Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 30 noiembrie 1995 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 144 din 10 iulie 1996
Guvernul României şi Guvernul Maltei,
dorind sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pentru a promova şi întãri relaţiile economice dintre cele doua tari, pe baza respectãrii suveranitãţii naţionale, independentei, deplinei egalitati în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se aplica impozitelor pe venit, stabilite în numele fiecãrui stat contractant sau al unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Sînt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total sau pe elementele de venit, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea proprietãţii mobiliare sau imobiliare.
3. Impozitele existente asupra cãrora se aplica prezentul acord sînt, în special:
a) În cazul României:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe profit;
(iii) impozitul pe salarii şi pe alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe dividende; şi
(v) impozitul pe venitul agricol
(denumite în continuare impozit roman).
b) În cazul Maltei:
impozitul pe venit
(denumit în continuare impozit maltez).
4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare, care sînt stabilite dupã data semnãrii acestui acord, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile lor fiscale respective.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Malta, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, drepturile suverane şi jurisdicţia în concordanta cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acestor ape;
c) termenul Malta înseamnã Republica Malta şi, folosit în sens geografic, înseamnã Insula Malta, Insula Gozo şi celelalte insule ale Arhipelagului Maltez, inclusiv apele teritoriale ale acestora şi orice zona din afarã apelor teritoriale ale Maltei care, în conformitate cu dreptul internaţional, este sau poate fi desemnatã în continuare, conform legii Maltei referitoare la platoul continental, ca o zona în care pot fi exercitate drepturile Maltei cu privire la fundul marii, subsolul şi resursele sale naturale;
d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate şi orice alta asociere de persoane;
e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o persoana juridicã în scopul impunerii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi/sau întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi/sau o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
g) termenul nationali înseamnã:
(i) în cazul României, toate persoanele fizice avînd cetãţenia României şi toate persoanele juridice sau alte entitãţi constituite conform propriei legislaţii;
(ii) în cazul Maltei, orice cetãţean al Maltei şi orice persoana juridicã, asociere de persoane sau asociaţie avînd statutul conform propriei legislaţii;
h) expresia transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatat de o întreprindere care îşi are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava, vaporul, aeronava, vehiculul feroviar sau rutier este exploatat numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
i) expresia autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în cazul Maltei, ministrul rãspunzãtor de finanţe sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ceea ce priveşte aplicarea acestui acord de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în acord va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplica.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei acestuia, este supusã impunerii în acest stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã.
2. Cînd, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã cum urmeazã:
a) aceasta va fi consideratã rezidenţã numai a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa; dacã dispune de o locuinta permanenta în ambele state contractante, va fi consideratã rezidenţã numai a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre acestea, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului contractant al cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã numai a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediul permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care o întreprindere îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o fabrica;
e) un atelier;
f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) un şantier de construcţii sau un proiect de construcţii sau montaj sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, care dureazã mai mult de 12 luni;
h) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin angajaţii sau sau alt personal, cu condiţia ca activitãţile de aceasta natura sa dureze în celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 183 de zile în orice perioada de 12 luni.
3. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se considera ca nu include:
a) folosirea de instalaţii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau de mãrfuri sau colectãrii de informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetare ştiinţificã sau pentru activitãţi similare cu caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere;
f) menţinerea de produse sau mãrfuri, expuse de întreprindere în cadrul unui tirg sau expoziţii, cînd produsele sau mãrfurile sînt vîndute dupã închiderea tirgului sau a expoziţiei menţionate.
4. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoana - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 5 - acţioneazã în numele unei întreprinderi şi are şi exercita în mod obişnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în acest stat în legatura cu orice activitãţi pe care acea persoana le exercita pentru întreprindere, în afarã de cazul cînd activitãţile acestei persoane sînt limitate la cele menţionate în paragraful 3, care, dacã ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent, potrivit prevederilor acelui paragraf.
5. O întreprindere a unui stat contractant nu se considera ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant, numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea de afaceri în acel celãlalt stat contractant printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
Totuşi, cînd activitãţile unui astfel de agent sînt exercitate în totalitate sau aproape în totalitate în numele întreprinderii, el nu va fi considerat agent cu statut independent în sensul acestui paragraf, dacã se dovedeşte ca tranzacţiile dintre agent şi întreprindere nu au fost fãcute în condiţii de pãrţi independente.
6. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care îşi desfãşoarã activitatea de afaceri în acel celãlalt stat contractant (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Veniturile din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietãţi imobiliare (inclusiv veniturile din agricultura sau din exploatãri forestiere) situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Expresia proprietãţi imobiliare are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care proprietãţile în cauza sînt situate. Expresia va include, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi în exploatãri forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele, aeronavele, vehiculele feroviare şi rutiere nu sînt considerate proprietãţi imobiliare.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea, în orice alta forma, a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent (inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate) şi care ar fi deductibile dacã sediul permanent ar fi o entitate independenta care ar fi plãtit acele cheltuieli, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care este situat sediul permanent sau în alta parte.
4. Profiturile care se atribuie unui sediu permanent se determina pe baza unor evidente separate ţinute de sediul permanent. Dacã asemenea evidente nu constituie o baza adecvatã pentru determinarea profiturilor sediului permanent, atunci aceste profituri pot fi determinate pe baza unei repartizari a profiturilor totale ale întreprinderii, în diversele sale pãrţi componente. Metoda de repartizare adoptatã trebuie totuşi sa fie astfel stabilitã încît rezultatele sa fie în conformitate cu principiile acestui articol. Dacã este necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa cada de acord asupra metodei de repartizare a profiturilor întreprinderii.
5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profiturile care se atribuie unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive temeinice şi suficiente de a proceda altfel.
7. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu sînt afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi internaţionale
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave sau vapor, acesta se considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau a vaporului sau dacã nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava sau vaporul.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
4. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol şi ale art. 7, profiturile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere, utilizate în principal pentru transportul exclusiv între locuri situate într-un stat contractant, sînt impozabile în acel stat contractant.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant
şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fãrã aceste condiţii, ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat contractant - şi impune în consecinta - profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat contractant şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celãlalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea acestei modificãri se tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi, dacã este necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acestui stat contractant, dar:
a) cînd dividendele sînt plãtite de o societate rezidenţã a României unui rezident al Maltei, care este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul roman astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a dividendelor;
b) cînd dividendele sînt plãtite de o societate care este rezidenţã a Maltei unui rezident al României, care este beneficiarul efectiv al acestora, impozitul maltez astfel stabilit nu va depãşi acel impozit asupra societãţii care plãteşte dividendele în legatura cu profiturile astfel distribuite şi în orice caz nu va depãşi 30% din suma bruta a dividendelor.
Autoritãţile competente ale statelor contractante vor stabili de comun acord modul de aplicare a acestor limitãri.
Prezentul paragraf nu afecteazã impunerea societãţii în ceea ce priveşte profiturile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnã venituri provenind din acţiuni, din acţiuni şi din drepturi de folosinta, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi, care nu sînt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd asemenea dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau cînd deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sînt plãtite este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situata în acel celãlalt stat contractant, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã, în întregime sau în parte, profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acestuia, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a dobinzilor.
3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant sînt scutite de impozit în acel stat, dacã sînt obţinute şi deţinute efectiv de cãtre guvernul celuilalt stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia sau de orice agenţie sau unitate bancarã ori instituţie a acelui guvern sau a unitãţii administrativ-teritoriale sau dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sînt garantate, asigurate sau finanţate direct ori indirect de o instituţie financiarã aparţinînd în întregime guvernului celuilalt stat contractant.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã venituri din titluri de creanta de orice natura, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, şi în special veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligaţiuni. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
6. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci cînd plãtitorul este însuşi acel stat, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de cãtre acest sediu permanent sau de aceasta baza fixa, aceste dobinzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 12
Comisioane
1. Comisioanele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste comisioane pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al comisioanelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a comisioanelor.
3. Termenul comisioane, folosit în prezentul articol, înseamnã plãţile fãcute cãtre un broker, agent comisionar general sau cãtre oricare alta persoana asimilatã unui broker sau agent de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant din care provin asemenea comisioane.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al comisioanelor, fiind un rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin comisioanele un sediu permanent sau o baza fixa de care este efectiv legatã activitatea care genereazã comisioanele. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Comisioanele se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este însuşi acel stat, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acestui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul comisioanelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care sînt legate activitãţile care genereazã obligaţia de plata şi comisioanele se suporta de cãtre sediul permanent, aceste comisioane se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma comisioanelor, ţinînd seama de activitãţile pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 13
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Totuşi, aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acestui stat contractant, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 5% din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, folosit în prezentul articol, înseamnã plati sau credite, periodice sau nu, indiferent de descrierea lor sau de modul de calcul, în mãsura în care sînt plãtite ca o compensare pentru:
a) folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor, patent, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie, marca de comerţ sau alta proprietate sau drept;
b) furnizarea de cunoştinţe sau informaţii ştiinţifice, tehnice, industriale sau comerciale;
c) furnizarea oricãrei asistente care este suplimentarã şi subordonata şi care este furnizatã ca mijloc de punere în practica sau folosire a oricãrei proprietãţi sau a oricãrui drept menţionat în subparagraful a) sau a oricãror cunoştinţe sau informaţii menţionate în subparagraful b);
d) folosirea sau concesionarea:
(i) filmelor de cinematograf;
(ii) filmelor sau benzilor video folosite pentru emisiunile de televiziune; sau
(iii) benzilor folosite pentru emisiunile de radio; sau
e) renunţarea, totalã sau parţialã, în ceea ce priveşte folosirea sau furnizarea oricãrei proprietãţi sau a oricãrui drept menţionat în acest paragraf.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele sînt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
5. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci cînd plãtitorul este însuşi acel stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acestui stat contractant. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sînt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa, aceste redevenţe se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relaţii prevederile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor este impozabilã potrivit legislaţiei fiecãrui stat contractant, ţinînd seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.
ART. 14
Veniturile obţinute din înstrãinarea proprietãţii
1. Veniturile sau cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii imobiliare, astfel cum este definitã la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care este situata aceasta proprietate.
2. Veniturile sau cistigurile provenind din înstrãinarea proprietãţii mobiliare fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a proprietãţii mobiliare ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv veniturile sau cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
3. Veniturile sau cistigurile provenind din înstrãinarea navelor, vapoarelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional sau a proprietãţilor mobiliare necesare exploatãrii acestor mijloace de transport sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Veniturile sau cistigurile obţinute din înstrãinarea acţiunilor unei societãţi ale carei active sînt formate, în totalitate sau în principal, din proprietãţi imobiliare pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate activele sau principalele active ale societãţii.
5. Veniturile sau cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror proprietãţi, altele decît cele la care se face referire în paragrafele 1, 2, 3 şi 4, sînt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 15
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sînt impozabile numai în acel stat contractant. Totuşi, aceste venituri pot fi impuse în celãlalt stat contractant în urmãtoarele situaţii:
a) dacã rezidentul dispune în mod obişnuit de o baza fixa în celãlalt stat contractant în scopul desfãşurãrii activitãţilor sale (în acest caz poate fi impusa în acel celãlalt stat contractant numai acea parte a venitului care este atribuitã acelei baze fixe; sau
b) dacã rezidentul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care insumeaza sau depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe sau se termina în anul fiscal vizat.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 16
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 17, 19, 20, 21 şi 22, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata sînt impozabile numai în acel stat contractant în afarã de cazul cînd activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este astfel exercitatã, remuneraţiile primite pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant sînt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe sau se termina în anul fiscal vizat; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave, vapor, aeronava, vehicul feroviar sau rutier exploatate în trafic internaţional pot fi impuse numai în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 17
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
ART. 18
Artişti de spectacol şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 15 şi 16, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, ca artist de teatru, de film, de radio sau de televiziune ori ca interpret muzical sau ca sportiv, din activitãţile lui personale desfãşurate în aceasta calitate, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant.
2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale desfãşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 15 şi 16, pot fi impuse în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Veniturile obţinute din activitãţile desfãşurate în cadrul schimburilor stabilite prin acorduri culturale sau sportive, încheiate între cele doua state contractante, sînt scutite de impozit.
ART. 19
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 20, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile şi alte plati fãcute în cadrul legislaţiei referitoare la asigurãrile sociale a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 20
Funcţii publice
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau unitãţi sînt impozabile numai în acest stat.
b) Totuşi, aceste remuneraţii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel stat şi persoana fizica este rezidenţã a acelui stat, şi
(i) este un naţional al acelui stat, sau
(ii) nu a devenit rezidenţã a acelui stat, numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Pensiile plãtite de, sau din fonduri create de un stat contractant ori de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia, unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat contractant sau acestei unitãţi, sînt impozabile numai în acest stat contractant.
b) Totuşi aceste pensii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezidenţã şi naţional al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 16, 17 şi 19 se aplica remuneraţiilor şi pensiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu orice activitate de afaceri desfasurata de un stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
ART. 21
Profesori, învãţãtori şi cercetãtori
1. Un profesor, un invatator sau un cercetator care face o vizita temporarã într-un stat contractant pentru o perioada care nu depãşeşte 2 ani, în scopul predãrii sau cercetãrii la o universitate, colegiu, şcoala sau alta instituţie educaţionalã şi care este sau a fost imediat anterior acestei vizite rezident al celuilalt stat contractant, este scutit de impozit în primul stat contractant menţionat pentru remuneraţia primitã pentru predare sau cercetare.
2. Prezentul articol nu se aplica venitului din cercetare, dacã asemenea cercetare este întreprinsã, în principal, în interesul obţinerii unui cistig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.
ART. 22
Studenţi şi practicanti
Sumele pe care le primeşte pentru întreţinere, educare sau pregãtire un student sau un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale nu vor fi impuse în acel stat contractant, cu condiţia ca astfel de sume sa provinã din surse aflate în afarã acelui stat contractant.
ART. 23
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sînt expres menţionate în articolele precedente ale prezentului acord, în legatura cu care acesta este supus impunerii în acest stat contractant, sînt impozabile numai în acest stat contractant.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietãţile imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã beneficiarul veniturilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celãlalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care venitul este plãtit este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau ale art. 15, dupã caz.
ART. 24
Eliminarea dublei impuneri
Dubla impunere va fi eliminata dupã cum urmeazã:
1. În cazul României, cînd un rezident al României realizeazã venituri sau elemente de venit la care se face referire în art. 10, 11, 12 şi 13, sau profituri, sau cistiguri ori venituri din înstrãinarea proprietãţii care, potrivit legislaţiei din Malta şi în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în Malta, România va recunoaşte un credit fiscal fata de impozitul sau pe venit, elemente de venit, profituri, cistiguri sau pe veniturile din înstrãinarea proprietãţii, într-o suma egala cu impozitul plãtit în Malta.
Totuşi suma creditului nu va depãşi suma impozitului roman pe acele venituri, elemente de venit, profituri sau cistiguri ori pe veniturile din înstrãinarea proprietãţii, calculat în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale şi reglementãrile din România.
2. În cazul Maltei, sub rezerva prevederilor legii din Malta, referitoare la recunoaşterea unui credit pentru impozitul plãtit în strãinãtate fata de impozitul datorat în Malta, cînd, în conformitate cu prevederile acestui acord, venitul din surse din România este inclus în stabilirea impozitãrii în Malta, impozitul perceput în România asupra acestui venit va fi recunoscut ca un credit fata de impozitul plãtibil în Malta asupra aceluiaşi tip de venit.
3. În scopul recunoaşterii drept credit, impozitul plãtibil în România sau în Malta, dupã caz, este considerat ca include impozitul care altfel ar fi plãtibil într-un stat contractant, dar care a fost redus sau anulat de acel stat contractant, conform prevederilor legale privind acordarea facilitãţilor fiscale.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant, fie ca sînt sau nu rezidenţi ai statului contractant menţionat, nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impunere sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de acestea la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat contractant aflaţi în aceeaşi situaţie.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în celãlalt stat contractant decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi.
3. Cu excepţia cazului cînd se aplica prevederile paragrafului 1 al art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12 şi 13, dobinzile, comisioanele, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinãrii profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau de mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse, în primul stat contractant menţionat, nici unei impuneri sau nici unei obligaţii legate de aceasta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de aceasta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.
5. Nici o prevedere a prezentului articol nu se considera ca obligind un stat contractant sa acorde persoanelor fizice care sînt rezidente în celãlalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri şi reduceri în ceea ce priveşte impunerea pe considerente privind statutul civil, responsabilitãţile familiale sau orice alte considerente personale, pe care le acorda propriilor sãi rezidenţi.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana considera ca datoritã mãsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezulta sau va rezulta pentru ea o impunere care nu este conformã cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este sau, dacã situaţia sa se încadreazã în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta o impunere contrarã prevederilor acordului.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impuneri care nu este în conformitate cu acordul. Orice înţelegere realizatã va fi aplicatã indiferent de perioada de prescripţie prevãzutã în legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea înţelegerii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acestui acord. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevãzute de acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un astfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare aplicãrii prevederilor prezentului acord sau a legislaţiei interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de acord, în mãsura în care impunerea la care se referã nu este contrarã prevederilor acordului. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acestui stat contractant şi va fi dezvaluita numai autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative), însãrcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea ori soluţionarea contestaţiilor sau prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele care fac obiectul acordului. Aceste autoritãţi vor folosi informaţia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau în deciziile judiciare.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat contractant sau a celuilalt;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret comercial, industrial, profesional sau un procedeu de fabricaţie ori comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 28
Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare
Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 29
Intrarea în vigoare
1. Statele contractante îşi vor notifica reciproc îndeplinirea cerinţelor constituţionale pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.
2. Prezentul acord va intra în vigoare dupã 30 de zile de la data ultimei notificãri la care se face referire în paragraful 1, iar prevederile lui se vor aplica în ceea ce priveşte impozitele pe veniturile obţinute în cursul oricãrui an calendaristic sau perioade contabile, dupã caz, începînd la sau dupã prima zi a lunii ianuarie imediat urmãtoare datei la care acordul intra în vigoare.
ART. 30
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pînã cînd va fi denunţat de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta acordul prin remiterea, pe canale diplomatice, a unei note de denunţare cu cel puţin 6 luni înainte de sfîrşitul oricãrui an calendaristic, dupã expirarea unei perioade de 5 ani de la data la care acordul a intrat în vigoare.
În aceasta situaţie, prezentul acord va inceta sa se aplice, în ceea ce priveşte impozitele pe veniturile obţinute în cursul oricãrui an calendaristic sau perioade contabile, dupã caz, începînd la sau dupã prima zi a lunii ianuarie imediat urmãtoare datei la care a fost remisã nota de denunţare.
Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Întocmit la Bucureşti la 30 noiembrie 1995, în doua exemplare originale, în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu
ministru de stat, ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Maltei,
John Dalli,
ministrul finanţelor
PROTOCOL
La semnarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Maltei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, cele doua pãrţi au convenit asupra urmãtoarelor prevederi care fac parte integrantã din acord:
- Referitor la articolul 2 secţiunea 76 din Legea impozitului pe venit din Malta, care prevede ca nici un acord de evitare a dublei impuneri încheiat de Malta nu se aplica asupra impozitului plãtit sau plãtibil în Malta în conformitate cu prevederile subsectiunii (13) a secţiunii 56 din Legea impozitului pe venit, cu privire la venitul impozabil al oricãrei persoane angajate în producţia de petrol produs de Malta sau cu oricare alta prevedere în esenta similarã care este stabilitã dupã data semnãrii prezentului acord.
- Referitor la articolul 7, fiecare stat contractant va impozita profiturile din activitatea de asigurare conform propriei sale legislaţii.
- Referitor la articolul 10, conform legii în vigoare în Malta, impozitul pe venit plãtit sau plãtibil de o societate, care se referã la partea din profiturile sale care este distribuita sub forma de dividende, este asimilat cu impozitul pe venitul personal al acţionarului care primeşte un asemenea dividend. Acţionarul care primeşte dividendul este supus impunerii la suma bruta şi suma impozitului astfel asimilat este compensata cu obligaţia fiscalã a acţionarului asupra venitului sau din toate sursele supuse impunerii.
Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul protocol.
Întocmit în doua exemplare la Bucureşti la 30 noiembrie 1995, în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretarea prevederilor prezentului protocol, textul în limba engleza va prevala.
Pentru Guvernul României,
Florin Georgescu,
ministru de stat, ministrul finanţelor
Pentru Guvernul Maltei,
John Dalli,
ministrul finanţelor
------------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
