Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 21 iulie 1992 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Nigeria privind evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe cistiguri din capital
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 58 din 19 martie 1993
Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Nigeria, dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice dintre cele doua tari, au decis sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe cistiguri din capital.
În acest scop, au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale uneia sau ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Impozitele care fac obiectul prezentului acord sînt:
a) În România:
(i) impozitul pe veniturile obţinute de persoanele fizice şi juridice;
(ii) impozitul pe profitul reprezentantelor strãine şi al societãţilor cu participare de capital strãin, constituite potrivit legislaţiei romane;
(iii) impozitul pe venitul obţinut din activitãţile agricole;
(denumite în continuare "impozitul roman").
b) În Nigeria:
(i) impozitul pe venitul personal;
(ii) impozitul pe venitul societãţilor;
(iii) impozitul pe beneficiile din petrol;
(iv) impozitul pe cistigurile din capital;
(denumite în continuare "impozitul nigerian").
2. Acordul se va aplica, de asemenea, oricãror impozite de natura identicã sau analoagã care sînt stabilite de fiecare stat contractant dupã data semnãrii acestui acord, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în respectivele lor legislaţii fiscale.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora România exercita drepturi suverane în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional şi cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;
b) termenul Nigeria înseamnã Republica Federala Nigeria şi cuprinde orice zona dincolo de apele teritoriale ale Republicii Federale Nigeria care, în conformitate cu dreptul internaţional, poate fi sau ar putea fi desemnatã, potrivit legislaţiei Republicii Federale Nigeria referitoare la platoul continental, ca o zona în care Republica Federala Nigeria îşi poate exercita dreptul asupra fundului marii şi subsolului marii, precum şi asupra resurselor naturale ale acesteia;
c) expresiile un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Nigeria, în funcţie de context;
d) termenul naţional înseamnã:
(i) în relaţia cu România, orice persoana fizica avînd cetãţenia romana şi orice alta persoana juridicã, societate de persoane, asociaţie sau alta entitate constituitã în conformitate cu legislaţia în vigoare din România;
(ii) în relaţia cu Nigeria, orice cetãţean al Nigeriei şi orice persoana juridicã, societate de persoane, asociaţie sau alta entitate avînd statutul în conformitate cu legislaţia în vigoare din Nigeria;
e) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate şi orice alta asociere de persoane;
f) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice alta entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii în conformitate cu legislatiile fiscale ale fiecãrui stat contractant;
g) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, respectiv, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) expresia trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava este exploatatã numai între locuri situate în celãlalt stat contractant;
i) expresia autoritate competenta înseamnã, în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat, şi, în cazul Nigeriei, ministrul finanţelor şi al dezvoltãrii economice sau reprezentantul sau autorizat;
- termenul unitate administrativ-teritorialã se referã la România;
- termenul subdiviziune politica şi autoritate localã se referã la Nigeria.
2. În ce priveşte aplicarea acordului de cãtre un stat contractant, orice termen, care nu este definit în acord, va avea sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia fiscalã a acelui stat, referitoare la impozitele care fac obiectul acordului, dacã contextul nu cere o interpretare diferita.
ART. 4
Rezidenţã fiscalã
1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana, care, conform legislaţiei acelui stat, este subiect de impunere în acel stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii, locului înregistrãrii sau oricãrui criteriu de natura similarã.
2. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1 al prezentului articol, o persoana fizica sau rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul ei juridic se determina în conformitate cu urmãtoarele reguli:
a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa. Dacã dispune de cîte o locuinta permanenta în ambele state va fi consideratã rezidenţã a statului cu care legãturile sale personale şi economice sînt mai strinse (centrul intereselor vitale);
b) dacã statul în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã persoana nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în nici un stat, atunci este consideratã rezidenţã a statului în care locuieşte în mod obişnuit;
c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în nici unul din ele, este consideratã rezidenţã a statului a cãrui naţional este;
d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state sau al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor vor rezolva problema de comun acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1 al acestui articol, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, în acest caz va fi consideratã rezidenţã a statului în care este înregistratã.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent cuprinde, în special:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put de petrol sau gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau de instalare sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai cînd un asemenea şantier, proiect sau activitãţi continua pentru o perioada mai mare de 3 luni;
h) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, de o întreprindere prin angajaţii sãi sau alt personal angajat de întreprindere în acest scop, dar numai cînd activitãţile de aceasta natura (pentru acelaşi proiect sau un proiect conex) dureazã în acea ţara pentru o perioada care insumeaza mai mult de 3 luni în orice perioada de 12 luni.
3. Prin derogare de la prevederile precedente ale acestui articol, expresia sediu permanent nu va include:
a) folosirea de instalaţii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii;
c) menţinerea unui loc fix de afaceri, exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau mãrfuri, ori pentru culegerea de informaţii pentru întreprindere;
d) menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul de a desfasura, pentru întreprindere, orice alta activitate cu caracter pregatitor sau auxiliar;
e) menţinerea unui stoc de mãrfuri sau produse, aparţinînd întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere;
f) vînzarea de produse sau mãrfuri, aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare dupã închiderea tirgului sau expoziţiei menţionate, cu condiţia ca asemenea tirg sau expoziţie sa fie aprobatã de guvernele celor doua state contractante.
4. Expresia sediu permanent va include un loc fix de afaceri folosit ca mijloc pentru efectuarea de vinzari, prin derogare de la faptul ca asemenea loc fix de afaceri este astfel menţinut pentru oricare dintre activitãţile menţionate în paragraful 3 al acestui articol.
5. O întreprindere a unui stat contractant nu se considera ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai datoritã faptului ca îşi exercita activitatea în celãlalt stat prin intermediul unui broker, al unui agent comisionar general sau al oricãrui alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
6. O persoana, incluzind o filiala, o societate partenera sau oricare alta societate, sau orice personal din aceasta sau oricare alta persoana (alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 5 al acestui articol) care acţioneazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant va fi consideratã sediu permanent al întreprinderii în primul stat contractant, dacã:
a) are şi exercita în mod obişnuit în acest stat autoritatea de a încheia contracte sau activitãţi în numele întreprinderii, cu condiţia ca activitãţile sale sa nu se limiteze la acelea menţionate în paragraful 3; sau
b) primeşte în mod obişnuit dispoziţii în primul stat contractant pentru vînzarea produselor sau mãrfurilor exclusiv sau aproape exclusiv în numele întreprinderii insesi şi al altei întreprinderi care este controlatã de aceasta sau are interese în a o controla.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, sau care exercita activitatea sa în acest celãlalt stat (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobile
1. Venitul provenind din bunuri imobile, inclusiv venitul din agricultura şi exploatãri forestiere, poate fi impus în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate.
2. Expresia bunuri imobile are sensul care este atribuit de legislaţia statului contractant în care bunurile în cauza sînt situate. Expresia va include, în orice caz, toate accesoriile proprietãţii imobile, inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi exploatãrile forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale. Navele şi aeronavele nu sînt considerate bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile.
4. Prevederile paragrafului 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunuri imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunuri imobile utilizate la exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acest stat contractant în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant dar numai acea parte din ele, care sînt atribuibile:
a) acelui sediu permanent;
b) vinzarilor în acel celãlalt stat de produse sau mãrfuri de acelaşi fel ca acelea vîndute prin sediul permanent; sau
c) altor activitãţi de afaceri desfãşurate în acel celãlalt stat de acelaşi fel ca acelea efectuate prin sediul permanent.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 3 al acestui articol, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat contractant, atunci se atribuie, în fiecare stat, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage în condiţiile identice sau analoage tratind cu toatã independenta cu întreprinderea a cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte. Totuşi, nu vor fi admise la scãdere sumele, dacã exista, plãtite (astfel decît restituirea cheltuielilor curente) de sediul permanent cãtre sediul central al întreprinderii sau alte sedii sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare în schimbul folosirii patentelor sau altor drepturi, sau sub forma de comision pentru servicii de specialitate prestate sau pentru îndrumare, sau sub forma de dobinzi pentru împrumuturile bãneşti ale sediului permanent.
De asemenea, nu vor fi luate în calcul la determinarea profiturilor unui sediu permanent, sumele puse în sarcina (altfel decît restitui rea cheltuielilor curente) de sediul permanent, sediului central al întreprinderii sau altor sedii, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare în schimbul folosirii patentelor sau altor drepturi sau sub forma de comision pentru servicii de specialitate prestate sau pentru îndrumare, sau sub forma de dobinzi pentru împrumuturi bãneşti ale sediului central al întreprinderii sau altor sedii ale acestuia.
4. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere. În situaţia în care acest sediu permanent vinde produse şi mãrfuri astfel cumpãrate, indiferent unde are loc vînzarea, profiturile din vînzare pot fi atribuite acelui sediu permanent.
5. Cînd profiturile includ elemente tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.
ART. 8
Transporturi maritime şi aeriene
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant realizate din exploatarea navelor în trafic internaţional vor fi impuse numai în acel stat.
2. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant realizate din operarea aeronavelor în trafic internaţional pot fi impuse în celãlalt stat contractant dacã asemenea operare este efectuatã numai de o întreprindere a acelui stat, însã impozitul nu poate depãşi 1% din cistigurile întreprinderii realizate din acel celãlalt stat. În sensul prezentului paragraf, termenul cistiguri înseamnã venitul realizat în acel celãlalt stat din vînzarea de bilete şi alte venituri din transportul aerian de pasageri, inventar viu, mãrfuri sau corespondenta, din care se deduc restituirile ce reprezintã contravaloarea serviciilor neefectuate şi plãţile de salariu pentru personalul de la sol.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 al acestui articol, profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant din operarea aeronavelor în trafic internaţional vor fi scutite de impozit în celãlalt stat contractant dacã autoritãţile competente ale statelor contractante, pe baza de reciprocitate, vor conveni asupra unei asemenea scutiri prin înţelegere mutuala.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol se vor aplica, de asemenea, şi asupra profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau printr-un organism internaţional de transporturi.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care, fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una din întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acestei întreprinderi şi impuse, în consecinta.
2. Cînd un stat contractant include în profitul unei întreprinderi aparţinînd acelui stat - şi impuse în consecinta - profiturile asupra cãrora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat iar în profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celãlalt stat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri, se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã este necesar.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele obţinute de la o societate care este rezidenţã a unui stat contractant de cãtre un rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acestui stat, dar, cînd primitorul dividendelor este subiect de impunere în celãlalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 12,5 la suta din suma bruta a dividendelor.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se aplica atunci cînd beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unuia dintre statele contractante, are în celãlalt stat contractant un sediu permanent sau desfãşoarã în acel celãlalt stat servicii personale independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea pachetului de acţiuni în virtutea cãruia sînt plãtite dividendele este efectiv legatã de activitãţile desfãşurate prin asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
4. Cînd o societate, care este rezidenţã a unui stat contractant, realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de societate şi obţinute efectiv de persoane care nu sînt rezidente în celãlalt stat, nici sa supunã profiturile nedistribuite ale societãţii la un impozit asupra profiturilor nedistribuite chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite sînt, în total sau în parte, profituri sau venituri provenind din celãlalt stat.
5. Prevederile acestui articol nu se vor aplica dacã autoritãţile competente apreciazã ca dreptul care da naştere la dividende a fost creat sau stabilit, în principal, în scopul de a beneficia de avantajele acestui articol şi nu pentru ratiuni comerciale de buna-credinţa.
6. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnã veniturile provenite din acţiuni sau orice alt element de venit (altele decît dobinzi care se impun conform prevederilor art. 11 al prezentului acord) care, în conformitate cu legislaţia statului contractant unde societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã, este tratat ca dividend sau distribuire efectuatã de societate. În sensul prezentului paragraf, profiturile distribuite de societãţile mixte vor fi considerate ca dividende.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãţile unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, astfel de dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin, în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor este subiect de impunere în celãlalt stat, impozitul astfel perceput nu va depãşi 12,5 la suta din suma bruta a dobinzilor.
3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 2 ale acestui articol, dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat dacã sînt obţinute şi deţinute efectiv de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã sau o autoritate localã a acestuia sau orice agenţie sau unitate bancarã sau instituţie a acelui guvern, a unitãţii administrativ-teritoriale sau autoritãţii locale sau dacã creanţele unui rezident al celuilalt stat contractant sînt garantate sau finanţate direct ori indirect de o instituţie financiarã aparţinînd în întregime guvernului celuilalt stat contractant, cu condiţia ca împrumutul sau creanta care da naştere la asemenea dobinzi sa nu fie pe baza comercialã.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant, unde societatea plãtitoare de dobinzi este rezidenţã, un sediu permanent sau o baza situata acolo, iar creanta în virtutea cãreia sînt plãtite dobinzile este efectiv legatã de activitãţile desfãşurate printr-un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie, se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
5. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd debitorul este statul însuşi, o subdiviziune politica sau o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident al acelui stat. Cînd, totuşi, persoana care plãteşte dobinzile, fie ca este rezident al unui stat contractant sau nu, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta asupra cãreia se plãtesc dobinzile şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci asemenea dobinzi se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între un debitor şi creditor sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor depãşeşte, indiferent de cauza, suma care s-ar fi convenit în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
7. Prevederile acestui articol nu se vor aplica dacã autoritãţile competente apreciazã ca dreptul care da naştere la dobinzi a fost creat sau stabilit, în principal, în scopul de a beneficia de avantajele acestui articol şi nu pentru ratiuni comerciale de buna-credinţa.
8. Termenul dobinzi, asa cum este folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la beneficii şi în special veniturile din efecte publice, din titluri sau obligaţii, inclusiv premii şi prime aferente acestor efecte, titluri sau obligaţii. Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu vor fi considerate dobinzi în sensul prezentului articol.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele obţinute de la un rezident al unui stat contractant de cãtre un rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi, asemenea redevenţe pot fi impuse şi în statul contractant din care provin în conformitate cu legislaţia acelui stat; însã, în cazul în care beneficiarul efectiv al redevenţelor este supus impozitului în celãlalt stat, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 12,5 la suta din suma bruta a redevenţelor.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale prezentului articol nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor este rezident al unui stat contractant şi are în celãlalt stat contractant, unde societatea plãtitoare de redevenţe este rezidenţã, un sediu permanent sau o baza fixa situate acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plãtesc redevenţele sînt efectiv legate cu activitãţi desfãşurate prin asemenea sediu permanent sau o baza fixa. În asemenea situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
4. Redevenţele sînt considerate ca provenind dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat însuşi, o subdiviziune politica sau o unitate administrativ-teritorialã, o autoritate localã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd persoana plãtitoare a redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care s-a stabilit obligaţia de plata a redevenţelor şi astfel de redevenţe sînt produse de sediul permanent sau baza fixa, asemenea redevenţe sînt considerate ca provenind din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
5. Cînd, datoritã relaţiilor speciale dintre plãtitor şi beneficiar sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiar în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
6. Prevederile acestui articol nu se vor aplica dacã autoritãţile competente apreciazã ca dreptul care da naştere la redevenţe a fost creat sau stabilit în principal în scopul de a beneficia de avantajele acestui articol şi nu pentru ratiuni comerciale de buna-credinţa.
7. În acest articol termenul redevenţe indica sumele de orice natura plãtite pentru folosirea sau concesionarea dreptului de folosire a unui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor cinematografice, filmelor şi benzilor magnetice destinate radiodifuziunii şi televiziunii, a unui brevet de invenţie, a unei mãrci de fabrica, desen, model, plan, a unor formule sau procedee secrete ca şi pentru concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, ori pentru informaţii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile provenind din vînzarea sau înstrãinarea bunurilor mobile sau imobile, inclusiv acţiunile unei societãţi, pot fi impuse în fiecare stat contractant potrivit legislaţiei acestor state.
2. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor şi aeronavelor în trafic internaţional vor fi impuse numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 14
Profesiuni independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii libere sau a altor activitãţi cu caracter independent sînt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul cînd acesta are o baza fixa la dispoziţia sa în celãlalt stat contractant în scopul exercitãrii activitãţii sale. Dacã acesta are o asemenea baza fixa, veniturile pot fi impuse şi în celãlalt stat contractant, dau numai în mãsura în care sînt atribuibile acelei baze fixe.
2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesiuni dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17 şi 18, retribuţiile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata sînt impozabile numai în acel stat cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţia primitã din aceasta activitate este impozabilã în acel stat.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al acestui articol, remuneraţia pe care un rezident al unui stat contractant o primeşte pentru activitatea sa salariata exercitatã în celãlalt stat contractant va fi impozabilã numai în primul stat contractant menţionat dacã:
a) beneficiarul rãmîne în celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni; şi
b) remuneraţia este plãtitã de cãtre o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) remuneraţia nu este suportatã de cãtre un sediu permanent sau o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale acestui articol, remuneraţia pentru exercitarea unei activitãţi salariate la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional este impozabilã în statul contractant a cãrui rezidenţã este persoana care realizeazã venituri.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau supraveghere a unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de rezidentii unui stat contractant ca profesionisti de spectacole, cum sînt artiştii de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi de sportivi, din activitatea lor profesionalã desfasurata în aceasta calitate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Cînd venitul în legatura cu activitãţile personale ale unui astfel de profesionist de spectacole sau sportiv nu revine acestuia ci unei alte persoane, prin derogare de la prevederile art. 7, 14 şi 15, acel venit poate fi impus în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile profesionistului de spectacole sau ale sportivului.
3. Venitul realizat din asemenea activitãţi desfãşurate în cadrul unui program special pentru schimburi culturale, încheiat între statele contractante, este reciproc scutit de impozitare, cu condiţia ca aceste activitãţi sa fie finanţate de guvernul unui stat contractant, iar activitãţile sa nu fie exercitate în scopul de a obţine beneficii.
ART. 18
Funcţii publice
1. a) Remuneraţia, alta decît o pensie plãtitã de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã, de o subdiviziune politica sau de o autoritate localã unei persoane fizice în legatura cu servicii prestate guvernului acelui stat sau unei unitãţi administrativ-teritoriale, subdiviziunii politice sau autoritãţii locale se va impune numai în acel stat.
b) Cu toate acestea, o astfel de remuneraţie va fi impozabilã numai în celãlalt stat contractant dacã serviciile în legatura cu care este plãtitã remuneraţia sînt prestate în celãlalt stat contractant, iar primitorul este un rezident şi un naţional al acelui celãlalt stat, cu condiţia ca sa nu fi devenit rezident al celuilalt stat numai pentru scopul prestãrii serviciilor.
2. Prevederile art. 15, 16 şi 17 se vor aplica remuneraţiei aferente unei munci salariate în legatura cu orice activitate de afaceri exercitate de un stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã, de o subdiviziune politica ori de o autoritate localã a acestuia în scopul obţinerii de beneficii.
ART. 19
Pensii şi anuitati
1. Pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut şi orice anuitate plãtitã unui atare rezident vor fi impozabile în statul din care provin aceste venituri.
2. Termenul anuitate înseamnã o suma stabilitã, platibila în mod periodic la termenele stabilite în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificatã sau care poate fi determinata, cu obligaţia de a face în schimb plati pentru deplina şi corespunzãtoare recompensare în bani sau echivalent banesc.
ART. 20
Studenţi şi practicanti
1. Un student sau un practicant în domeniu comercial sau industrial, care este sau a fost imediat înainte de sosirea într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat în scopul educãrii sau pregãtirii sale, va fi scutit de impozit în primul stat contractant pentru:
a) plãţile fãcute acestuia de o persoana rezidenţã în afarã primului stat contractant menţionat în scopul menţinerii, educãrii sau pregãtirii sale; şi
b) remuneraţia primitã ca angajat în acel prim stat contractant menţionat, cu condiţia ca angajarea sa nu dureze în totalitate mai mult de 183 de zile într- un an de impunere.
2. O persoana fizica care este sau a fost imediat înainte de a sosi într-un stat contractant rezident al celuilalt stat contractant şi care este temporar prezent în primul stat menţionat, în primul rind în scopul de a studia, a face cercetãri sau a se pregati şi care primeşte o bursa, o alocatie sau un premiu de la o organizaţie cu caracter ştiinţific, educaţional, religios sau caritabil (sau în cadrul unui program de asistenta tehnica initiat de guvernul unui stat contractant) va fi scutitã de impozit în primul stat menţionat pentru o perioada care nu va depãşi perioada acordatã bursei.
ART. 21
Profesori
1. Un profesor sau un educator care este prezent într-un stat contractant, în scopul de a preda sau ca angajat în cercetare la o universitate sau orice alta instituţie de învãţãmînt recunoscuta în acel stat, şi care este sau a fost înainte de sosire rezident al celuilalt stat contractant va fi scutit de impozit în primul stat contractant menţionat în legatura cu orice remuneraţie primitã pentru predare sau cercetare pe o perioada ce nu depãşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în acel stat în scopul menţionat. În perioada respectiva de 2 ani, celãlalt stat contractant îl va scuti, de asemenea, de impozit pentru remuneraţia primitã din primul stat menţionat în legatura cu predarea sau cercetarea.
2. Prezentul articol nu se va aplica veniturilor din cercetare dacã atare cercetare nu este întreprinsã în interes public ci în primul rind în beneficiul unei sau unor persoane particulare.
ART. 22
Alte venituri
Elementele de venit al unui rezident al unui stat contractant care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord şi care provin din celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
ART. 23
Evitarea dublei impuneri
1. Sub rezerva prevederilor legislaţiei din Nigeria cu privire la acordarea drept credit asupra impozitului nigerian a impozitului plãtibil într-un teritoriu în afarã Nigeriei (care nu va afecta principiul general aici inserat):
a) impozitul roman plãtibil conform legislaţiei României şi în conformitate cu acest acord, fie direct sau prin deducere, asupra profiturilor, venitului sau cistigurilor din capital din surse aflate în România (excluzind, în cazul unui dividend, impozitul plãtibil pentru profiturile din care este plãtit dividendul) va fi acordat drept un credit asupra oricãrui impozit nigerian calculat prin comparatie cu acelaşi profit, venit sau cistig din capital, în legatura cu care s-a calculat impozitul roman;
b) în cazul unui dividend plãtit de o societate care este rezident al României unei societãţi care este rezident în Nigeria şi care controleazã direct sau indirect cel puţin 10 la suta din acţiunile societãţii plãtitoare a dividendelor, creditul trebuie sa ia în considerare (în plus fata de orice impozit roman pentru care creditul poate fi acordat conform prevederilor subparagrafului a) al acestui paragraf) impozitul roman plãtibil de societate pentru profiturile din care asemenea dividend este plãtit.
2. Cînd un rezident al României obţine profituri, venituri sau cistiguri din capital care, potrivit prevederilor prezentului acord pot fi impuse în Nigeria, România va acorda ca o deducere din impozitul roman asupra profiturilor, veniturilor şi cistigurilor din capital o suma egala cu impozitul plãtit în Nigeria asupra acestor profituri, venituri sau cistiguri din capital, dupã caz. Asemenea deducere nu va depãşi totuşi acea parte a impozitului roman care este corespunzãtoare profiturilor, veniturilor sau cistigurilor din capital care pot fi impuse în Nigeria.
3. În sensul paragrafului 2 al acestui articol, impozitul plãtit în Nigeria se considera ca include orice suma care ar fi fost plãtitã sau platibila ca impozit nigerian pentru orice an dar care a fost acordat ca scutire sau deducere de impozit în acel an sau pentru orice perioada din acel an.
ART. 24
Nediscriminarea
1. Prin derogare de la prevederile art. 1, nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile legate de aceasta la care nationalii acestui celãlalt stat sînt sau pot fi supuşi.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în acel celãlalt stat decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat care desfãşoarã aceleaşi activitãţi.
3. Întreprinderile unui stat contractant al cãror capital este deţinut sau controlat în totalitate sau în parte, în mod direct sau indirect, de cãtre unul sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant nici unei impuneri sau oricãrei obligaţii în legatura cu aceasta care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi obligaţiile în legatura cu aceasta la care sînt sau pot fi supuse întreprinderile similare ale primului stat menţionat.
4. Nici o prevedere cuprinsã în prezentul articol nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde persoanelor fizice, care nu sînt rezidente în acel stat, oricare din deducerile, înlesnirile şi reducerile de ordin fiscal cu caracter personal, care sînt acordate persoanelor fizice rezidente.
5. Prevederile prezentului articol se vor aplica prin derogare de la prevederile art. 2 impozitelor de orice fel şi natura.
ART. 25
Procedura amiabila
1. Cînd un rezident sau un naţional al unui stat contractant considera ca, datoritã mãsurilor luate de unul sau ambele state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prezentul acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acestor state, sa supunã cazul sau autoritãţii competente şi statului contractant al cãrui rezident este, dacã cazul sau intra sub incidenta paragrafului 1 al art. 24, sau aceleia a statului contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie sa fie prezentat într-o perioada de 5 ani de la data comunicãrii impozitului în care rezulta o impozitare care nu este conformã cu prevederile acordului.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa aducã o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe calea unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu acordul.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve pe calea procedurii amiabile orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii acordului.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizãrii unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente.
ART. 26
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului acord sau a legislatiilor statelor contractante referitoare la impozitele supuse acordului în mãsura în care impozitarea nu este contrarã acordului. Schimbul de informaţii nu este limitat de dispoziţiile art. 1. Orice informaţie primitã de un stat contractant va fi tratata ca secret de aceeaşi maniera ca şi informaţiile obţinute conform prevederilor legislaţiei interne ale acelui stat şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv instanţelor judecãtoreşti şi organelor administrative) însãrcinate cu calculul sau încasarea, aplicarea sau urmãrirea cu privire la impozitele vizate de prezentul acord. Asemenea persoane sau autoritãţi vor folosi informaţiile numai în aceste scopuri.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii sale administrative normale sau a celor ale celuilalt stat contractant;
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional, un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 27
Funcţionari diplomatici şi consulari
1. Nici o prevedere a acestui acord nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici sau consulari, în virtutea principiilor generale ale dreptului internaţional sau în virtutea prevederilor acordurilor speciale.
2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 al art. 4, o persoana fizica care este membru al unei misiuni diplomatice, consulare sau permanente a unui stat contractant care se afla în celãlalt stat contractant şi care este subiect de impunere în acel celãlalt stat numai dacã obţine venituri din surse situate acolo nu se considera ca este rezident al acelui celãlalt stat.
ART. 28
Intrare în vigoare
1. Guvernele statelor contractante îşi vor notifica unul altuia ca au fost îndeplinite prevederile constituţionale cerute pentru intrarea în vigoare a acordului.
2. Acordul va intra în vigoare în a treizecea zi de dupã data ultimei notificãri la care se referã paragraful 1 al acestui articol, iar prevederile sale îşi vor produce efectul:
(i) în ce priveşte impozitul pe venit prevãzut prin stopaj la sursa şi impozitul pe cistiguri din capital obţinute de un nerezident, aferente venitului şi cistigurilor din capital obţinute pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care acordul a intrat în vigoare;
(ii) în ce priveşte celelalte impozite aferente venitului realizat în orice perioada de baza începînd pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care acordul a intrat în vigoare.
ART. 29
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pînã la denunţarea lui. Fiecare stat contractant poate sa dea scris o nota de denunţare pe cale diplomaticã cu cel puţin 6 luni înainte de sfîrşitul oricãrui an calendaristic. În asemenea situaţie, acordul îşi va inceta aplicabilitatea:
(i) în ce priveşte impozitul pe venit prevãzut prin stopaj la sursa şi impozitul pe cistiguri din capital obţinute de un nerezident, aferente venitului şi cistigurilor obţinute pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare;
(ii) în ce priveşte celelalte impozite aferente venitului realizat în orice perioada de baza începînd pe sau dupã 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare.
Dreptul pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul acord.
Fãcut la Abuja la 21 iulie 1992, în doua exemplare originale în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice.
În cazul în care apare o divergenta în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României,
Ambasadorul României,
Gheorghe Colt
Pentru Guvernul Republicii
Federale Nigeria,
Ministrul finanţelor,
Alhaji Ahmadu Abubakar
PROTOCOL
Astãzi, cu ocazia semnãrii Acordului de evitare a dublei impuneri şi prevenire a evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe cistigurile din capital,
încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Federale Nigeria,
subsemnaţii au agreat asupra urmãtoarei prevederi care face parte integrantã din acord:
Referitor la articolul 7:
Se subintelege ca România îşi rezerva dreptul sa impoziteze comisioanele provenind din România şi plãtibile unui rezident al Nigeriei, în conformitate cu propria sa legislaţie interna.
Drept pentru care, subsemnaţii autorizaţi în buna şi cuvenitã forma de cãtre guvernele lor, au semnat prezentul protocol.
Fãcut la Abuja la 21 iulie 1992, în doua exemplare originale în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice.
În cazul în care apare o divergenta în interpretarea prevederilor prezentului protocol, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României,
Ambasadorul României,
Gheorghe Colt
Pentru Guvernul Republicii
Federale Nigeria,
Ministrul finanţelor,
Alhaji Ahmadu Abubakar
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
