Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României şi Guvernul Regatului Hasemit al Iordaniei, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
în dorinta de a dezvolta relaţiile de cooperare economicã existente între cele doua tari şi de a crea condiţii favorabile pentru investiţiile investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
constiente de necesitatea creãrii şi menţinerii unui cadru stabil, de natura sa stimuleze efectuarea de investiţii, în scopul utilizãrii maxime şi eficiente a resurselor economice ale fiecãrei tari,
recunoscind ca încurajarea şi protejarea reciprocã a investiţiilor, conform prezentului acord, sunt de natura sa stimuleze initiativa în acest domeniu şi sa contribuie la creşterea prosperitatii ambelor tari,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
Definiţii
În sensul acestui acord:
(1) Termenul investiţie desemneazã orice fel de active deţinute de cãtre un investitor al unei pãrţi contractante, constind din bunuri, drepturi şi mijloace financiare, investite pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementãrile acesteia. Termenul desemneazã în special, dar nu exclusiv:
a) drepturi de proprietate mobila sau imobilã, precum şi orice alte drepturi reale;
b) acţiuni, obligaţiuni, pãrţi sociale şi alte forme de participare la societãţi constituite pe teritoriul unei pãrţi contractante;
c) beneficii reinvestite;
d) drepturi de creanta sau alte drepturi referitoare la prestãri avînd o valoare economicã sau financiarã;
e) drepturi de proprietate industriala şi intelectualã, cum sunt: drepturi de autor, mãrci de comerţ, nume comerciale, brevete, procedee tehnice, know-how, goodwill, precum şi alte drepturi similare;
f) concesiuni conferite prin lege sau în virtutea unui contract, în special concesiunile legate de prospectarea, exploatarea, extractia şi exploatarea de resurse naturale, inclusiv cele din zonele maritime aflate sub jurisdicţia uneia dintre pãrţile contractante.
Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investiţie.
(2) Termenul investitor desemneazã:
a) cu privire la România: orice persoana fizica care, în conformitate cu legile în vigoare, are cetãţenia romana, precum şi orice persoana juridicã constituitã potrivit legilor romane şi avînd sediul social în România;
b) cu privire la Iordania: orice persoana fizica care, în conformitate cu legile în vigoare, are cetãţenia iordaniana, precum şi orice persoana juridicã constituitã potrivit legilor iordaniene şi avînd sediul social în Iordania.
(3) Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investiţie şi include în special, dar nu exclusiv, beneficii, dividende, dobinzi, sporuri de capital, redevenţe, prime de conducere, drepturi de asistenta tehnica sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plãtit venitul.
ART. 2
Promovarea şi protejarea investiţiilor
(1) Fiecare parte contractantã va incuraja şi va crea condiţii favorabile pentru investiţiile efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitori ai celeilalte pãrţi contractante.
(2) Investiţiile vor fi admise în conformitate cu prevederile legale ale partii contractante pe al carei teritoriu se efectueazã şi se vor bucura de protecţia şi de garanţiile prevãzute în acest scop.
(3) Fiecare parte contractantã se angajeazã sa asigure pe teritoriul sau un tratament just şi echitabil pentru investiţiile investitorilor celeilalte pãrţi contractante. Nici una dintre pãrţile contractante nu va impiedica, prin mãsuri arbitrare, nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, menţinerea sau utilizarea investiţiilor, precum şi dreptul de a dispune de acestea.
(4) Investitorilor fiecãrei pãrţi contractante li se va permite sa angajeze personal de conducere şi tehnic superior, la alegerea lor, indiferent de naţionalitate, în mãsura permisã de legislaţia statului gazda. Sub rezerva legilor privind intrarea şi şederea strãinilor, naţionalilor oricãrei pãrţi contractante li se va permite sa între şi sa ramina pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante în vederea efectuãrii şi administrãrii investiţiei lor.
(5) Fiecare parte contractantã se angajeazã sa asigure mijloace eficiente de sustinere a pretenţiilor şi a drepturilor în legatura cu acordurile privind realizarea de investiţii, autorizaţiile pentru investiţii şi proprietãţi. Fiecare parte contractantã nu va impiedica dreptul investitorilor celeilalte pãrţi contractante de a avea acces la tribunalele sale judiciare, tribunalele şi instituţiile sale administrative, precum şi la orice alte organisme care exercita o autoritate de jurisdicţie.
(6) Fiecare parte contractantã va publica toate legile şi reglementãrile care au legatura sau afecteazã investiţiile de pe teritoriul sau ale investitorilor celeilalte pãrţi contractante.
ART. 3
Tratamentul naţiunii celei mai favorizate
(1) Fiecare parte contractantã va acorda investiţiilor efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitori ai celeilalte pãrţi contractante un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda, în situaţii asemãnãtoare, investiţiilor investitorilor oricãrui stat terţ.
(2) Fiecare parte contractantã va acorda investitorilor celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte conducerea, menţinerea, utilizarea sau dispunerea de investiţiile lor, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ.
(3) Prevederile acestui acord, referitoare la acordarea tratamentului naţiunii cele mai favorizate, nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantã sa extindã asupra investitorilor celeilalte pãrţi contractante avantajele rezultind din:
a) orice uniune economicã sau vamalã, o zona de liber schimb sau o organizaţie economicã regionala, la care oricare dintre pãrţile contractante este sau ar putea sa devinã parte;
b) orice acord, internaţional sau regional, sau alt aranjament referitor, în totalitate sau principal, la impozitare sau din aplicarea propriei legislaţii interne referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare.
4) Fiecare parte contractantã va respecta toate celelalte obligaţii asumate cu privire la investitorii celeilalte pãrţi contractante, investiţiile şi beneficiile lor.
ART. 4
Exproprierea şi despãgubirea
(1) Investiţiile efectuate de cãtre investitori ai unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor fi expropriate, naţionalizate sau supuse altor mãsuri avînd un efect similar (la care se face referire în continuare ca expropriere), decît dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) mãsurile sunt adoptate în interes public şi printr-o procedura legalã corespunzãtoare;
b) mãsurile nu sunt discriminatorii în raport cu cele luate fata de investiţiile şi investitorii ţãrilor terţe;
c) este prevãzutã o procedura adecvatã pentru determinarea sumei şi a modalitatii de plata a despãgubirii.
(2) Despãgubirea va trebui sa corespundã valorii investiţiei care a fãcut obiectul uneia dintre mãsurile menţionate la paragraful (1) al acestui articol, sa fie prompta, adecvatã şi efectivã.
(3) Suma despãgubirii va fi determinata în conformitate cu principiile recunoscute de evaluare, cum sunt valoarea justa de piata a investiţiei la data cînd a fost luatã mãsura de expropriere.
În situaţia în care valoarea de piata nu poate fi stabilitã cu usurinta, despãgubirea va fi determinata pe baza unor principii echitabile, tinindu-se seama, între altele, de: capitalul investit, aprecierea sau deprecierea acestuia, veniturile curente, valoarea de înlocuire şi alţi factori pertinenţi.
(4) La cererea investitorului afectat, cuantumul despãgubirii va putea fi supus revizuirii de cãtre un tribunal sau alt organ competent, în cadrul jurisdicţiei partii contractante pe teritoriul cãreia a fost efectuatã investiţia.
(5) Suma despãgubirii, stabilitã definitiv, va fi plãtitã imediat investitorului, care va avea dreptul sa transfere aceasta suma fãrã intirziere, în valuta liber convertibilã. În situaţia în care plata despãgubirii intirzie, investitorul va avea dreptul la o dobinda pentru orice perioada de intirziere nejustificatã în efectuarea plãţii.
ART. 5
Despãgubirea pentru pierderi
Investitorilor unei pãrţi contractante ale cãror investiţii efectuate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante au suferit pierderi ca urmare a unui rãzboi sau altui conflict armat, unei stãri de necesitate nationala, revoluţiei, revoltei, insurectiei sau altor evenimente similare, inclusiv pierderi ocazionate de rechizitionare, li se vor acorda de cãtre aceasta din urma parte contractantã, în ceea ce priveşte mãsurile pentru repararea pierderilor, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care îl acorda investitorilor oricãrui stat terţ. Sumele care ar putea rezulta din aplicarea acestui articol vor fi liber transmisibile.
ART. 6
Transferurile valutare
(1) Fiecare parte contractantã garanteazã investitorilor celeilalte pãrţi contractante, cu privire la investiţiile lor, în conformitate cu legile şi reglementãrile sale, transferul:
a) veniturilor curente provenind din investiţie;
b) sumelor provenind din vînzarea, înstrãinarea sau lichidarea, totalã sau parţialã, a investiţiei;
c) plãţilor efectuate pentru rambursarea creditelor pentru investiţii şi a dobinzilor cuvenite;
d) unei pãrţi adecvate din cistigurile cetãţenilor celeilalte pãrţi contractante, provenind din munca şi serviciile prestate de ei în legatura cu o investiţie realizatã pe teritoriul sau;
e) despãgubirilor la care se face referire la art. 4 şi 5.
(2) Fiecare parte contractantã va acorda, dupã îndeplinirea obligaţiilor legale ce revin investitorilor, autorizaţiile necesare pentru a asigura, fãrã intirziere, executarea acestor transferuri.
(3) Transferurile menţionate mai sus vor fi efectuate în valuta convertibilã în care a fost realizatã investiţia sau în orice valuta liber convertibilã, dacã s-a convenit astfel, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.
(4) Fãrã intirziere, în sensul acestui articol, sunt considerate transferurile ce se efectueazã într-un termen care este necesar, în mod normal, pentru întocmirea formalitãţilor de transfer. Termenul curge din ziua în care a fost înaintatã autoritãţilor competente, în modul prevãzut de reglementãrile în vigoare, cererea de transfer împreunã cu documentaţiile necesare şi nu trebuie sa depãşeascã, în nici un caz, o perioada de doua luni.
ART. 7
Subrogarea
Dacã una dintre pãrţile contractante (sau instituţia desemnatã de aceasta) efectueazã plati propriilor sãi investitori, în virtutea unei garanţii pe care a acordat-o în legatura cu o investiţie sau o parte a acesteia, efectuatã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, ultima parte contractantã va recunoaşte:
a) transferul, fie ca efect al legii sau ca urmare a unei operaţiuni juridice, al oricãrui drept, pretentie şi obligaţie de la acest investitor la prima parte contractantã sau instituţia desemnatã de aceasta; şi
b) ca prima parte contractantã sau instituţia desemnatã de aceasta este indreptatita, în virtutea subrogarii, sa exercite drepturile, sa susţinã pretenţiile acelui investitor şi ca îşi va asuma obligaţiile de investiţie, inclusiv plata impozitelor şi taxelor.
Prima parte contractantã este indreptatita, în mãsura în care doreşte, sa exercite orice astfel de drept sau de pretentie în aceleaşi limite şi supusã aceloraşi restrictii ca şi predecesorul sau în titlu.
ART. 8
Reglementarea diferendelor privind investiţiile
(1) Orice diferend dintre o parte contractantã şi un investitor al celeilalte pãrţi contractante privind o investiţie a acestui investitor pe teritoriul primei pãrţi contractante va fi soluţionat, pe cît posibil, pe cale amiabila, prin consultãri şi negocieri între pãrţile la diferend.
(2) Dacã diferendul nu poate fi soluţionat prin consultãri şi negocieri, în termen de 3 luni de la data cererii pentru reglementare, diferendul va fi supus spre rezolvare în conformitate cu procedurile specifice de soluţionare a diferendelor convenite anterior între partea contractantã şi investitorul celeilalte pãrţi contractante.
(3) În situaţia în care un diferend privind investiţiile între un investitor al unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã, pe al carei teritoriu s-a realizat investiţia, continua sa existe dupã hotãrîrea finala a tribunalului sau altui organ competent din ţara în care a fost efectuatã investiţia, oricare dintre aceştia este îndreptãţit sa supunã diferendul, în termen de doua luni de la epuizarea cãilor interne de recurs, Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la investiţii, pentru conciliere sau arbitraj, în conformitate cu procedura prevãzutã în Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington la 18 martie 1965.
(4) Totuşi condiţia menţionatã la paragraful (3) al acestui articol, referitoare la epuizarea cãilor de recurs prevãzute de legislaţia partii contractante pe teritoriul cãreia a fost realizatã investiţia, nu va putea fi opusã de cãtre aceasta parte contractantã investitorului celeilalte pãrţi contractante dupã un termen de 6 luni de la data primului act de procedura contencioasã pentru reglementarea acestui diferend de cãtre tribunale.
(5) Partea contractantã care este parte la un diferend nu va invoca în apãrarea sa, în nici un moment în timpul desfãşurãrii procedurilor implicind un diferend privind investiţiile, imunitatea sa, precum şi faptul ca investitorul a primit, în baza unui contract de asigurare, o despãgubire care acoperã, în întregime sau parţial, pagubele sau pierderile suferite.
ART. 9
Reglementarea diferendelor dintre pãrţile contractante
(1) Diferendele dintre pãrţile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi soluţionate, pe cît posibil, prin negocieri între cele doua pãrţi contractante. Dacã un astfel de diferend nu poate fi astfel reglementat într-un termen de 6 luni de la începerea negocierilor, el va fi supus, la cererea oricãreia dintre pãrţile contractante, unui tribunal arbitral, în conformitate cu prevederile acestui articol.
(2) Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în modul urmãtor: fiecare parte contractantã desemneazã un arbitru; cei doi arbitri aleg apoi un cetãţean al unui stat terţ, care, prin aprobarea celor doua pãrţi contractante, va fi numit preşedinte al tribunalului. Arbitrii vor fi numiţi într-un termen de 3 luni, iar preşedintele într-un termen de 5 luni de la primirea cererii de arbitraj.
(3) Dacã în decursul oricãreia dintre perioadele menţionate la paragraful (2) nu au fost efectuate numirile necesare, oricare parte contractantã poate sa invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã preşedintele este cetãţean al uneia dintre pãrţile contractante sau este împiedicat sa exercite funcţia menţionatã, va fi invitat vicepreşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã vicepreşedintele este cetãţean al uneia dintre pãrţile contractante sau dacã el este, de asemenea, împiedicat sa exercite funcţia menţionatã, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie care urmeazã imediat în grad şi nu este cetãţean al uneia dintre pãrţile contractante va fi invitat sa facã numirile necesare.
(4) Tribunalul arbitral va adopta hotãrîrea sa pe baza prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între pãrţile contractante, precum şi a principiilor şi normelor generale ale dreptului internaţional. Hotãrîrea va fi adoptatã prin majoritate de voturi. Aceasta hotãrîre va fi definitiva şi obligatorie.
(5) Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile pentru arbitrul pe care l-a desemnat, precum şi pe cele privind reprezentarea sa în procedura arbitralã. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli vor fi suportate, în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante.
(6) Tribunalul arbitral îşi va stabili propria procedura.
ART. 10
Aplicarea
Acest acord se va aplica şi investiţiilor realizate de cãtre investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante înainte de intrarea în vigoare a acestui acord şi aprobate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ale fiecãrei pãrţi contractante. Totuşi acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrãrii sale în vigoare.
ART. 11
Menţinerea drepturilor
Acest acord nu va înlocui, prejudicia sau deroga într-un alt mod de la legile şi reglementãrile oricãreia dintre pãrţile contractante, de la obligaţiile juridice internaţionale sau de la angajamentele asumate de oricare dintre pãrţile contractante, inclusiv cele cuprinse într-un acord privind investiţiile sau o autorizaţie de investiţii, care dau dreptul la un tratament mai favorabil decît cel acordat în situaţii asemãnãtoare de cãtre acest acord.
ART. 12
Intrarea în vigoare, valabilitatea şi expirarea
(1) Prezentul acord va fi supus ratificãrii, conform procedurilor legale ale fiecãrei pãrţi contractante, şi va intra în vigoare dupã schimbul de notificãri confirmind ca toate cerinţele legale au fost îndeplinite.
(2) Acordul va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 10 ani şi se va reînnoi prin tacitã reconducţiune pe noi perioade de 10 ani, cu excepţia cazului denunţãrii în scris de cãtre una dintre pãrţile contractante cu cel puţin un an înainte de expirare. Dupã expirarea perioadei iniţiale de valabilitate, acordul poate fi denunţat în orice moment, cu un preaviz de cel puţin un an.
(3) Pentru investiţiile efectuate în cursul perioadei de valabilitate a acordului, prevederile acestuia vor continua sa se aplice, în caz de încetare a valabilitãţii, pentru o perioada de 10 ani, începînd de la data expirãrii sale.
Încheiat la Bucureşti la 2 iulie 1992, în doua exemplare originale, în limbile romana, arabã şi engleza.
În cazul unor diferende privind interpretarea acestui acord, va prevala textul în limba engleza.
Pentru Guvernul României,
George Marius Danielescu,
ministrul economiei şi finanţelor
Pentru Guvernul Regatului
Hasemit al Iordaniei,
Kamel Abu Jaber,
ministrul afacerilor externe
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
