgheza,
Philippe Maystadt,
viceprim-ministru,
ministrul finanţelor şi comerţului exterior

Pentru Guvernul Regatului Belgiei,
actionind atît în numele sau, cît şi în numele
Guvernului Marelui Ducat de Luxemburg,
Philippe Maystadt,
viceprim-ministru,
ministrul finanţelor şi comerţului exterior

Pentru Guvernul Regiunii Valone,
Jean-Pierre Grafe,
ministrul relaţiilor internaţionale

Pentru Guvernul Regiunii Flamande,
Eric Van Rompuy,
ministrul economiei

Pentru Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitala,
Jos Chabert,
ministrul relaţiilor externe

---------------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016