Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 2 februarie 2000 intre Romania si Australia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 27 martie 2001
România şi Australia,
dorind sa încheie un acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit,
au convenit dupã cum urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Acest acord se va aplica persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Acest acord se va aplica asupra urmãtoarelor impozite pe venit existente:
a) în România:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe profit;
(iii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare;
(iv) impozitul pe dividende; şi
(v) impozitul pe venitul agricol;
b) în Australia:
(i) impozitul pe venit; şi
(ii) impozitul pe închirierea resurselor în cadrul proiectelor de foraj marin legate de explorarea sau exploatarea resurselor petroliere,
stabilite în conformitate cu legea federala din Australia.
2. Acest acord se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau în esenta similare care sunt stabilite în conformitate cu legislaţia din România sau în conformitate cu legea federala din Australia dupã data semnãrii acestui acord în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricãror modificãri importante aduse în legislatiile celor doua state cu privire la impozitele la care acest acord se aplica într-o perioada rezonabila dupã efectuarea unor astfel de modificãri.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul acestui acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita:
a) termenul România înseamnã teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorialã şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi marii teritoriale, asupra cãrora România îşi exercita suveranitatea, precum şi zona contigua, platoul continental şi zona economicã exclusiva, asupra cãrora România exercita, în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiului dreptului internaţional, drepturi suverane şi jurisdicţie;
b) termenul Australia, când este folosit în sens geografic, exclude toate teritoriile externe, cu excepţia:
(i) teritoriului Insulei Norfolk;
(ii) teritoriului Insulei Christmas;
(iii) teritoriului Insulelor Cocos (Keeling);
(iv) teritoriului Insulelor Ashmore şi Cartier;
(v) teritoriului Insulei Heard şi Insulelor McDonald; şi
(vi) teritoriului Insulelor Coral Sea,
şi include orice zona adiacenta limitelor teritoriale ale Australiei (inclusiv teritoriile menţionate în acest subparagraf) asupra cãrora exista în vigoare în prezent, în conformitate cu dreptul internaţional, o lege a Australiei referitoare la explorarea sau exploatarea oricãror resurse naturale existente pe fundul marii şi în subsolul platoului continental;
c) termenul stat contractant înseamnã România sau Australia, dupã cum cere contextul;
d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice asociere de persoane;
e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o societate sau ca o persoana juridicã în scopul impozitãrii;
f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã o întreprindere exploatatã de un rezident al României sau o întreprindere exploatatã de un rezident al Australiei, dupã cum cere contextul;
g) termenul impozit înseamnã impozit roman sau impozit australian, dupã cum cere contextul, dar nu include orice penalizare sau dobanda perceputã în conformitate cu legislaţia fiscalã a oricãrui stat contractant;
h) termenul impozit roman înseamnã impozitul perceput de România, fiind impozit asupra cãruia se aplica acest acord în conformitate cu art. 2;
i) termenul impozit australian înseamnã impozitul perceput de Australia, fiind impozit asupra cãruia se aplica acest acord în conformitate cu art. 2;
j) termenul autoritate competenta înseamnã, în cazul României, ministrul finanţelor sau un reprezentant autorizat al acestuia şi, în cazul Australiei, comisarul pentru impozite sau un reprezentant autorizat al acestuia;
k) termenul transport internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau o aeronava exploatatã de o întreprindere care are locul conducerii efective într-un stat contractant, cu excepţia cazului în care nava sau aeronava este exploatatã exclusiv într-un loc sau între locuri situate în celãlalt stat contractant.
2. În ceea ce priveşte aplicarea acestui acord de un stat contractant, orice termen care nu este definit în prezentul acord va avea, dacã contextul nu cere o interpretare diferita, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acestui stat cu privire la impozitele la care acest acord se aplica, în vigoare la data aplicãrii.
ART. 4
Rezidenţã
1. În sensul acestui acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnã orice persoana care, potrivit legislaţiei fiscale a acelui stat, este rezident al acelui stat.
2. O persoana nu este rezidenţã a unui stat contractant pentru scopurile acestui acord dacã aceasta este supusã impozitãrii în acel stat numai pentru veniturile din surse aflate în acel stat.
3. Atunci când, în conformitate cu prevederile precedente ale acestui articol, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, statutul sau va fi determinat potrivit urmãtoarelor reguli:
a) persoana va fi consideratã rezidenţã exclusiv a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziţia sa;
b) dacã dispune de o locuinta permanenta la dispoziţia sa în ambele state contractante sau nu dispune de nici o locuinta în nici unul dintre ele, persoana va fi consideratã rezidenţã exclusiv a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sunt mai strânse; şi
c) în cazurile în care statutul persoanei nu poate fi determinat în conformitate cu subparagrafele a) şi b), autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.
4. Atunci când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decât o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã exclusiv a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul acestui acord, expresia sediu permanent, în legatura cu o întreprindere, înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã în întregime sau în parte activitatea.
2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:
a) un loc de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale;
g) o ferma, o plantaţie sau un alt loc de desfãşurare a activitãţilor agricole, de exploatare a pasunilor, de exploatare forestierã sau de cultivare a pãmântului; şi
h) un şantier de construcţii, un proiect de instalare sau montaj, care exista pentru o perioada mai mare de 9 luni.
3. O întreprindere nu se va considera ca are un sediu permanent doar pentru:
a) folosirea de instalaţii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse ori de mãrfuri aparţinând întreprinderii; sau
b) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii ori livrãrii; sau
c) menţinerea unui stoc de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii exclusiv în scopul prelucrãrii de cãtre o alta întreprindere; sau
d) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpãrãrii de produse sau de mãrfuri ori colectãrii de informaţii pentru întreprindere; sau
e) menţinerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfãşurãrii unor activitãţi cu caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere, cum ar fi publicitatea ori cercetarea ştiinţificã; sau
f) vânzarea de produse sau de mãrfuri aparţinând întreprinderii, expuse în cadrul unui târg sau expoziţii nepermanente ori ocazionale, când produsele sau mãrfurile sunt vândute în decurs de o luna de la închiderea targului sau expoziţiei menţionate.
4. O întreprindere se va considera ca are un sediu permanent într-un stat contractant şi ca desfãşoarã activitate de afaceri prin acel sediu permanent dacã:
a) desfãşoarã activitãţi de supraveghere în acel stat pentru o perioada mai mare de 6 luni în legatura cu un şantier de construcţii sau cu un proiect de construcţii, instalare ori montaj, aflat în acel stat; sau
b) se foloseşte un volum mare de echipamente în acel stat de cãtre întreprindere, pentru aceasta sau în cadrul unui contract cu întreprinderea, într-o perioada mai mare de 6 luni.
5. O persoana, alta decât un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6, care acţioneazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, va fi consideratã ca fiind un sediu permanent al acelei întreprinderi în primul stat menţionat dacã:
a) are în acel stat şi exercita în mod obişnuit împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, cu excepţia cazului în care activitãţile persoanei respective sunt limitate la cumpãrarea de produse sau mãrfuri pentru întreprindere; sau
b) în desfãşurarea activitãţii persoana respectiva produce sau prelucreaza pentru întreprindere în acel stat produse ori mãrfuri aparţinând întreprinderii.
6. O întreprindere a unui stat contractant nu va fi consideratã ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta exercita activitate de afaceri în acel celãlalt stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent şi aceasta persoana acţioneazã în cadrul activitãţii sale obişnuite de broker sau agent.
7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitate de afaceri în acel celãlalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
8. Principiile stabilite în paragrafele precedente ale acestui articol se vor aplica în stabilirea situaţiei, pentru aplicarea prevederilor paragrafului 6 al art. 11 şi ale paragrafului 5 al art. 12, dacã exista un sediu permanent în afarã ambelor state contractante şi dacã o întreprindere care nu este o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent într-un stat contractant.
ART. 6
Venituri din proprietãţi imobiliare
1. Veniturile din proprietãţi imobiliare pot fi impuse în statul contractant în care sunt situate proprietãţile.
2. Pentru scopurile acestui articol expresia proprietãţi imobiliare:
a) în cazul României înseamnã proprietãţile care, în conformitate cu legislaţia României, sunt considerate proprietãţi imobiliare şi va include în orice caz:
(i) accesoriile proprietãţii imobiliare;
(ii) inventarul viu şi echipamentul utilizat în agricultura şi în exploatãri forestiere;
(iii) drepturile asupra cãrora se aplica prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã; şi
(iv) închirierea şi uzufructul proprietãţilor imobiliare şi drepturile la plati variabile sau fixe fie ca o compensaţie, fie pentru exploatarea sau dreptul de explorare ori exploatare a depozitelor minerale, a puţurilor de petrol sau gaze naturale, a carierelor sau a altor locuri de extracţie ori de exploatare a resurselor naturale; şi
b) în cazul Australiei are înţelesul care este atribuit de legislaţia Australiei şi va include, de asemenea:
(i) închirierea de terenuri şi orice alte interese asupra terenurilor, imbunatatite sau nu; şi
(ii) dreptul la plati variabile sau fixe fie ca o compensaţie, fie pentru exploatarea sau dreptul de explorare ori exploatare a depozitelor minerale, a puţurilor de petrol sau gaze naturale, carierelor sau altor locuri de extracţie ori de exploatare a resurselor naturale.
Navele şi aeronavele nu vor fi considerate proprietãţi imobiliare.
3. Orice drepturi sau interese la care se face referire în paragraful 2 vor fi considerate ca fiind situate acolo unde sunt situate terenul, depozitele minerale, puturile de petrol sau gaze naturale, carierele sau resursele naturale, dupã caz, ori unde poate avea loc explorarea sau exploatarea.
4. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
5. Atunci când deţinerea în proprietate de acţiuni sau de alte drepturi de participare la capitalul unei societãţi da dreptul proprietarului unor asemenea acţiuni sau drepturi de participare sa foloseascã proprietãţile imobiliare deţinute de societate şi care sunt situate într-un stat contractant, veniturile din asemenea drepturi pot fi impuse în acel stat.
6. Prevederile paragrafelor 1, 3 şi 4 se vor aplica, de asemenea, veniturilor din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi veniturilor din proprietãţi imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.
7. Prevederile paragrafului 5 se vor aplica, de asemenea, veniturilor unei întreprinderi obţinute dintr-un drept de folosinta menţionat în acel paragraf şi se vor aplica, de asemenea, veniturilor dintr-un astfel de drept utilizat pentru exercitarea unei profesii independente.
ART. 7
Profiturile întreprinderii
1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacã întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, atunci când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, în fiecare stat contractant se atribuie acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitând activitãţi identice sau similare în condiţii identice sau similare şi tratand cu toatã independenta cu întreprinderea al carei sediu permanent este sau cu alte întreprinderi.
3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scãdere cheltuielile întreprinderii, fiind cheltuieli efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent (inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare efectuate) şi care ar fi deductibile dacã sediul permanent ar fi o entitate independenta care a efectuat aceste cheltuieli, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla situat sediul permanent sau în alta parte.
4. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
5. Prevederile acestui articol nu vor afecta aplicarea oricãrei legi a unui stat contractant în legatura cu determinarea obligaţiei fiscale a unei persoane în cazurile în care informaţiile de care dispune autoritatea competenta a acelui stat sunt inadecvate pentru determinarea profiturilor care urmeazã sa fie atribuite unui sediu permanent, cu condiţia ca legea sa fie aplicatã, în mãsura în care informaţiile de care dispune autoritatea competenta permit, în conformitate cu principiile acestui articol.
6. Atunci când profiturile includ elemente de venit sau câştiguri care sunt tratate separat în alte articole ale acestui acord, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile acestui articol.
7. Prevederile acestui articol nu vor afecta aplicarea oricãrei legi a unui stat contractant în legatura cu impozitul perceput asupra profiturilor din asigurãri obţinute de nerezidenti, cu condiţia ca, în cazul în care legislaţia specifica în vigoare în orice stat contractant la data semnãrii acestui acord este modificatã altfel decât prin schimbãri minore care nu afecteazã conţinutul sau general, statele contractante sa se consulte reciproc în scopul convenirii oricãror modificãri ale acestui paragraf care se considera necesare.
8. Când:
a) un rezident al unui stat contractant este beneficiarul îndreptãţit, fie direct, fie prin unul sau mai multe trusturi interpuse, al unei pãrţi din profiturile din afaceri ale unei întreprinderi exploatate în celãlalt stat contractant de cãtre administratorul unui trust care nu este tratat ca o societate în scopul impozitãrii; şi
b) în legatura cu acea întreprindere administratorul în cauza va avea, în conformitate cu principiile art. 5, un sediu permanent în acel celãlalt stat,
întreprinderea exploatatã de cãtre administrator se va considera ca fiind o afacere exploatatã în celãlalt stat de cãtre rezidentul respectiv printr-un sediu permanent situat în acel celãlalt stat şi acea parte din profituri va fi atribuibila acelui sediu permanent.
ART. 8
Nave şi aeronave
1. Profiturile unei întreprinderi, obţinute din exploatarea navelor sau aeronavelor, vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, astfel de profituri pot fi impuse în celãlalt stat contractant în mãsura în care acestea sunt profituri obţinute direct sau indirect din exploatarea navelor sau aeronavelor exclusiv între locuri situate în acel celãlalt stat.
3. Dacã locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se afla la bordul unei nave, atunci acesta se va considera ca fiind situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau, dacã nu exista un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 se vor aplica inclusiv profiturilor din exploatarea navelor sau aeronavelor, obţinute din participarea la un pool sau la un alt aranjament de împãrţire a profiturilor.
5. Pentru scopurile acestui articol profiturile obţinute din transportul cu nave sau aeronave de pasageri, animale vii, posta, produse sau mãrfuri încãrcate într-un stat contractant pentru a fi descãrcate într-un loc în acel stat vor fi tratate ca profituri din exploatarea navelor sau aeronavelor exclusiv între locuri situate în acel stat.
ART. 9
Întreprinderi asociate
1. Când:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant
şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii care diferã de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente tratand cu toatã independenta una cu cealaltã, atunci profiturile, care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
2. Prevederile paragrafului 1 nu vor afecta aplicarea oricãrei legi a unui stat contractant în legatura cu determinarea obligaţiei fiscale a unei persoane, inclusiv stabilirea acesteia în cazurile în care informaţiile de care dispune autoritatea competenta a acelui stat sunt inadecvate pentru determinarea venitului ce urmeazã sa fie atribuit unei întreprinderi, cu condiţia ca legea respectiva sa fie aplicatã, în mãsura în care este posibil, în conformitate cu principiile acestui articol.
3. Atunci când profiturile pentru care o întreprindere a unui stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel stat sunt incluse, de asemenea, în virtutea paragrafului 1 sau 2, în profiturile unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi sunt supuse impozitãrii în acel celãlalt stat, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii acelui celuilalt stat dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente tratand cu toatã independenta una cu cealaltã, primul stat menţionat va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri în primul stat menţionat. La efectuarea unei astfel de modificãri se va tine seama de celelalte prevederi ale acestui acord, sens în care autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc, dacã este necesar.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate care este rezidenţã, în scopurile impunerii, a unui stat contractant, fiind dividende la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptãţit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi aceste dividende pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant în care este rezidenţã în scopurile impunerii societatea plãtitoare de dividende şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depãşi:
a) 5% din suma bruta a dividendelor, în mãsura în care dividendele sunt plãtite din profituri care au suportat cota obişnuitã de impozit la nivelul societãţii când aceste dividende sunt plãtite unei societãţi (alta decât o asociere de persoane) care deţine în mod direct cel puţin 10% din capitalul societãţii plãtitoare de dividende; şi
b) 15% din suma bruta a dividendelor în toate celelalte cazuri,
cu condiţia ca, în cazul în care legislaţia specifica din orice stat contractant la data semnãrii acestui acord este modificatã altfel decât prin schimbãri minore care nu-i afecteazã conţinutul sau general, statele contractante sa se consulte reciproc în scopul convenirii oricãror modificãri ale acestui paragraf care se considera necesare.
3. În sensul paragrafului 2, profiturile au suportat cota obişnuitã de impozit la nivelul companiei:
a) în România, când au fost supuse impozitului pe profit; şi
b) în Australia, în mãsura în care dividendele au fost impuse la nivelul societãţii în întregime, în conformitate cu legislaţia sa fiscalã.
4. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnã veniturile provenite din acţiuni şi alte venituri asimilate veniturilor din acţiuni de legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã în scopurile impunerii societatea distribuitoare a dividendelor.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la dividende, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant în care societatea plãtitoare de dividende este rezidenţã printr-un sediu permanent situat acolo sau desfãşoarã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
6. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant, fiind dividende la care o persoana care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant este indreptatita în mod profitabil, vor fi scutite de impozit în acel celãlalt stat, cu excepţia cazului în care deţinerea drepturilor generatoare de dividende în legatura cu care dividendele sunt plãtite este legatã efectiv de un sediu permanent sau baza fixa situata în acel celãlalt stat. Acest paragraf nu se va aplica dividendelor plãtite de orice societate care este rezidenţã a Australiei, în scopul impunerii în Australia, şi care este, de asemenea, rezidenţã a României, în scopul impunerii în România.
ART. 11
Dobânzi
1. Dobânzile provenite dintr-un stat contractant, fiind dobânzi la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptãţit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi aceste dobânzi pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a dobânzilor.
3. Dobânzile provenite din investirea fondurilor oficiale de cãtre guvernul unui stat contractant, de instituţiile sale monetare sau de o banca indeplinind funcţia de banca centrala în acel stat vor fi scutite de impozit în celãlalt stat contractant.
4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în acest articol, include dobânzi aferente efectelor publice, obligaţiunilor sau titlurilor de creanta de orice natura, însoţite sau neinsotite de garanţii ipotecare ori de o clauza de participare la profituri, dobânzi la orice alte creanţe şi orice alte venituri asimilate veniturilor din împrumuturi de legislaţia fiscalã a statului contractant din care provine venitul.
5. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la dobânzi, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta în legatura cu care sunt plãtite dobânzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
6. Dobânzile se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plãtitorul este însuşi acel stat sau o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acelui stat sau un rezident, în scopurile impunerii, al acelui stat. Totuşi, atunci când plãtitorul dobânzilor, fie ca este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant sau în afarã ambelor state contractante un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta generatoare de dobânzi şi aceste dobânzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, aceste dobânzi sunt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Atunci când, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul de dobânzi şi beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la dobânzi sau între ambii şi o alta persoana, suma dobânzilor plãtite, ţinându-se seama de creanta pentru care sunt plãtite, depãşeşte suma care s-ar fi convenit între plãtitor şi beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la dobânzi în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile acestui articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz partea excedentarã a plãţilor de dobanda va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiscale a fiecãrui stat contractant, dar ţinându-se seama de celelalte prevederi ale acestui acord.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenite dintr-un stat contractant, fiind redevenţe la care un rezident al celuilalt stat contractant este îndreptãţit în mod profitabil, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Totuşi aceste redevenţe pot fi impuse, de asemenea, în statul contractant din care provin şi potrivit legislaţiei acelui stat, dar impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe folosit în acest articol înseamnã plati sau credite periodice ori neperiodice, indiferent de descrierea lor sau de modul de calcul, în mãsura în care sunt plãtite ca o compensare pentru:
a) folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor, patent, desen sau model, plan, oricãrei formule secrete sau procedeu de fabricaţie, oricãrei mãrci de comerţ sau altei proprietãţi ori drept; sau
b) folosirea sau concesionarea oricãrui echipament industrial, comercial sau ştiinţific; sau
c) furnizarea de cunoştinţe sau informaţii ştiinţifice, tehnice, industriale ori comerciale; sau
d) furnizarea oricãrei asistente care este suplimentarã şi subordonata şi este furnizatã ca mijloc de punere în practica sau de folosire a oricãrei proprietãţi sau oricãrui drept menţionat în subparagraful a), oricãrui echipament menţionat în subparagraful b) sau oricãror cunoştinţe ori informaţii menţionate în subparagraful c); sau
e) recepţia sau dreptul de a recepta imagini vizuale sau sunete ori ambele, transmise publicului prin:
(i) satelit; sau
(ii) cablu, fibre optice sau tehnologii similare; sau
f) folosirea sau dreptul de a folosi, în legatura cu transmisiile de televiziune sau radio, imagini vizuale sau sunete ori ambele, transmise prin:
(i) satelit; sau
(ii) cablu, fibre optice sau tehnologii similare; sau
g) folosirea sau concesionarea:
(i) filmelor de cinematograf; sau
(ii) filmelor sau benzilor video folosite pentru emisiunile de televiziune; sau
(iii) benzilor folosite pentru emisiunile de radio; sau
h) renunţarea totalã sau parţialã în ceea ce priveşte folosirea ori furnizarea oricãrei proprietãţi sau oricãrui drept menţionat în acest paragraf.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la redevenţe, fiind un rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitate de afaceri în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau presteazã în acel celãlalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar proprietatea sau dreptul în legatura cu care sunt plãtite sau creditate redevenţele este efectiv legat de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
5. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant atunci când plãtitorul este însuşi acel stat sau o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acelui stat ori un rezident, în scopurile impunerii, al acelui stat. Totuşi, atunci când plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant sau în afarã ambelor state contractante un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã obligaţia de a plati redevenţele şi aceste redevenţe sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, aceste redevenţe sunt considerate ca provin din statul în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Atunci când, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitorul de redevenţe şi beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la redevenţe sau între ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor plãtite sau creditate, avându-se în vedere pentru ce sunt plãtite sau creditate, depãşeşte suma care ar fi fost convenitã între plãtitor şi beneficiarul îndreptãţit în mod profitabil la redevenţe în lipsa unor astfel de relaţii, prevederile acestui articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz partea excedentarã a redevenţelor plãtite sau creditate va fi impozabilã potrivit legislaţiei fiscale a fiecãrui stat contractant, dar ţinându-se seama de celelalte prevederi ale acestui acord.
ART. 13
Venituri, profituri sau câştiguri din înstrãinarea proprietãţilor
1. Veniturile, profiturile sau câştigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea proprietãţilor imobiliare situate în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Veniturile, profiturile sau câştigurile provenite din înstrãinarea proprietãţilor, altele decât proprietãţile imobiliare, fãcând parte din activul de afaceri al unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau ţinând de o baza fixa de care dispune un rezident al primului stat menţionat în acel celãlalt stat pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv veniturile, profiturile sau câştigurile provenite din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau baza fixa, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
3. Veniturile, profiturile sau câştigurile provenite din înstrãinarea navelor ori aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a proprietãţilor (altele decât proprietãţile imobiliare) necesare în vederea exploatãrii acestor nave sau aeronave vor fi impozabile numai în statul contractant în care se afla situat locul conducerii efective a întreprinderii care înstrãineazã aceste nave sau aeronave ori alte proprietãţi.
4. Veniturile, profiturile sau câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea oricãror acţiuni sau a altor participari într-o societate ori a unei participari de orice natura într-un parteneriat, trust sau alta entitate, când valoarea activelor unei astfel de entitãţi, deţinute în mod direct sau indirect (inclusiv prin una sau mai multe entitãţi interpuse, cum ar fi, de exemplu, printr-un lant de societãţi), este în principal atribuibila proprietãţii imobiliare situate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel celãlalt stat.
5. Prevederile acestui acord nu afecteazã aplicarea legislaţiei unui stat contractant în legatura cu impunerea câştigurilor de natura capitalului obţinute din înstrãinarea proprietãţilor, altele decât cele cãrora li se aplica paragrafele precedente ale acestui articol.
6. În acest articol termenul proprietãţi imobiliare are acelaşi înţeles pe care îl are în art. 6.
7. Pentru scopurile acestui articol amplasarea proprietãţilor imobiliare va fi determinata în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al art. 6.
ART. 14
Profesii independente
1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activitãţi independente cu un caracter similar vor fi impozabile numai în acel stat, dacã nu dispune în mod obişnuit în celãlalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitãţilor sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai partea care este atribuibila activitãţilor exercitate prin acea baza fixa.
2. Expresia servicii profesionale cuprinde serviciile prestate în exercitarea unei activitãţi independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi în exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Profesii dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18 şi 19, salariile şi alte remuneraţii similare obţinute de o persoana fizica rezidenţã a unui stat contractant pentru o activitate salariata vor fi impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţiile primite pentru aceasta activitate pot fi impuse în acel celãlalt stat.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile obţinute de o persoana fizica rezidenţã a unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat menţionat, dacã:
a) beneficiarul este prezent în celãlalt stat pentru o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni care începe ori se termina în anul fiscal vizat al celuilalt stat; şi
b) remuneraţiile sunt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat; şi
c) remuneraţiile nu sunt deductibile în determinarea profiturilor impozabile ale unui sediu permanent sau baze fixe pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat.
3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol remuneraţiile pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional pot fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie
Remuneraţiile şi alte plati similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi care este rezidenţã a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15 veniturile obţinute de artişti (cum sunt: artiştii de teatru, de film, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali) şi sportivi din activitatea lor personalã în aceasta calitate pot fi impuse în statul contractant în care aceste activitãţi sunt exercitate.
2. Atunci când veniturile în legatura cu activitãţile personale desfãşurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 şi 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitãţile artistului de spectacol sau ale sportivului.
3. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2 veniturile obţinute din activitãţile menţionate la paragraful 1 în cadrul schimburilor culturale sau sportive, convenite de guvernele celor doua state contractante şi care nu sunt exercitate în scopul de a obţine profituri, vor fi scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activitãţi.
ART. 18
Pensii şi anuitati
1. Pensiile (inclusiv pensiile publice) şi anuitatile plãtite unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat.
2. Termenul anuitate înseamnã o suma determinata, platibila în mod periodic la scadente fixe în timpul vieţii sau într-o perioada specificatã ori determinabilã, în virtutea unui angajament de efectuare a plãţilor în schimbul unei compensãri corespunzãtoare şi depline, facuta în bani sau evaluabila în bani.
3. Orice pensie alimentara sau alta plata pentru întreţinere care provine dintr-un stat contractant şi este plãtitã unui rezident al celuilalt stat contractant va fi impozabilã numai în primul stat menţionat.
ART. 19
Funcţii publice
1. Remuneraţiile, altele decât pensiile sau anuitatile, plãtite de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, autoritate localã ori unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate în îndeplinirea unei funcţii publice, vor fi impozabile numai în acel stat. Totuşi aceste remuneraţii vor fi impozabile numai în celãlalt stat contractant dacã serviciile sunt prestate în acel celãlalt stat şi persoana fizica este rezidenţã a acelui stat şi:
a) are cetãţenia acelui stat; sau
b) nu a devenit rezidenţã a acelui stat numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica remuneraţiilor plãtite pentru serviciile prestate în legatura cu o activitate de comerţ sau de afaceri desfasurata de un stat contractant sau de o subdiviziune politica, autoritate localã ori unitate administrativ-teritorialã a acestui stat. În acest caz se vor aplica prevederile art. 15 sau 16, dupã caz.
ART. 20
Studenţi
Când un student, care este un rezident al unui stat contractant sau care a fost rezident al acelui stat imediat înainte de sosirea sa în celãlalt stat contractant şi care este prezent în acel celãlalt stat numai în scopul educãrii pentru o perioada ce nu depãşeşte 7 ani, primeşte plati din surse situate în afarã acelui celãlalt stat în scopul întreţinerii sau educãrii sale, acele plati vor fi scutite de impozit în acel celãlalt stat.
ART. 21
Venituri nemenţionate expres
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant care nu sunt menţionate în mod expres în articolele precedente ale acestui acord vor fi impozabile numai în acel stat.
2. Totuşi orice astfel de venituri obţinute de un rezident al unui stat contractant din surse din celãlalt stat contractant pot fi impuse, de asemenea, în acel celãlalt stat.
3. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica veniturilor, altele decât veniturile din proprietãţi imobiliare, astfel cum au fost definite în paragraful 2 al art. 6, obţinute de un rezident al unui stat contractant, atunci când acele venituri sunt efectiv legate de un sediu permanent sau baza fixa situata în celãlalt stat contractant. În aceasta situaţie se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz.
ART. 22
Sursa venitului
1. Veniturile, profiturile sau câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant, care, în conformitate cu unul sau mai multe paragrafe ale art. 6-8, 10-19 şi 21, pot fi impuse în celãlalt stat contractant, vor fi considerate venituri din surse aflate în acel celãlalt stat, pentru scopurile legislaţiei fiscale a acelui celãlalt stat.
2. Veniturile, profiturile sau câştigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant, care, în conformitate cu unul sau mai multe paragrafe ale art. 6-8, 10-19 şi 21, pot fi impuse în celãlalt stat contractant, vor fi considerate venituri din surse aflate în acel celãlalt stat, pentru scopurile art. 23 şi ale legislaţiei fiscale a primului stat contractant menţionat.
ART. 23
Metode de eliminare a dublei impuneri
1. În cazul României dubla impunere va fi eliminata dupã cum urmeazã:
a) sub rezerva subparagrafului b), când un rezident al României realizeazã venituri, profituri sau câştiguri care, conform prevederilor acestui acord, sunt impozabile în Australia, atunci România va scuti de impozit aceste venituri, profituri sau câştiguri. Totuşi România poate lua în considerare, în calculul impozitului asupra venitului rãmas al rezidentului respectiv, veniturile, profiturile sau câştigurile scutite; şi
b) atunci când un rezident al României realizeazã elemente de venit care, potrivit prevederilor art. 10, 11 şi 12, pot fi impuse în Australia, România va acorda ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident o suma egala cu impozitul plãtit în Australia. Totuşi aceasta deducere nu va depãşi acea parte a impozitului, calculatã înainte de deducere, care este atribuibila acelui venit realizat din Australia.
2. În cazul Australiei dubla impunere va fi eliminata dupã cum urmeazã:
a) sub rezerva prevederilor legislaţiei australiene, în vigoare la un moment dat, în legatura cu acordarea unui credit fata de impozitul australian pentru impozitul plãtit într-o ţara, alta decât Australia (care nu va afecta principiile generale ale acestui articol), impozitul roman plãtit în conformitate cu legislaţia din România şi în conformitate cu acest acord, fie în mod direct, fie prin deducere, în legatura cu venitul obţinut de un rezident al Australiei din surse situate în România, va fi recunoscut ca un credit fata de impozitul australian datorat în legatura cu acest venit; şi
b) atunci când o societate rezidenţã a României şi care nu este rezidenţã, în scopurile impunerii, a Australiei plãteşte dividende unei societãţi rezidente a Australiei şi care controleazã în mod direct sau indirect nu mai puţin de 10% din numãrul de voturi ale primei societãţi menţionate, creditul la care se face referire la subparagraful a) va include impozitul roman plãtit de prima companie menţionatã pentru partea din profituri din care sunt plãtite dividendele.
ART. 24
Procedura amiabila
1. Atunci când un rezident al unui stat contractant considera ca, datoritã mãsurilor luate de autoritatea competenta a unuia sau ambelor state contractante, rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prevederile acestui acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia interna a acestor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta o impunere care este contrarã prevederilor acestui acord.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu acest acord. Soluţia astfel convenitã va fi aplicatã indiferent de perioada de prescripţie prevãzutã în legislaţia interna a statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve împreunã orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a aplicãrii acestui acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul punerii în practica a prevederilor acestui acord.
ART. 25
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare în vederea aplicãrii prevederilor acestui acord sau ale legislaţiei interne a statelor contractante referitoare la impozitele vizate de acest acord, în mãsura în care impozitarea la care se referã nu este contrarã prevederilor acordului. Schimbul de informaţii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informaţie obţinutã de autoritatea competenta a unui stat contractant va fi tratata ca secret în acelaşi mod ca şi informaţia obţinutã conform prevederilor legislaţiei interne a acelui stat şi va fi dezvaluita numai persoanelor sau autoritãţilor (inclusiv la instanţe judecãtoreşti şi organe administrative) însãrcinate cu stabilirea sau cu încasarea, aplicarea ori urmãrirea sau soluţionarea contestaţiilor cu privire la impozitele care fac obiectul acestui acord şi vor fi folosite numai pentru aceste scopuri. Aceste persoane sau autoritãţi pot dezvalui informaţia în procedurile judecãtoreşti sau în deciziile judiciare.
2. În nici un caz prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate astfel încât sa impunã autoritãţii competente a unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii şi practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant; sau
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant; sau
c) de a furniza informaţii care ar dezvalui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional, un procedeu de fabricaţie sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 26
Membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare
Prevederile acestui acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea fie a regulilor generale ale dreptului internaţional, fie a prevederilor acordurilor speciale.
ART. 27
Intrarea în vigoare
Ambele state contractante se vor informa reciproc, în scris, cu privire la îndeplinirea procedurilor legale şi constituţionale cerute pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei notificãri şi prevederile sale se vor aplica:
a) în România:
- în ceea ce priveşte impozitele pe venit, profituri şi câştiguri, pentru perioada de impunere începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care acordul intra în vigoare;
b) în Australia:
(i) în ceea ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa pe venitul obţinut de un nerezident, pentru venitul realizat la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care acordul intra în vigoare;
(ii) în ceea ce priveşte alte impozite australiene, pentru veniturile, profiturile sau câştigurile în orice an fiscal începând la sau dupã data de 1 iulie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care acordul intra în vigoare.
ART. 28
Denunţarea
Acest acord va rãmâne în vigoare o perioada nedeterminatã, dar fiecare stat contractant poate sa remitã celuilalt stat contractant, pe canale diplomatice, o nota de denunţare în scris la sau înainte de data de 30 iunie a oricãrui an calendaristic, începând dupã expirarea a 5 ani de la data la care acordul a intrat în vigoare, şi în acest caz acest acord va inceta sa aibã efecte:
a) în România:
- în ceea ce priveşte impozitele pe venit, profituri şi câştiguri, pentru perioada de impunere începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care este remisã nota de denunţare;
b) în Australia:
(i) în ceea ce priveşte impozitul reţinut prin stopaj la sursa pe venitul obţinut de un nerezident, pentru venitul realizat la sau dupã data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care este remisã nota de denunţare;
(ii) în ceea ce priveşte alte impozite australiene, pentru veniturile, profiturile sau câştigurile în orice an fiscal începând la sau dupã data de 1 iulie a anului calendaristic imediat urmãtor anului în care este remisã nota de denunţare.
Drept care subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma, au semnat acest acord.
Întocmit la Canberra la 2 februarie 2000, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana şi engleza, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru România,
Manuela Vulpe,
ambasador
Pentru Australia,
Rod Kemp,
ministru trezorier adjunct
---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
George Nyilos
30 Octombrie 2017
Hi,sunt pensionar in Australia ,daco ma mut si stabili in Romania pot sa
primesc pensia australiana in Romania ?! thanks
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
