Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
România şi statul Kuwait, dorind sa promoveze relaţiile lor economice reciproce prin înlãturarea obstacolelor fiscale,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se aplica impozitelor pe venit şi pe capital percepute în numele unui stat contractant, unei subdiviziuni politice, unei autoritãţi locale sau unei unitãţi administrativ-teritoriale a acestuia, indiferent de modul de percepere.
2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit şi de capital, inclusiv impozitele pe cistiguri provenite din înstrãinarea proprietãţii mobile sau imobile şi impozitele asupra creşterii valorii capitalului.
3. Impozitele care cad sub incidenta prezentului acord sînt urmãtoarele:
a) În cazul României:
1) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;
2) impozitul pe profitul persoanelor juridice;
3) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
4) impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole;
5) impozitul pe dividende (denumite în continuare impozit roman).
b) În cazul Kuweitului:
1) impozitul pe venitul societãţilor;
2) 5% din profitul net al societãţilor pe acţiuni, plãtibil cãtre Fundaţia kuweitiana pentru dezvoltarea ştiinţei;
3) Zakat-ul (denumite în continuare impozit kuwaitian).
4) Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau similare care sînt stabilite dupã data semnãrii acordului, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra modificãrilor importante aduse în legislatiile lor fiscale.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora România exercita drepturi suverane, în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;
b) termenul Kuwait înseamnã statul Kuwait şi include orice zona dincolo de marea teritorialã care, în conformitate cu dreptul internaţional, a fost sau poate fi desemnatã potrivit legislaţiei statului Kuwait ca zona în care Kuwait poate exercita drepturi suverane sau jurisdicţie;
c) termenii unul dintre statele contractante sau celãlalt stat contractant înseamnã România sau Kuwait, dupã cum cere contextul;
d) termenul impozit înseamnã impozitul kuwaitian sau impozitul roman, dupã cum cere contextul;
e) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta grupare de persoane;
f) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii, de cãtre legislaţia statelor contractante respective;
g) termenii întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) termenul naţional înseamnã orice persoana fizica a unui stat contractant care poseda naţionalitatea kuweitiana în cazul Kuweitului şi cetãţenia romana în cazul României, precum şi o persoana juridicã, societate sau asociaţie avînd statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant;
i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat de o nava, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatatã de o întreprindere care are sediul conducerii efective în unul dintre statele contractante, cu excepţia cazului cînd un astfel de transport se efectueazã numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
j) termenul autoritate competenta înseamnã:
(i) în cazul României, ministrul economiei şi finanţelor sau reprezentantul sau autorizat;
(ii) în cazul Kuweitului, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ce priveşte aplicarea acestui acord de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este definit în acord va avea sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia fiscalã a acelui stat referitoare la impozitele care fac obiectul acordului, dacã contextul nu cere o interpretare diferita.
ART. 4
Rezident
1. În sensul prezentului acord, termenul rezident al unui stat contractant înseamnã:
a) în cazul României, orice persoana care, potrivit legislaţiei României, este supusã impozitului ca urmare a domiciliului sau, rezidentei sale, locului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã;
b) în cazul Kuweitului, o persoana fizica care are domiciliul în Kuwait şi este naţional al Kuweitului şi o societate care este înregistratã în Kuwait.
2. În sensul paragrafului 1, un rezident al unui stat contractant va include:
a) guvernul unui stat contractant sau orice subdiviziune politica, autoritate localã sau unitate administrativ-teritorialã a acestuia; şi
b) orice instituţie guvernamentalã constituitã potrivit legii, cum este o societate, banca centrala, fond, autoritate, fundaţie, agenţie sau alta entitate similarã; şi
c) în cazul Kuweitului, orice entitate interguvernamentalã situata în Kuwait în al carei capital Kuwait subscrie împreunã cu alte state.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezident al ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã cum urmeazã:
a) aceasta va fi consideratã rezident al statului în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa; dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante, va fi consideratã rezident al statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi consideratã rezident al statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, este consideratã rezident al statului al cãrui naţional este.
4. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezident al ambelor state contractante, atunci va fi consideratã rezident al statului contractant în care îşi are sediul conducerii efective. Dacã sediul conducerii sale efective nu poate fi determinat, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, termenul sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri, prin care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Termenul sediu permanent include, în principal:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o ferma sau plantaţie; şi
g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Termenul sediu permanent va cuprinde de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau instalare sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd un asemenea şantier, proiect sau activitãţi continua pentru o perioada mai mare de 6 luni;
b) furnizarea de servicii de consultanţa, de o întreprindere a unui stat contractant, prin angajaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere, în celãlalt stat contractant, dar numai cînd activitãţile de aceasta natura, pentru acelaşi proiect sau un proiect conex, continua pentru o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 6 luni în orice perioada de 12 luni.
4. Prin derogare de la prevederile acestui articol, termenul sediu permanent nu va include:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri ori pentru culegerea de informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul de a desfasura, pentru întreprindere, orice alta activitate cu caracter pregatitor sau auxiliar;
f) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activitãţi menţionate în subparagraful a) la c), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar.
5. O persoana care desfãşoarã activitate într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant - alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6 al acestui articol - se considera a fi un sediu permanent în primul stat menţionat dacã:
a) are în primul stat menţionat împuternicirea de a negocia şi încheia contracte pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
b) menţine în primul stat un stoc de produse sau mãrfuri, din care efectueazã în mod regulat vinzari de produse sau mãrfuri pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi; sau
c) asigura comenzi în primul stat menţionat, în exclusivitate sau aproape în exclusivitate pentru întreprinderea însãşi sau pentru întreprindere şi alte întreprinderi care sînt controlate de aceasta sau în care are interese în a le controla; sau
d) activind în acest mod produce în acel stat pentru întreprindere produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii.
6. Un broker, un comisionar sau alt agent cu statut independent care îşi desfãşoarã activitatea în special ca intermediar între o întreprindere a unui stat contractant şi un eventual client din celãlalt stat contractant nu va fi considerat ca este un sediu permanent în acel celãlalt stat contractant, în cazul cînd asemenea activitãţi nu implica asigurarea de comenzi în sensul paragrafului 5 c) de mai sus şi cu condiţia ca asemenea persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. Totuşi, cînd activitãţile unui asemenea agent sînt desfãşurate în întregime sau aproape în întregime în numele acelei întreprinderi, acesta nu va fi considerat ca un agent cu statut independent în sensul prezentului paragraf.
7. Faptul ca o societate este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitãţi în acel celãlalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una din aceste societãţi un sediu permanent a celeilalte.
ART. 6
Venituri din bunuri imobile
1. Venitul realizat de un rezident a unui stat contractant din bunuri imobile (inclusiv venitul din agricultura şi exploatãri forestiere), situate în celãlalt stat contractant, poate fi impus în acel celãlalt stat. Totuşi, venitul realizat din bunuri imobile sau acea parte a unui astfel de venit realizat de guvernul unui stat contractant sau de instituţiile guvernamentale, fie direct sau printr-o societate sau alta entitate legalã şi bunurile sînt situate în celãlalt stat contractant, va fi impus numai în primul stat contractant menţionat.
2. În sensul prezentului acord, termenul "bunuri imobile" are înţelesul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate. Termenul va include, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobile, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãrile forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea financiarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele şi aeronavele nu sînt considerate bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunurile imobile utilizate la exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitãţi în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitãţi în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse de celãlalt stat, dar numai acea parte din ele care sînt atribuibile acelui sediu permanent. Totuşi, sumele de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţia privind experienta industriala, comercialã sau ştiinţificã, inclusiv consultanţa şi experienta în asistenta tehnica, vor fi considerate a fi profituri ale unei întreprinderi cãrora li se vor aplica prevederile acestui articol.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea a cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte. Totuşi, nu vor fi admise la scãdere sumele, dacã exista, plãtite (altfel decît pentru restituirea cheltuielilor curente) de sediul permanent cãtre sediul central al întreprinderii sau alte sedii, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare în schimbul folosirii patentelor sau altor drepturi, sub forma de comision pentru servicii de specialitate prestate sau pentru îndrumare, sau cu excepţia cazului întreprinderilor bancare, sub forma de dobinzi pentru împrumuturile bãneşti acordate sediului permanent. De asemenea, nu vor fi luate în calcul la determinarea profiturilor unui sediu permanent, sumele puse în sarcina (altfel decît pentru restituirea cheltuielilor curente) de sediul permanent cãtre sediul central al întreprinderii sau alte sedii, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare în schimbul folosirii patentelor sau a altor drepturi sau sub forma de comision pentru servicii de specialitate prestate sau pentru îndrumare sau, cu excepţia cazului întreprinderilor bancare, sub forma de dobinzi pentru împrumuturile bãneşti acordate sediului central al întreprinderii sau altor sedii ale acesteia.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare va fi, totuşi, astfel adoptatã încît rezultatul sa fie în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol.
5. Dacã informaţia de care dispune autoritatea competenta a unui stat contractant nu este suficienta pentru determinarea profiturilor atribuibile sediului permanent al întreprinderii, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va afecta aplicarea oricãrei legi a acelui stat contractant, privitoare la determinarea sarcinii fiscale a acelui sediu permanent prin efectuarea de cãtre autoritatea competenta a statului contractant a unei estimari a profitului impozabil al acelui sediu permanent, cu condiţia ca legea sa fie aplicatã, în mãsura în care informaţia de care dispune autoritatea competenta permite aceasta, în conformitate cu principiul acestui articol.
6. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
7. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive valabile şi suficiente de a proceda altfel.
8. Cînd profiturile includ elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi internaţionale
1. Profiturile obţinute din exploatarea în trafic internaţional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare şi rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.
2. Dacã sediul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta se considera a fi situat în statul contractant în care este situat portul de înregistrare a navei sau, dacã nu exista un atare port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi.
4. Profiturile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere folosite pentru transportul exclusiv între locuri situate într-un stat contractant sînt impozabile în acel stat.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune, în consecinta, profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat şi profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi au fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celãlalt stat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri, se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã este necesar.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant unei persoane rezidente a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat, dar dacã primitorul este din beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 1% (unu la suta) din suma bruta a dividendelor.
Prin derogare de la dispoziţiile de mai sus, dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant vor fi impuse numai în celãlalt stat contractant dacã beneficiarul efectiv al dividendelor este:
a) guvernul celuilalt stat contractant sau orice instituţie sau entitate constituitã în acel stat contractant, astfel cum sînt definite în subparagrafele b) şi c) ale paragrafului 2 al art. 4; sau
b) o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant şi în al cãrui capital guvernul acelui stat sau oricare din instituţiile sau entitatile la care s-a fãcut referire la lit. a) de mai sus deţine, direct sau indirect, cel puţin 51% (cincizeci şi unu la suta), cu condiţia ca partea de capital rãmasã a unei astfel de societãţi sa fie detinuta de nationali ai acelui stat contractant care sînt rezidenţi ai acelui stat.
2. Termenul dividende astfel cum este folosit în prezentul articol indica dividende din acţiuni, inclusiv veniturile provenind din acţiuni sau din drepturi de folosinta din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi care nu sînt creanţe, din participari la profituri şi alte venituri care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere, ca şi veniturile din acţiuni, de cãtre legislaţia statului în care este rezidenţã societatea care distribuie dividendele.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 nu se aplica cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi în celãlalt stat contractant, în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã printr-un sediu permanent sau o baza fixa situata acolo sau desfãşoarã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea pachetului de acţiuni, în virtutea cãruia sînt plãtite dividendele, este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie, se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
4. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd participarea generatoare de dividende este efectiv legatã de un sediu permanent sau de o baza fixa situate în acel celãlalt stat, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite reprezintã în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse numai în acel celãlalt stat. Totuşi, astfel de dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care societatea plãtitoare de dobinzi este rezidenţã şi în conformitate cu legislaţia acelui stat dar, dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 1% (unu la suta) din suma bruta a dobinzilor.
Prin derogare de la dispoziţiile de mai sus, dobinzile plãtite de societate care este rezidenţã a unui stat contractant pot fi impuse numai în celãlalt stat contractant, dacã beneficiarul efectiv al dobinzii este:
a) guvernul celuilalt stat contractant sau orice instituţie sau entitate constituitã în acel stat astfel cum sînt definite subparagrafele b) şi c) ale paragrafului 2 al art. 4; sau
b) o societate, inclusiv o banca sau o instituţie financiarã care este rezidenţã a celuilalt stat contractant şi în al carei capital guvernul acelui stat sau oricare dintre instituţiile sau entitatile la care s-a fãcut referire la lit. a) de mai sus deţine, direct sau indirect, cel puţin 25% (douãzeci şi cinci la suta), cu condiţia ca partea de capital rãmasã a unei astfel de societãţi sa fie detinuta de nationali ai acelui stat contractant care sînt rezidenţi ai acelui stat.
2. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit prezentul articol, indica veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profituri şi, în special, veniturile din efecte publice, din obligaţii şi titluri de creanta, inclusiv primele şi premiile legate de aceste efecte, titluri sau obligaţii precum şi veniturile care sînt supuse aceluiaşi tratament fiscal ca veniturile din sume împrumutate, potrivit legislaţiei statului din care provin veniturile.
Penalizãrile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
3. Dispoziţiile paragrafului 1 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitatea în celãlalt stat contractant, din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat servicii personale independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie, se aplica dispoziţiile art. 7 sau 14, dupã caz.
4. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat, o subdiviziune politica, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este efectiv legatã creanta asupra cãreia se plãtesc dobinzile şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci dobinzile se considera ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
5. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi creditor sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor depãşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi creditor în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, asemenea redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, potrivit legislaţiei acelui stat, dar dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 20% (douãzeci la suta) din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe astfel cum este folosit în prezentul articol înseamnã plati de orice natura, primite pentru folosirea sau dreptul de folosire al oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filmele cinematografice ori benzile folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, al oricãrui patent, marca de comerţ, desen, model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricaţie.
4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã, în celãlalt stat, servicii personale independente printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau bunul pentru care se plãtesc redevenţele sînt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În asemenea situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
5. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat, o subdiviziune politica, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este efectiv legat dreptul sau bunul generator de redevenţe şi acestea se suporta de sediul permanent sau baza fixa, atunci redevenţele se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiar sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã, conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 13
Cistiguri din înstrãinãri de bunuri
1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în art. 6 şi situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat. Totuşi, cistigurile provenite din înstrãinarea bunurilor imobile sau a acelei pãrţi a unui astfel de capital deţinut de guvernul unui stat contractant sau de instituţiile sale guvernamentale, fie direct, fie printr-o societate sau alta entitate legalã şi situate în celãlalt stat contractant, vor fi impuse numai în primul stat contractant menţionat.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe pot fi impuse în acel celãlalt stat.
3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional, precum şi a bunurilor mobile necesare exploatãrii acestor nave, aeronave şi vehicule feroviare şi rutiere vor fi impuse numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii.
4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror altor bunuri, decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, vor fi impuse numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã.
ART. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent vor fi impuse numai în acel stat contractant dacã nu dispune în mod obişnuit, în celãlalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activitãţii sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile vor fi impuse în acel celãlalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibila acelei baze fixe.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva dispoziţiilor art. 16, 18, 19 şi 20, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariala vor fi impuse numai în acel stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat contractant, asemenea remuneraţii primite pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Prin derogare de la dispoziţiile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate exercitatã în celãlalt stat contractant sînt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului fiscal vizat;
b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) sarcina remuneraţiilor nu este suportatã de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Personalul de deservire la sol trimis de sediul central al întreprinderilor naţionale de transport aerian, maritim, feroviar sau rutier al unui stat contractant, în celãlalt stat contractant, va fi scutit de impozitele percepute asupra remuneraţiilor lor în celãlalt stat contractant.
4. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariala exercitatã la bordul unei nave, aeronave, vehicul feroviar sau rutier, exploatate în trafic internaţional, vor fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau al unui organ similar al unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant pot fi impuse numai în primul stat menţionat.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi de sportivi, din activitatea lor personalã desfasurata în aceasta calitate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Cînd venitul în legatura cu activitãţile personale ale unui astfel de artist de spectacole sau sportiv nu revine acestora ci unei alte persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 14 şi 15, acel venit poate fi impus în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului sau sportivului.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafelor 1 şi 2, venitul obţinut de artiştii sau sportivii care sînt rezidenţi ai unui stat contractant, din activitãţi exercitate în celãlalt stat contractant, pe baza unui program de schimburi culturale între guvernele ambelor state contractante, va fi scutit de impozit în acel celãlalt stat contractant.
ART. 18
Pensii şi anuitati
1. Sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuitatile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariala desfasurata în trecut vor fi impuse numai în acel stat contractant.
2. Dupã cum sînt folosiţi în acest articol:
a) termenul pensii şi alte remuneraţii similare înseamnã plati periodice efectuate dupã ieşirea la pensie pentru munca salariala efectuatã în trecut sau compensaţii pentru vãtãmãri suferite în legatura cu munca salariala trecutã;
b) termenul anuitati înseamnã o suma stabilitã în mod periodic la termene stabilite în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificatã, cu obligaţia de a face în schimb plati pentru deplina şi corespunzãtoare recompensare în bani sau echivalent banesc.
ART. 19
Funcţii guvernamentale
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile, plãtite de guvernul unui stat contractant, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia, unei persoane fizice în legatura cu serviciile prestate guvernului acelui stat contractant, subdiviziunii politice, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale a acestuia, la încetarea funcţiilor de natura guvernamentalã, sînt impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, asemenea remuneraţii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant dacã serviciile sînt prestate în acel celãlalt stat contractant şi persoana fizica este rezidenţã a acelui celãlalt stat şi:
(i) este naţional al acelui celãlalt stat contractant; sau
(ii) nu a devenit rezident al acelui celãlalt stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensie plãtitã de cãtre sau din fonduri la care contribuţiile sînt efectuate de guvernul unui stat contractant, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritoriale a acestuia, unei persoane fizice, în legatura cu serviciile prestate guvernului acelui stat contractant, subdiviziunii politice, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale a acestuia, este impozabile numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, astfel de pensii sînt impozabile numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezident şi naţional al acelui celãlalt stat contractant.
3. Dispoziţiile art. 15, 16 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor aferente unor servicii prestate în legatura cu o activitate comercialã desfasurata de un stat contractant, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau de o unitate administrativ-teritorialã a acestuia.
4. Dispoziţiile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, în legatura cu orice remuneraţie plãtitã, în cadrul unui program de asistenta privind dezvoltarea unui stat contractant, a unei subdiviziuni politice, autoritãţi locale sau a unei unitãţi administrativ-teritoriale a acestuia, din fondurile alocate exclusiv de cãtre acel stat, subdiviziune politica, autoritate localã sau unitate administrativ-teritorialã a acestuia cãtre un specialist trimis în celãlalt stat contractant cu acordul acelui celãlalt stat contractant.
ART. 20
Profesori şi cercetãtori
O persoana fizica care este sau a fost, imediat anterior sosirii sale într-un stat contractant, rezidenţã a celuilalt stat contractant şi care este prezenta în primul stat contractant menţionat numai în scopul de a preda sau a efectua cercetãri la o universitate, colegiu, şcoala sau instituţie de învãţãmînt sau de cercetãri ştiinţifice, recunoscute ca atare de guvernul primului stat menţionat, va fi scutitã de impozit în primul stat contractant menţionat, pe o perioada de 5 ani de la data primei sosiri în primul stat contractant menţionat pentru remuneraţiile obţinute din astfel de activitãţi pedagogice sau de cercetare.
ART. 21
Studenţi şi practicanti
1. Un student sau un practicant în domeniul comercial sau industrial, care este sau a fost, imediat anterior sosirii într-un stat contractant, rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educãrii sau perfecţionãrii sale va fi scutit de impozit în primul stat contractant menţionat pentru urmãtoarele plati sau venituri, primite sau obţinute de el pentru întreţinere, educare sau perfecţionare:
a) plãţile obţinute din surse aflate în afarã primului stat contractant menţionat în scopul întreţinerii, educãrii, studiului, cercetãrii sau perfecţionãrii sale;
b) alocaţiile, bursele sau premiile trimise de guvern sau de o organizaţie ştiinţificã, educativã, culturalã sau de alta natura; şi
c) venitul obţinut din servicii personale prestate în acel stat contractant, cu condiţia ca astfel de servicii sa fie în legatura cu educarea sau perfecţionarea sa.
ART. 22
Alte venituri
Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord, vor fi impuse numai în acel stat.
ART. 23
Impunerea capitalului
1. Capitalul reprezentat din bunuri imobile, astfel cum sînt definite în art. 6 deţinute de un rezident al unui stat contractant şi situat în celãlalt stat contractant poate fi impus în acel celãlalt stat. Totuşi, capitalul reprezentat de bunuri imobile sau acea parte din acest capital, deţinut de guvernul unui stat contractant sau instituţiile sale guvernamentale, fie direct, fie printr-o societate sau alta entitate legalã şi situat în celãlalt stat contractant, va fi impus numai în primul stat contractant menţionat.
2. Capitalul reprezentat din bunuri mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau din bunuri mobile aparţinînd unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente poate fi impus în acel celãlalt stat.
3. Capitalul reprezentat de nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere exploatate în trafic internaţional şi de bunurile mobile, ţinînd de exploatarea unor asemenea nave, aeronave, vehicule feroviare sau rutiere, va fi impus numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impuse numai în acel stat.
ART. 24
Evitarea dublei impuneri
1. Legislaţia în vigoare în fiecare stat contractant va continua sa guverneze impunerea în statele contractante respective, cu excepţia cazului cînd în prezentul acord sînt prevãzute dispoziţii contrare.
2. S-a convenit ca dubla impunere sa fie evitata potrivit prevederilor urmãtoarelor subparagrafe:
a) În cazul României:
Impozitele plãtite de rezidentii romani pentru venitul sau capitalul impozabil în Kuwait, potrivit prevederilor acestui acord, vor fi deduse din impozitele romane datorate conform legislaţiei fiscale romane.
Aceasta deducere nu va depãşi, totuşi, acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, astfel cum a fost stabilit înainte de a se acorda deducerea, care corespunde venitului sau capitalului care poate fi impus în Kuwait.
b) În cazul Kuweitului:
Cînd un rezident kuwaitian obţine venituri care, potrivit prevederilor acestui acord, pot fi impuse în România şi în Kuwait, Kuwait va acorda, ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o suma egala cu impozitul pe venit plãtit în România.
Aceasta deducere nu va depãşi, totuşi, acea parte a impozitului pe venit, astfel cum a fost stabilit înainte de a se acorda deducerea, care corespunde venitului sau capitalului care poate fi impus în Kuwait.
ART. 25
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi, în celãlalt stat contractant, la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitarea sau obligaţia la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie. Totuşi, nici o prevedere a acestui articol nu va afecta dreptul fiecãrui stat contractant de a acorda o scutire sau reducere a impozitului potrivit legislaţiei interne, regulamentelor sau practicilor administrative, propriilor sãi nationali care sînt rezidenţi ai acelui stat contractant. Totuşi, o astfel de scutire sau reducere nu se va aplica asupra acelei pãrţi a capitalului societãţilor deţinute de persoane care sînt nationali ai celuilalt stat contractant.
2. Nici o prevedere a prezentului articol nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri şi reduceri de ordin fiscal în funcţie de situaţia civilã sau sarcinile familiale pe care le acorda propriilor rezidenţi.
3. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va fi interpretatã ca impunind obligaţia legalã a unui stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant avantajul oricãrui tratament, preferinta sau privilegiu care poate fi acordat oricãrui alt stat sau rezidenţilor acestuia în virtutea infiintarii unei uniuni vamale, economice, a unor acorduri speciale, a unei zone comerciale libere, în virtutea oricãrui acord regional sau subregional referitor în întregime sau în parte la miscarea de capital şi/sau la impunere, la care primul stat menţionat poate fi parte.
4. În prezentul articol, termenul impunere înseamnã impozitele care fac obiectul prezentului acord.
ART. 26
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu dispoziţiile prezentului acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acelor state, sa supunã cazul autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este. Cazul trebuie sa fie prezentat într-o perioada de 2 ani de la data primei notificãri a acţiunii din care rezulta o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentului acord.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu acordul. Orice înţelegere convenitã va fi aplicatã indiferent de perioadele de prescripţie prevãzute de legislatiile statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea procedurii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acordului. De asemenea, ele se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile care nu sînt prevãzute în acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizãrii unei înţelegeri, în sensul paragrafelor precedente. Atunci cînd apare recomandabil, pentru a ajunge la o înţelegere, sa se facã un schimb verbal de opinii, un astfel de schimb poate avea loc în cadrul unei comisii formate din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante.
ART. 27
Schimbul de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului acord. Orice informaţie primitã de un stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţiile obţinute, conform prevederilor legislaţiei interne ale acelui stat, şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv instanţelor judecãtoreşti şi organelor administrative) însãrcinate cu calcularea sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentului acord. Aceste persoane sau autoritãţi vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri. Ele pot dezvalui informaţiile în procedurile judecãtoreşti sau deciziile judiciare.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional sau un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrare ordinii publice.
ART. 28
Privilegii diplomatice şi consulare
Nici o dispoziţie a prezentului acord nu va afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau consulare, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 29
Dispoziţii diverse
Prezentul acord nu va afecta dreptul unui rezident al unui stat contractant de a beneficia de înlesnirile fiscale, facilitãţile pentru investiţii, scutirile şi avantajele acordate de celãlalt stat contractant, potrivit legislaţiei interne, reglementãrilor şi practicilor sale administrative.
ART. 30
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va fi supus ratificãrii în conformitate cu prevederile constituţionale ale celor doua state contractante.
2. Prezentul acord va intra în vigoare în a treizecea zi dupã ultima data la care oricare stat contractant va notifica celuilalt stat ca au fost îndeplinite prevederile constituţionale pentru intrarea în vigoare a acordului. În acest caz, acordul va produce efecte în ambele state contractante:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa, asupra venitului datorat sau plãtibil începînd cu sau dupã 1 ianuarie al anului calendaristic în care acordul a fost semnat;
b) în ce priveşte celelalte impozite, pentru venitul aferent perioadelor de impunere începînd cu sau dupã 1 ianuarie al anului calendaristic în care acordul a fost semnat.
ART. 31
Durata şi denunţarea acordului
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 5 ani şi va continua ulterior pentru o perioada sau perioade similare, dacã nici un stat contractant nu va notifica în scris celuilalt stat contractant, cu 6 luni înainte de expirarea perioadei iniţiale sau a celor ulterioare, intenţia de a denunta acest acord. În acest caz, acordul îşi va inceta aplicabilitatea în ambele state contractante:
a) în ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa asupra venitului datorat sau plãtit începînd cu sau dupã 1 ianuarie al anului imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare;
b) în ce priveşte celelalte impozite, pentru venitul aferent perioadelor de impunere începînd cu sau dupã 1 ianuarie al anului imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare.
Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Fãcut în Kuwait, azi, a 25-a zi a lunii Moharram a anului 1413 Hegira, corespunzãtoare zilei de 25 iulie 1992, în doua exemplare originale în limbile romana, arabã şi engleza, toate textele fiind egal autentice.
În caz de divergenta, textul englez va prevala.
Pentru România
Ministrul economiei şi finanţelor,
George Danielescu
Pentru statul Kuwait
Ministrul finanţelor,
Nasser Abdellah Al Rudhan
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
