Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 16 ianuarie 1991 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit
EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 10 din 31 ianuarie 1992
Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze, în dorinta de a promova şi de a întãri relaţiile economice între cele doua tari pe baza respectãrii principiilor independentei şi suveranitãţii naţionale, egalitãţii în drepturi, avantajului reciproc şi neamestecului în treburile interne, au hotãrît sa încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, convenind asupra celor ce urmeazã:
ART. 1
Persoane vizate
Prezentul acord se va aplica persoanelor rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
ART. 2
Impozite vizate
1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit stabilite de unul dintre statele contractante sau de unitãţile lor administrativ-teritoriale (sau autoritãţile locale), indiferent de modul în care sînt percepute.
2. Sînt considerate impozite pe venit toate impozitele stabilite pe venitul total ori asupra elementelor de venit, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea bunurilor mobile ori imobile, precum şi impozitele pe creşterea valorii averii.
3. Impozitele existente cãrora li se va aplica prezentul acord sînt:
a) în cazul României:
(i) impozitul pe veniturile obţinute de persoanele fizice şi juridice;
(ii) impozitul pe profitul reprezentantelor strãine şi societãţilor cu participare de capital strãin constituite potrivit legislaţiei romane;
(iii) impozitul pe venitul realizat din activitãţi agricole (denumite în continuare impozit roman);
b) în cazul Republicii Populare Chineze:
(i) impozitul pe venitul persoanelor fizice;
(ii) impozitul pe veniturile societãţilor mixte care folosesc investiţii chineze şi strãine;
(iii) impozitul pe venit privind societãţile strãine;
(iv) impozitul local pe venit (denumite în continuare impozit chinez).
4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricãror impozite identice sau substanţial similare, care se vor stabili dupã data semnãrii prezentului acord şi care se vor adauga sau le vor înlocui pe cele menţionate la paragraful 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor notifica reciproc orice modificãri substanţiale aduse legislaţiei fiscale respective, într-un termen rezonabil dupã ce au fost efectuate aceste modificãri.
ART. 3
Definiţii generale
1. În sensul prezentului acord, dacã contextul nu cere altfel:
a) termenii un stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România şi China, dupã cum cere contextul;
b) termenul România înseamnã România şi, folosit în sens geografic, desemneazã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental asupra cãrora România exercita, în conformitate cu dreptul internaţional şi propria sa legislaţie, drepturi suverane privind explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale existente în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia;
c) termenul China înseamnã Republica Populara Chineza; cînd este folosit în sens geografic, înseamnã întreg teritoriul Republicii Populare Chineze, inclusiv marea sa teritorialã, în care se aplica legile referitoare la impozitele chineze şi toatã zona situata dincolo de marea sa teritorialã, inclusiv fundul marii şi subsolul acesteia, asupra cãreia Republica Populara Chineza are drept de jurisdicţie, în conformitate cu dreptul internaţional şi în care sînt aplicabile legile chineze referitoare la impozite;
d) termenul impozit înseamnã impozit roman sau impozit chinez, dupã cum cere contextul;
e) termenul persoana cuprinde o persoana fizica, o societate şi orice alta entitate de persoane;
f) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã, inclusiv o societate mixtã sau orice entitate care este consideratã ca persoana juridicã în scopul impozitãrii;
g) termenii întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant indica, respectiv, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant;
h) termenul nationali înseamnã orice persoana fizica care poseda, dupã caz, cetãţenia romana sau naţionalitate chineza şi toate persoanele juridice constituite sau organizate în cadrul legislaţiei acelui stat contractant şi toate organizaţiile fãrã personalitate juridicã tratate de acel stat contractant în scopul impozitãrii ca persoane juridice constituite sau organizate în cadrul legislaţiei acelui stat contractant;
i) termenul trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere a unui stat contractant, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava opereazã numai în doua locuri situate în celãlalt stat contractant;
j) termenul autoritate competenta înseamnã, în cazul României, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul sau autorizat şi, în cazul Republicii Populare Chineze, Ministerul Finanţelor sau reprezentantul sau autorizat.
2. În ce priveşte aplicarea prezentului acord de cãtre un stat contractant, orice termen care nu este definit în acest acord va avea, dacã contextul nu cere altfel, înţelesul pe care îl are în cadrul legislaţiei acelui stat contractant cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplica.
ART. 4
Domiciliul fiscal
1. În sensul prezentului acord, termenul rezident al unui stat contractant desemneazã orice persoana care, în virtutea prevederilor legale ale acelui stat contractant, este subiect de impunere în acest stat datoritã domiciliului sau, rezidentei sale, sediului conducerii sau în virtutea oricãrui alt criteriu de natura similarã.
2. Cînd potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezident a ambelor state contractante, autoritãţile competente ale statelor contractante vor determina de comun acord statul contractant al cãrui rezident se considera ca este acea persoana în sensul prezentului acord.
3. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, se va considera ca este rezidenţã a statului în care este situat sediul conducerii.
ART. 5
Sediu permanent
1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent indica un loc fix de afaceri prin care întreprinderea exercita în totalitate sau în parte activitatea sa.
2. Expresia sediu permanent va cuprinde, îndeosebi:
a) un sediu de conducere;
b) o sucursala;
c) un birou;
d) o uzina;
e) un atelier;
f) o mina, un put de extracţie a petrolului sau a gazelor, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale.
3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:
a) un şantier de construcţii, un proiect de construcţii, de asamblare sau de instalaţii sau activitãţile de supraveghere în legatura cu acestea, dar numai în cazul cînd un astfel de şantier, proiect sau activitãţi dureazã o perioada mai mare de 12 luni;
b) furnizarea de servicii, inclusiv servicii de consultanţa, efectuatã de cãtre o întreprindere a unui stat contractant prin intermediul angajaţilor sãi sau alt personal, în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca asemenea activitãţi sa dureze (pentru acelaşi proiect sau pentru proiecte conexe) o perioada sau perioade care insumeaza mai mult de 6 luni într-o perioada de 12 luni.
4. Independent de prevederile paragrafelor 1-3, expresia sediu permanent se considera ca nu include:
a) folosirea instalaţiilor numai în scopul depozitarii, expunerii sau livrãrii de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii;
b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, numai în scopul de a fi depozitate, expuse sau livrate;
c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, numai în scopul de a fi prelucrate de cãtre o alta întreprindere;
d) menţinerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul exclusiv de a cumpara produse sau mãrfuri ori de a stringe informaţii pentru întreprindere;
e) menţinerea unui loc stabil de afaceri numai în scopul de a face pentru întreprindere reclama, de a furniza informaţii, de a face cercetãri ştiinţifice, ori pentru orice alta activitate care are caracter preparator sau auxiliar;
f) bunurile sau mãrfurile care aparţin întreprinderii numai în scopul expunerii în cadrul unui tirg sau expoziţii ocazionale şi temporare şi care se vînd dupã închiderea tirgului sau expoziţiei.
5. Independent de prevederile paragrafelor 1 şi 2, cînd o persoana, alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6, acţioneazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant are şi, în mod uzual, exercita în primul stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, acea întreprindere se va considera ca are un sediu permanent în primul stat contractant cu privire la orice activitãţi pe care acea persoana le efectueazã pentru întreprindere, afarã de cazul cînd activitãţile sale sînt limitate la acelea menţionate la paragraful 4, care, dacã ar fi exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu ar face din acest loc fix de afaceri un sediu permanent în condiţiile acelui paragraf.
6. Nu se considera ca o întreprindere a unui stat contractant are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai pentru faptul ca aceasta îşi exercita activitatea în acel stat contractant prin intermediul unui curier, a unui agent comisionar general sau al oricãrui alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite.
7. Faptul ca o societate rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de cãtre o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este prin el însuşi suficient pentru a face din una dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
ART. 6
Venituri din bunuri imobile
1. Venitul obţinut de un rezident al unui stat contractant din bunuri imobile situate în celãlalt stat contractant poate fi impus în acel stat contractant.
2. Expresia bunuri imobile este definitã în conformitate cu legislaţia statului contractant în care bunurile în discuţie sînt situate. Expresia va cuprinde, în orice caz, accesoriile proprietãţii imobiliare, inventarul viu şi mort al exploatarilor agricole şi forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dreptul comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, surselor şi a altor resurse naturale ale solului; navele şi aeronavele nu sînt considerate ca bunuri imobile.
3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica venitului obţinut din folosirea directa, închirierea sau folosirea în orice alta forma a proprietãţii imobiliare.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se vor aplica, de asemenea, venitului din proprietãţi imobiliare ale unei întreprinderi şi venitului din bunuri imobile folosite pentru desfãşurarea unei activitãţi de prestãri de servicii cu caracter personal independent.
ART. 7
Beneficiile întreprinderilor
1. Beneficiile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd întreprinderea exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita o activitate, astfel cum s-a menţionat anterior, beneficiile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte care este atribuibila acelui sediu permanent.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant desfãşoarã activitate în celãlalt stat contractant, prin intermediul unui sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent beneficiile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi constituit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al cãrui sediu permanent este.
3. La determinarea beneficiilor unui sediu permanent se vor admite ca scaderi cheltuielile fãcute pentru scopurile urmãrite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent sau în alta parte. Totuşi, nici o astfel de scãdere nu se va acorda cu privire la sumele, dacã este cazul, plãtite (cu alt titlu decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent, sediului central al întreprinderii sau oricãror alte sedii sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi sau sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere, sau, cu excepţia întreprinderilor bancare, sub forma de dobinzi la împrumuturi bãneşti acordate sediului permanent.
De asemenea, nici o suma nu va fi luatã în calcul la determinarea beneficiilor unui sediu permanent, respectiv sumele datorate (cu alt titlu decît pentru rambursarea cheltuielilor efective) de un sediu permanent sediului central al întreprinderii sau oricãror altor sedii, sub forma de redevenţe, onorarii sau alte plati similare pentru folosirea brevetelor sau altor drepturi, ori sub forma comisioanelor pentru anumite servicii efectuate sau pentru conducere sau, cu excepţia întreprinderilor bancare, sub forma de dobinzi la împrumuturile bãneşti acordate sediului conducerii centrale a întreprinderii sau oricãror alte sedii ale sale.
4. În mãsura în care într-un stat contractant se obişnuieşte ca beneficiile de atribuit unui sediu permanent sa fie determinate prin repartizarea beneficiilor totale ale întreprinderii între diversele ei pãrţi componente, nici o dispoziţie a paragrafului 2 nu impiedica acel stat contractant sa determine, dupã cum este uzual, beneficiile de impus pe baza unei astfel de repartizari; metoda de repartizare adoptatã va fi însã în asa fel încît rezultatul sa concorde cu principiile cuprinse în prezentul articol.
5. Nici un beneficiu nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul ca acel sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere.
6. În sensul paragrafelor 1-5, beneficiile de atribuit sediului permanent vor fi determinate în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul cînd exista motive suficiente şi valabile de a proceda în alt mod.
7. Cînd beneficiile cuprind elemente de venit care sînt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu vor fi afectate de dispoziţiile acestui articol.
ART. 8
Transportul internaţional
Veniturile realizate din transporturile internaţionale de mãrfuri şi pasageri de cãtre întreprinderile de transporturi maritime şi aeriene ale unui stat contractant vor fi scutite de impozit în celãlalt stat contractant.
ART. 9
Întreprinderi asociate
Cînd:
a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau
b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, şi, în oricare din aceste doua situaţii, se stabilesc sau se impun condiţii, între cele doua întreprinderi, în relaţiile lor comerciale sau financiare ce diferã de acelea care ar fi stabilite între întreprinderi independente, atunci orice beneficii care, dacã n-ar fi fost aceste condiţii, ar fi fost obţinute, dar datoritã acelor condiţii, nu au putut fi obţinute, pot fi incluse în beneficiile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta.
ART. 10
Dividende
1. Dividendele plãtite de o societate rezidenţã a unui stat contractant cãtre o persoana rezidenţã a celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuşi, astfel de dividende pot sa fie, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidenţã societatea plãtitoare de dividende, potrivit legislaţiei acelui stat contractant, dar, dacã cel care le încaseazã este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma avutã a dividendelor.
Prevederile acestui paragraf nu vor afecta impozitarea societãţii pentru beneficiile din care se plãtesc dividendele.
3. Termenul dividende, asa cum este folosit în acest articol, înseamnã veniturile provenind din acţiuni sau alte drepturi care nu sînt titluri de creanta ce participa la beneficii, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale ce sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca venituri din acţiuni de cãtre legislaţia fiscalã a statului contractant în care este rezidenţã societatea distribuitoare a dividendelor. În acest context, beneficiile distribuite de o societate mixtã a unui stat contractant, investitorilor de capital, sînt asimilate dividendelor.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi producãtoare de venituri în celãlalt stat contractant în care societate plãtitoare de dividende este rezidenţã, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau efectueazã în acel stat contractant servicii independente, folosind o baza fixa situata acolo, iar pachetul de acţiuni deţinut, în legatura cu care se plãtesc dividendele, este efectiv legat de acest sediu permanent sau baza fixa. În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã beneficii sau venituri din celãlalt stat contractant, acel stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de societate, exceptind situaţia în care aceste dividende sînt plãtite unui rezident al acelui stat contractant sau în mãsura în care pachetul de acţiuni în legatura cu care se plãtesc dividendele este legat în mod efectiv de un sediu permanent sau o baza fixa situata în acel stat contractant, nici sa preleveze vreun impozit asupra beneficiilor nedistribuite ale societãţii, chiar dacã dividendele plãtite sau beneficiile nedistribuite reprezintã, în total sau în parte, beneficii sau venituri provenind din acel stat contractant.
ART. 11
Dobinzi
1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuşi, astfel de dobinzi pot sa fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 10% din suma bruta a dobinzilor.
3. Independent de prevederilor paragrafului 2, dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi obţinute de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a acestuia, de banca centrala a celuilalt stat contractant sau orice instituţie financiarã aparţinînd în totalitate acelui guvern sau de orice rezident al celuilalt stat contractant cu privire la titluri de creanta ale acelui rezident, care sînt garantate sau în mod indirect finanţate de guvernul celuilalt stat contractant, de o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a acestuia, de banca centrala a celuilalt stat contractant sau de orice alta instituţie financiarã aparţinînd în totalitate acelui guvern, vor fi scutite de impozit în primul stat contractant menţionat.
4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã venituri din titluri de creanta de orice fel garantate sau nu ipotecar şi indiferent dacã dau sau nu dreptul de a participa la beneficiile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice şi veniturile din obligaţiuni, inclusiv primele şi premiile decurgind din aceste efecte publice sau obligaţiuni.
Penalitãţile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate ca dobinzi în sensul prezentului articol.
5. Prevederile paragrafelor 1, 2 şi 3 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi producãtoare de venituri în celãlalt stat contractant în care iau naştere dobinzile printr-un sediu permanent situat acolo sau efectueazã în celãlalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o baza fixa situata acolo, şi dacã titlurile de creanţe cu privire la care se plãtesc dobinzile sînt legate în mod efectiv de un astfel de sediu permanent sau baza fixa.
În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
6. Dobinzile se vor considera ca iau naştere într-un stat contractant, cînd debitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Cînd, totuşi, persoana plãtitoare a dobinzilor, fie ca este sau nu rezidenţã a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legatura cu care a fost contractatã creanta asupra cãreia se plãtesc dobinzile şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, aceste dobinzi se vor considera ca iau naştere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
7. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau dintre ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd cont de creanta pentru care ele sînt plãtite, excede suma asupra cãreia ar fi convenit debitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã.
În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 12
Redevenţe
1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuşi, astfel de redevenţe pot sa fie, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 7% din suma bruta a redevenţelor.
3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnã plãţile de orice natura primite pentru folosirea sau concesionarea folosirii oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv pentru drepturi de autor, pentru filme de cinematograf, pentru filme şi benzi magnetice folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, pentru orice brevet de invenţie, know-how, mãrci de fabrica, design sau model, plan, formula sau procedeu secret, ca şi pentru folosirea sau concesionarea folosirii unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific sau pentru informaţii relative la experienta cistigata în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi producãtoare de venituri în celãlalt stat contractant în care iau naştere redevenţele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau efectueazã în celãlalt stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o baza fixa situata acolo, şi dreptul sau proprietatea în legatura cu care se plãtesc redevenţele sînt legate efectiv de acest sediu permanent sau baza fixa.
În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
5. Se va considera ca redevenţele iau naştere într-un stat contractant cînd plãtitorul este guvernul acelui stat contractant, o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a aceluia sau un rezident al acelui stat contractant. Cînd, totuşi, persoana plãtitoare de redevenţe, fie ca este sau nu rezidenţã a unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa, în legatura cu care s-a nãscut obligaţia de a se plati redevenţele şi plata acestor redevenţe este suportatã de acest sediu permanent sau baza fixa, aceste redevenţe se vor considera ca iau naştere în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.
6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv sau dintre ambii şi o alta persoana, suma redevenţelor, ţinînd seama de folosirea, concesionarea folosirii sau informaţia pentru care se plãtesc, depãşeşte suma asupra cãreia s-ar fi convenit de cãtre debitor şi beneficiazã efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor va rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord.
ART. 13
Cistiguri din capital
1. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite în art. 6, situate în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Cistigurile care provin din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele imobile şi care fac parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant, sau a oricãror alte bunuri, altele decît bunurile imobile, care aparţin unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant în scopul efectuãrii unor servicii personale cu caracter independent, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a unei baze fixe, pot fi impuse în celãlalt stat contractant.
3. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea navelor sau aeronavelor folosite în traficul internaţional sau a oricãror alte bunuri, altele decît bunurile imobile ţinînd de exploatarea acestor nave sau aeronave, vor fi impuse numai în acel stat contractant.
4. Cistigurile care provin din înstrãinarea acţiunilor unei societãţi, a carei proprietate consta în mod direct sau indirect, în principal din bunuri imobile situate într-un stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
5. Cistigurile care provin din înstrãinarea acţiunilor, altele decît cele menţionate la paragraful 4, şi care reprezintã o participare de 25% în cadrul unei societãţi rezidente a unui stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
6. Cistigurile obţinute de un rezident al unui stat contractant din înstrãinarea oricãror proprietãţi, altele decît cele menţionate în paragrafele 1-5 şi provenind din celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
ART. 14
Servicii personale cu caracter independent
1.Veniturile obţinute de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii sau a altor activitãţi cu caracter independent vor fi impuse numai în acel stat contractant, cu excepţia urmãtoarelor cazuri, cînd astfel de venituri pot fi impuse şi în celãlalt stat contractant:
a) dacã are o baza fixa aflatã în mod permanent la dispoziţia sa în celãlalt stat contractant în scopul exercitãrii activitãţilor sale; în acest caz, numai acea parte din venituri care poate sa fie atribuitã acelei baze fixe poate fi impusa în celãlalt stat contractant;
sau
b) dacã este prezent în celãlalt stat contractant pentru o perioada sau perioade care, insumate, depãşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; în acest caz, numai acea parte din veniturile care provin din activitãţi desfãşurate în celãlalt stat contractant poate fi impusa în acel stat contractant.
2. Expresia profesii independente include, în special, activitãţi independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea independenta a profesiunii de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil.
ART. 15
Servicii personale dependente
1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 17, 18, 19 şi 20, salariile, retribuţiile şi alte remuneraţii similare, pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata, sînt impozabile numai în acel stat contractant, în afarã de cazul cînd aceasta activitate este exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea salariata este exercitatã în celãlalt stat contractant, remuneraţia primitã din aceasta activitate este impozabilã în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã în celãlalt stat contractant, vor fi impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã:
a) primitorul rãmîne în celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care nu depãşesc în total 183 de zile în cursul anului calendaristic vizat; şi
b) remuneraţiile sînt plãtite de cãtre o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi
c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant.
3. Independent de dispoziţiile paragrafului 1 şi 2, remuneraţiile pentru activitatea salariala exercitatã la bordul unei nave sau al unei aeronave în trafic internaţional aparţinînd unei întreprinderi a unui stat contractant pot fi impozabile în acel stat contractant.
ART. 16
Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere
Remuneraţiile directorilor şi alte remuneraţii similare primite de cãtre un rezident al unui stat contractant, în calitatea lui de membru al consiliului de administraţie al unei societãţi rezidente în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
ART. 17
Artişti şi sportivi
1. Independent de prevederile art. 14 şi 15, veniturile pe care un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de teatru, de cinema, de radio sau televiziune şi interpreţii muzicali, precum şi sportivii le obţin din activitatea personalã desfasurata în celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
Astfel de venituri vor fi, totuşi, scutite de impozit în celãlalt stat contractant, dacã aceste activitãţi sînt exercitate de un rezident al primului stat contractant menţionat, în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.
2. Cînd veniturile privitoare la activitãţile personale exercitate într-un stat contractant de un artist sau sportiv, în aceasta calitate, nu revin acelui artist sau sportiv, ci altei persoane care este rezidenţã a celuilalt stat contractant, acele venituri pot, prin derogare de le prevederile art. 7, 14 şi 15, sa fie impuse în primul stat contractant menţionat.
Astfel de venituri vor fi, totuşi, scutite de impozit în primul stat contractant menţionat, dacã aceste activitãţi sînt exercitate în conformitate cu un program de schimburi culturale convenit între guvernele statelor contractante.
ART. 18
Pensii
1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile şi alte remuneraţii similare plãtite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfasurata în trecut vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
2. Independent de prevederile paragrafului 1, pensiile sau alte plati similare fãcute în baza unui program public din cadrul unui sistem de asigurãri sociale sau fond special al unui stat contractant sau al unei unitãţi administrativ-teritoriale (autoritãţi locale) a acestuia vor fi impozabile numai în acel stat contractant.
ART. 19
Funcţii guvernamentale
1. a) Remuneraţiile, altele decît pensiile plãtite de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a acestuia, unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unei unitãţi administrativ-teritoriale (autoritãţi locale) a acestuia în exercitarea unei funcţii de natura guvernamentalã, vor fi impuse numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, astfel de remuneraţii vor fi impuse numai în celãlalt stat contractant, dacã serviciile sînt prestate în acel stat contractant, şi persoana fizica este rezidenţã a acelui stat contractant care:
i) este un naţional al acelui stat contractant; sau
ii) nu a devenit rezident al acelui stat contractant numai în scopul prestãrii serviciilor.
2. a) Orice pensie plãtitã de sau din fonduri create de guvernul unui stat contractant sau de o unitate administrativ-teritorialã (o autoritate localã) a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate guvernului acelui stat contractant sau unitãţi administrativ-teritoriale (autoritãţi locale) a acestuia va fi impusa numai în acel stat contractant.
b) Totuşi, astfel de pensii vor fi impuse numai în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica este rezidenţã şi naţional al acelui stat contractant.
3. Prevederile art. 15, 16, 17 şi 18 se vor aplica remuneraţiilor şi pensiilor referitoare la serviciile prestate în legatura cu o activitate de afaceri desfasurata de guvernul unui stat contractant sau o unitate administrativ -teritorialã (o autoritate localã) a acestuia.
ART. 20
Profesori şi cercetãtori
O persoana fizica care este sau a fost, imediat înaintea venirii sale într-un stat contractant, rezidenţã a celuilalt stat contractant şi este temporar prezenta în primul stat contractant menţionat, numai în scopul de a preda, a tine conferinţe sau de a conduce cercetãri la o universitate, colegiu, şcoala sau alte instituţii educative autorizate, sau instituţii de cercetãri ştiinţifice, va fi scutitã de impozit în primul stat contractant menţionat, pe o perioada care nu depãşeşte 2 ani de la data primei sale sosiri în statul contractant mai întîi menţionat cu privire la remuneraţia pentru predare, conferinţe sau cercetare.
ART. 21
Studenţi şi persoane în curs de specializare
Sumele sau veniturile pe care un student, un practicant sau o persoana în curs de specializare, care este sau a fost imediat anterior prezentei sale într-un stat contractant, un rezident al celuilalt stat contractant şi care este prezent în primul stat contractant menţionat numai în scopul educaţiei, pregãtirii sau dobîndirii experienţei speciale tehnice, le primeşte pentru întreţinere, educaţie sau specializare, nu vor fi impuse în acel stat contractant.
ART. 22
Alte venituri
1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord şi care provin din celãlalt stat contractant, pot fi impuse în acel stat contractant.
2. Totuşi, elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, altele decît cele menţionate în paragraful 1, indiferent de unde provin, care nu sînt tratate în articolele precedente ale prezentului acord, sînt impozabile numai în acel stat contractant.
3. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu vor fi aplicate veniturilor, altele decît veniturile care provin din proprietãţi imobiliare, asa cum sînt definite în paragraful 2 al art. 6, dacã primitorul unor astfel de venituri, care este rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi producãtoare de venituri în celãlalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfãşoarã în acel stat contractant servicii personale cu caracter independent, folosind o baza fixa situata acolo, şi drepturile sau bunurile cu privire la venitul plãtit sînt efectiv legate de acel sediu permanent sau baza fixa.
În astfel de cazuri se vor aplica prevederile art. 7 sau ale art. 14, dupã caz.
ART. 23
Metode pentru evitarea dublei impuneri
1. În România, dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
Cînd un rezident al României obţine venituri din China care pot fi impuse în China potrivit prevederilor acestui acord, suma impozitului chinez aferent acelui venit va fi acordatã ca un credit de impozit fata de impozitul roman stabilit în sarcina acelui rezident. Suma creditului de impozit nu va depãşi, totuşi, acea partea a impozitului roman care este aferent acelui venit.
2. În China, dubla impunere va fi evitata dupã cum urmeazã:
a) în cazul în care un rezident al Chinei realizeazã venituri din România, suma impozitului roman plãtit cu privire la acel venit, în conformitate cu prevederile prezentului acord, va fi consideratã drept credit privind impozitele chineze percepute unui astfel de rezident. Totuşi, suma creditelor nu va depãşi suma impozitelor chineze aferente acelor venituri, potrivit legislaţiei fiscale şi reglementãrilor din China;
b) în cazul în care venitul realizat din România este un dividend plãtit de o societate care este rezidenţã a României unei societãţi care este rezidenţã a Chinei şi care deţine cel puţin 10 procente din acţiunile societãţii care plãteşte dividendul, creditul va tine seama de impozitul plãtibil de societatea care plãteşte dividendul privitor la venitul ei.
ART. 24
Nediscriminarea
1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici un impozit sau alta obligaţie legatã de acesta, care este diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea şi cerinţele legate de aceasta impunere, la care sînt sau pot fi supuşi nationalii celuilalt stat în aceleaşi condiţii.
Prevederile acestui paragraf se vor aplica, prin derogare de la dispoziţiile art. 1, şi persoanelor care nu sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.
2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile, în celãlalt stat contractant, decît impunerea stabilitã întreprinderilor acestui stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi.
Prevederile acestui paragraf nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice înlesnire, reducere sau scutire, cu caracter personal, în ce priveşte impunerea pe considerente privind politica sa sau statutul civil ori responsabilitãţile familiale pe care le acorda rezidenţilor sãi.
3. Cu excepţia cazului cînd se aplica prevederile cuprinse în art. 9, paragraful 7 al art. 11 sau paragraful 6 al art. 12, dobinzile, redevenţele şi alte plati fãcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce în scopul determinãrii beneficiilor impozabile ale acestei întreprinderi, în aceleaşi condiţii ca şi cum ar fi fost plãtite unui rezident al primului stat contractant menţionat.
4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este integral sau parţial deţinut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unu sau mai mulţi rezidenţi ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat, nici unui impozit sau obligaţie legatã de acesta, care sa fie diferita sau mai împovãrãtoare decît impozitul sau obligaţiile legate de acesta, la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat.
ART. 25
Procedura amiabila
1. Cînd o persoana apreciazã ca mãsurile luate de un stat contractant sau de ambele state contractante îi atrag sau îi pot atrage o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acestor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant a cãrui rezidenţã este sau, dacã cazul sau intra sub incidenta prevederilor paragrafului 1 al art. 24, acesta va fi prezentat statului contractant al cãrui naţional este. Cazul trebuie prezentat în termen de 2 ani de la prima notificare a acţiunii din care rezulta ca impunerea este contrarã prevederilor prezentului acord.
2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa ajungã la o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve problema pe calea unei înţelegeri mutuale cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este conformã cu acordul. Orice înţelegere la care s-a ajuns va fi adusã la îndeplinire independent de orice termen de prescripţie prevãzut de legislatiile interne ale statelor contractante.
3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii mutuale, orice dificultãţi sau dubii cu privire la interpretarea sau la aplicarea acordului. Ele pot, de asemenea, sa se consulte în vederea evitãrii dublei impuneri în cazurile neprevãzute de acord.
4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizãrii unei înţelegeri în vederea aplicãrii prevederilor prezentului acord. Cînd, pentru a se ajunge la o înţelegere, apare ca fiind recomandabil un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc între reprezentanţii autoritãţilor competente ale ambelor state contractante.
ART. 26
Schimb de informaţii
1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii, dacã este necesar pentru aplicarea prevederilor prezentului acord sau ale legilor interne ale statelor contractante privind impozitele prevãzute de prezentul acord, în mãsura în care impozitarea nu este contrarã prezentului acord, în special în vederea prevenirii fraudelor sau a evaziunii cu privire la aceste impozite. Schimbul de informaţii nu este influentat de art. 1. Orice informaţie, astfel obţinutã, va fi tratata ca secret privind stabilirea sau încasarea impozitelor vizate de prezentul acord, inclusiv de instanţele însãrcinate cu soluţionarea apelurilor privind aceste impozite. Astfel de informaţii pot fi divulgate în cadrul proceselor sau al deciziilor judiciare.
2. Dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor fi în nici un caz interpretate ca impunind unui stat contractant obligaţia:
a) de a lua mãsuri administrative contrare propriei legislaţii sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant;
b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a celor doua state contractante; sau
c) de a transmite informaţii care ar divulga orice secret comercial, de afaceri, industrial, profesional sau procedeu comercial sau informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice.
ART. 27
Funcţionari diplomatici şi consulari
Nici o prevedere a prezentului acord nu va afecta privilegiile fiscale de care beneficiazã functionarii diplomatici şi consulari, fie în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional, fie în virtutea prevederilor unor acorduri speciale.
ART. 28
Intrarea în vigoare
Prezentul acord va intra în vigoare în a 30-a zi de la data schimbului de note diplomatice prin care se notifica îndeplinirea, de cãtre ambele state contractante, a procedurilor cerute de legislaţia pãrţilor pentru ca acest acord sa între în vigoare. Prezentul acord se va aplica cu privire la veniturile obţinute în anul impozabil care începe pe sau dupã 1 ianuarie al anului calendaristic urmãtor aceluia în care acordul intra în vigoare.
ART. 29
Denunţarea
Prezentul acord va rãmîne în vigoare pe termen nedeterminat, dar oricare dintre statele contractante va putea sa-l denunţe, la sau pînã la 30 iunie al fiecãrui an calendaristic, începînd din cel de-al 5-lea an urmãtor intrãrii în vigoare a acordului, prin nota de denunţare remisã pe cale diplomaticã.
În asemenea situaţie, prezentul acord va inceta sa producã efecte în ceea ce priveşte veniturile realizate în anii impozabili, începînd cu sau dupã prima zi a lunii ianuarie a anului urmãtor celui în care a fost remisã nota de denunţare.
Încheiat la Beijing la 16 ianuarie 1991, în doua exemplare în limbile romana, chineza şi engleza, toate cele trei texte fiind egal autentice; în caz de divergenţe în interpretarea prevederilor prezentului acord, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României
Teodor Melescanu
Pentru Guvernul Republicii
Populare Chineze
Tian Zengpei
PROTOCOL
La semnarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit (denumit mai jos acord), ambele pãrţi au convenit asupra urmãtoarelor prevederi, ce formeazã parte integrantã din acord:
Comisioanele ce provin dintr-un stat contractant şi care sînt plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse conform prevederilor legii de impozite a acelui stat, dar dacã beneficiarul efectiv al comisioanelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit va fi de 5% din suma bruta a comisioanelor.
Termenul comision folosit în acest protocol înseamnã plati cãtre un broker, agent sau intermediar pentru activitãţile desfãşurate de aceştia.
Încheiat la Beijing la 16 ianuarie 1991, în doua exemplare în limbile romana, chineza şi engleza, toate cele trei texte fiind egal autentice; în caz de divergenţe în interpretare, textul englez va prevala.
Pentru Guvernul României
Teodor Melescanu
Pentru Guvernul Republicii Populare Chineze
Tian Zengpei
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
