Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 16 octombrie 1995 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Tunisiene privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 142 din 8 iulie 1996
Guvernul României şi Guvernul Republicii Tunisiene, denumite în cele ce urmeazã pãrţi contractante,
dornice sa intensifice cooperarea economicã în avantajul reciproc al ambelor state,
în scopul de a crea şi a menţine condiţii favorabile investiţiilor investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
recunoscind necesitatea promovãrii şi protejãrii investiţiilor strãine în vederea promovãrii prosperitatii economice a ambelor state,
au convenit asupra celor ce urmeazã:
ART. 1
Definiţii
În sensul acestui acord:
(1) Termenul investiţie desemneazã drepturile, bunurile şi activele de orice fel constituite sau recunoscute pe teritoriul unei pãrţi contractante în conformitate cu legile şi reglementãrile sale şi, în special, dar nu exclusiv:
a) proprietatea bunurilor mobile şi imobile, precum şi orice alte drepturi reale precum: servituţile, ipotecile, privilegiile, gajurile;
b) acţiunile, pãrţile sociale şi alte forme de participare la societãţile constituite pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante;
c) obligaţiunile, creanţele şi drepturile la orice prestaţii avînd o valoare economicã;
d) drepturile de proprietate intelectualã şi industriala cum sînt: drepturi de autor, brevete de invenţie, desene, modele şi machete industriale, mãrci de fabrica, de comerţ sau de servicii, nume comerciale, procedee tehnice, know-how, goodwil, nume depuse, fondul de comerţ şi alte drepturi similare recunoscute de legile şi reglementãrile partii contractante; şi
e) concesiunile, inclusiv concesiunile privind prospectarea, extractia şi exploatarea resurselor naturale, precum şi orice alt drept conferit prin lege, prin contract sau prin hotãrîrea autoritãţii în aplicarea legii.
Orice modificare a formei în care activele şi capitalurile au fost investite sau reinvestite nu afecteazã caracterul lor de investiţii, în sensul prezentului acord, cu condiţia ca aceasta modificare sa nu fie contrarã legilor şi reglementãrilor.
Profiturile reinvestite beneficiazã de dispoziţiile prezentului acord în aceleaşi condiţii ca investiţia, conform legilor şi reglementãrilor partii contractante pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia.
(2) Termenul investitori desemneazã:
a) orice persoana fizica resortisanta a unei pãrţi contractante conform cu legile şi reglementãrile sale în vigoare, care realizeazã o investiţie pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
Termenul resortisant desemneazã:
- în ceea ce priveşte România, persoanele fizice de cetãţenie romana, conform legilor şi reglementãrilor sale;
- în ceea ce priveşte Republica Tunisianã, persoanele fizice de naţionalitate tunisianã, conform legilor şi reglementãrilor sale;
b) persoanele juridice constituite pe teritoriul uneia dintre pãrţile contractante, conform legilor şi reglementãrilor acesteia şi care efectueazã o investiţie pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante.
(3) Termenul venituri desemneazã sumele produse de o investiţie şi include, în special, dar nu exclusiv, profiturile, dividendele, dobinzile, plusvaloarea şi redevenţele.
(4) Termenul teritoriu desemneazã, cu privire la fiecare parte contractantã, teritoriul sub suveranitatea sa, inclusiv marea teritorialã, precum şi zonele submarine şi celelalte spaţii maritime asupra cãrora aceasta parte contractantã exercita, în conformitate cu dreptul internaţional, drepturi suverane sau jurisdicţie.
ART. 2
Promovarea şi protejarea investiţiilor
(1) Fiecare parte contractantã va incuraja investiţiile efectuate pe teritoriul sau de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante.
(2) Investiţiile vor fi admise conform legislaţiei partii contractante pe teritoriul cãreia s-au efectuat şi se vor bucura de protecţia şi de garanţiile prevãzute de prezentul acord.
(3) Cu condiţia respectãrii legilor şi reglementãrilor în materie, fiecare parte contractantã este autorizata sa angajeze personal de conducere sau tehnic superior, la alegerea sa, indiferent de naţionalitatea lor. Sub rezerva legilor privind intrarea şi şederea strãinilor, investitorii uneia dintre pãrţile contractante vor fi autorizaţi sa între şi sa aibã resedinta pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în vederea realizãrii şi administrãrii investiţiei lor.
ART. 3
Tratamentul investiţiilor
(1) Fiecare parte contractantã va proteja pe teritoriul sau investiţiile efectuate, în conformitate cu legile şi cu reglementãrile sale, de investitorii celeilalte pãrţi contractante şi nu va impiedica prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii administrarea, întreţinerea, folosinta, posesia, extinderea, vînzarea sau, dupã caz, lichidarea acestor investiţii.
(2) Fiecare parte contractantã va asigura pe teritoriul sau un tratament just şi echitabil investiţiilor efectuate de cãtre investitorii celeilalte pãrţi contractante. Acest tratament nu va fi mai puţin favorabil decît cel acordat de fiecare parte contractantã investiţiilor efectuate pe teritoriul sau de investitorii proprii sau de investitorii oricãrui stat terţ, luindu-se în considerare tratamentul cel mai favorabil.
(3) Prevederile prezentului acord privind tratamentul naţiunii celei mai favorizate nu vor fi interpretate în sensul de a obliga pe o parte contractantã sa extindã asupra investitorilor celeilalte pãrţi contractante avantajele rezultind din apartenenţa sa prezenta sau viitoare la orice uniune economicã sau vamalã, o zona de liber schimb, o piata comuna sau orice alta forma de organizare economicã regionala, precum şi convenţii care au ca scop evitarea dublei impuneri fiscale sau orice alta convenţie în materie de impozite.
ART. 4
Expropriere sau despãgubire
(1) Investiţiile realizate de investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor putea fi naţionalizate, expropriate sau supuse oricãrei alte mãsuri similare (denumita în cele ce urmeazã expropriere) în afarã cazului în care vor fi îndeplinite urmãtoarele condiţii:
a) mãsurile sînt luate pentru ratiuni de interes public şi dupã o procedura legalã corespunzãtoare;
b) mãsurile nu sînt discriminatorii;
c) mãsurile sînt însoţite de dispoziţii care prevãd plata unei despãgubiri efective, adecvate şi prompte.
(2) Nivelul despãgubirii trebuie sa corespundã valorii reale a investiţiilor respective, imediat înainte de ziua în care aceste mãsuri au fost luate sau cunoscute public. La cererea investitorului interesat, legalitatea exproprierii şi nivelul despãgubirii pot sa fie reexaminate de cãtre autoritãţile competente ale tarii în care a fost efectuatã investiţia.
(3) Despãgubirile vor fi stabilite în orice moneda convertibilã. Ele vor fi plãtite fãrã intirziere şi vor fi liber transferabile.
ART. 5
Despãgubiri pentru pierderi
Investitorii uneia dintre pãrţile contractante ale cãror investiţii au suferit pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante pagube sau pierderi datoritã rãzboiului sau oricãrui alt conflict armat, revoluţiei, stãrii de necesitate nationala, revoltei, insurectiei sau oricãrui alt eveniment similar vor beneficia din partea celeilalte pãrţi contractante de un tratament cel puţin egal celui acordat propriilor sãi investitori sau investitorilor naţiunii celei mai favorizate, tratamentul cel mai favorabil fiind reţinut în ceea ce priveşte restituirile, indemnizaţiile, compensaţiile sau alte despãgubiri. Sumele care ar putea rezulta din aplicarea acestui articol vor fi liber transferabile.
ART. 6
Transferuri
(1) Fiecare parte contractantã, pe teritoriul cãreia investiţiile au fost efectuate de investitorii celeilalte pãrţi contractante, permite acestor investitori transferul liber al plãţilor aferente acestor investiţii şi, în special:
a) al veniturilor curente ale investiţiilor, inclusiv profiturile, dobinzile, veniturile de capital, dividendele, redevenţele;
b) al rambursarii împrumuturilor;
c) al aporturilor suplimentare de capitaluri necesare întreţinerii sau dezvoltãrii investiţiilor;
d) al unei cote-pãrţi corespunzãtoare din remuneraţiile resortisantilor celeilalte pãrţi contractante, autorizaţi sa lucreze cu titlu de investiţie acceptatã pe teritoriu sau;
e) al despãgubirilor plãtite în aplicarea art. 4 şi 5;
f) al produsului vinzarii, înstrãinãrii sau lichidãrii parţiale sau totale a unei investiţii.
(2) Transferurile vor fi efectuate, fãrã intirziere, în orice moneda convertibilã şi la cursul de schimb normal, oficial, aplicabil la data transferului şi dupã îndeplinirea procedurilor în vigoare.
(3) Garanţiile prevãzute în prezentul articol sînt cel puţin egale cu cele acordate în cazuri similare investitorilor naţiunii celei mai favorizate.
ART. 7
Subrogarea
(1) Dacã una dintre pãrţile contractante sau instituţiile desemnate de aceasta plãteşte despãgubiri propriilor sãi investitori în virtutea unei garanţii acoperind riscurile necomerciale, data pentru o investiţie efectuatã pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, aceasta ultima parte contractantã va recunoaşte, în virtutea principiului subrogarii, transferul oricãrui drept sau titlu al investitorilor despãgubiţi cãtre prima parte contractantã sau cãtre instituţiile desemnate de cãtre aceasta.
(2) În ceea ce priveşte drepturile transferate, cealaltã parte contractantã poate sa punã în valoare, în ceea ce priveşte instituţia subrogatã în drepturile investitorilor despãgubiţi, obligaţiile care revin legal şi contractual acestora din urma, în aceleaşi condiţii ca aceştia.
ART. 8
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantã şi un investitor al celeilalte pãrţi contractante
(1) Orice diferend privind investiţiile între o parte contractantã şi un investitor al celeilalte pãrţi contractante va fi reglementat, pe cît posibil, pe cale amiabila.
(2) Dacã un diferend nu poate fi reglementat pe aceasta cale într-un termen de 6 luni de la notificarea sa, investitorul va putea sa supunã diferendul pentru reglementare, la alegerea sa:
a) fie unui tribunal competent al partii contractante pe teritoriul cãreia a fost efectuatã investiţia;
b) fie Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relativ la Investiţii (C.I.R.D.I.), creat prin Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington la 18 martie 1965;
c) fie unui tribunal ad-hoc, care, în lipsa altei înţelegeri directe între pãrţile la diferend, va fi constituit conform cu regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional (UNCITRAL).
O data ce un investitor a supus diferendul, fie jurisdicţiei partii contractante respective, fie C.I.R.D.I. ori tribunalului arbitral ad-hoc, alegerea uneia sau alteia dintre aceste proceduri prevãzute la alin. (2) rãmîne definitiva.
(3) Fiecare parte contractantã consimte astfel ca orice diferend privind investiţiile sa fie supus concilierii sau arbitrajului internaţional.
(4) Partea contractantã care este parte la un diferend nu poate, în nici un moment al procedurii privind diferendele relative la investiţii, sa invoce în apãrarea sa imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit în virtutea unui contract de asigurare o despãgubire acoperind total sau o parte dintre pagubele sau pierderile suferite.
ART. 9
Reglementarea diferendelor între pãrţile contractante
Diferendele între pãrţile contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi reglementate, pe cît posibil, prin negocieri între ambele pãrţi contractante.
(1) Dacã un astfel de diferend nu ajunge la o reglementare într-un termen de 3 luni de la începutul negocierilor, el va fi supus, la cererea uneia sau celeilalte pãrţi contractante, unui tribunal arbitral, conform prevederilor acestui articol.
(2) Tribunalul arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul urmãtor: fiecare parte contractantã va desemna un arbitru; cei doi arbitri astfel desemnaţi propun, de comun acord, un preşedinte care trebuie sa fie resortisant al unui stat terţ şi care va fi numit de cãtre ambele pãrţi contractante. Arbitrii vor fi numiţi într-un termen de 3 luni, iar preşedintele într-un termen de 5 luni de la data cererii de arbitraj.
(3) Dacã termenele stabilite la paragraful (2) de mai sus nu pot fi respectate, una sau cealaltã parte contractantã va invita pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie a Naţiunilor Unite sa procedeze la desemnarile necesare. Dacã preşedintele este resortisant al uneia sau celeilalte pãrţi contractante sau dacã este împiedicat sa-şi exercite aceasta funcţie, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie cu cea mai inalta funcţie, care nu este resortisant al nici uneia dintre pãrţile contractante, va fi invitat sa facã numirile necesare.
(4) Tribunalul arbitral îşi va adopta hotãrîrea conform prevederilor prezentului acord, ale altor acorduri încheiate între pãrţile contractante, precum şi în baza principiilor dreptului internaţional. Aceasta hotãrîre va fi definitiva şi obligatorie pentru pãrţile contractante.
(5) Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile legate de desemnarea arbitrului sau. Cheltuielile pentru preşedinte şi celelalte cheltuieli vor fi suportate, în pãrţi egale, de cãtre pãrţile contractante.
Tribunalul arbitral îşi va stabili propriile sale reguli de procedura.
ART. 10
Aplicare
Prezentul acord se va aplica, de asemenea, investiţiilor efectuate de cãtre investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, în conformitate cu legile şi reglementãrile sale, înaintea intrãrii sale în vigoare, începînd cu 1 ianuarie 1957. Totuşi acordul nu se va aplica diferendelor survenite anterior intrãrii sale în vigoare, acestea urmînd a fi reglementate prin Acordul din 11 decembrie 1987.
De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord anuleazã şi înlocuieşte Acordul încheiat între România şi Republica Tunisianã la 11 decembrie 1987.
ART. 11
Reguli aplicabile
(1) În cazul în care o problema privind investiţiile este reglementatã în acelaşi timp de prezentul acord şi de legile şi reglementãrile naţionale ale uneia dintre pãrţile contractante sau prin convenţii internaţionale existente sau pe care pãrţile le vor încheia în viitor, investitorii celeilalte pãrţi contractante pot sa se prevaleze de dispoziţiile ce le sînt cele mai favorabile.
(2) Investiţiile care fac obiectul unei înţelegeri speciale între una dintre pãrţile contractante şi investitori ai celeilalte pãrţi contractante vor fi reglementate în baza prevederilor prezentului acord şi prin acelea ale acestei înţelegeri speciale, în mãsura în care aceasta cuprinde dispoziţii mai favorabile decît cele care sînt prevãzute în prezentul acord.
ART. 12
Intrarea în vigoare, valabilitatea şi expirarea
(1) Prezentul acord va intra în vigoare la o luna de la data la care pãrţile contractante îşi vor fi schimbat instrumentele de ratificare. El va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 10 ani.
(2) În cazul în care una dintre pãrţile contractante nu-l va denunta în scris cu cel puţin un an înaintea expirãrii perioadei sale de valabilitate, prezentul acord va fi prelungit în mod tacit pentru perioade consecutive de cîte 10 ani. Fiecare parte contractantã poate sa-l denunţe dupã aceea cu un preaviz scris fãcut cu cel puţin un an înainte.
(3) În ceea ce priveşte investiţiile efectuate pînã la expirarea valabilitãţii prezentului acord, ele vor continua sa beneficieze de protecţia prevederilor sale pe o perioada suplimentarã de 10 ani.
Drept pentru care, reprezentanţii subsemnati, deplin autorizaţi de cãtre guvernele respective, au semnat prezentul acord.
Încheiat la Tunis, la 16 octombrie 1995, în doua exemplare originale, în limbile romana, arabã şi franceza, fiecare text fiind egal autentic.
Pentru Guvernul României,
Teodor Viorel Melescanu,
ministru de stat,
ministrul afacerilor externe
Pentru Guvernul Republicii Tunisiene,
Habib Ben Yahia,
ministrul afacerilor externe
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
