Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ACORD din 16 decembrie 1971 intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind construirea in comun a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, precum si stabilirea conditiilor de exploatare a acestuia
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, în interesul ambelor tari, în scopul folosirii în comun a resurselor de apa ale riului Prut şi pentru protecţia impotriva inundatiilor în lunca riului Prut, au cãzut de acord asupra urmãtoarelor:
ART. 1 Pãrţile se obliga sa construiascã în comun şi sa exploateze în condiţiile prezentului acord Nodul hidrotehnic de pe riul Prut, amplasat în zona localitãţilor Stinca-Republica Socialistã România şi Costesti-Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Nodul hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, denumit în cele ce urmeazã Nodul hidrotehnic, are drept scop: - regularizarea debitelor riului Prut pentru irigaţii, alimentarea cu apa a centrelor populate şi a întreprinderilor industriale; - atenuarea viiturilor din riul Prut pentru combaterea inundatiilor; - producerea de energie electrica; - asigurarea, dupã posibilitãţi, în riul Prut a nivelului de apa necesar navigaţiei, aval de Nodul hidrotehnic, în limitele lungimii traseului ce se va stabili de pãrţi. ART. 2 Nodul hidrotehnic este format dintr-un baraj principal de pãmînt, lac de acumulare, deversor de ape mari, doua centrale hidroelectrice şi alte obiecte şi construcţii a cãror lista detaliatã eate inclusã în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, întocmitã şi aprobatã de cãtre pãrţi. ART. 3 Valoarea investiţiei pentru realizarea Nodului hidrotehnic este de 61.867 mii ruble transferabile (o rubla transferabila conţine 0,987412 grame aur pur). Aceasta suma este stabilitã în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobatã de pãrţi. În valoarea indicatã sînt cuprinse şi despãgubirile pentru pagubele cauzate prin inundarea produsã de lacul de acumulare şi exproprierile pentru construcţii. În cazul în care pe parcursul construcţiei şi întocmirii proiectelor de execuţie va aparea problema privind necesitatea precizarii valorii investiţiei Nodului hidrotehnic şi a obiectelor sale, pãrţile vor angaja tratative suplimentare în legatura cu aceasta problema. ART. 4 Pãrţile vor participa în cote egale la investiţiile pentru realizarea Nodului hidrotehnic, inclusiv la despãgubirile pentru pagubele cauzate de inundarea produsã de lacul de acumulare şi exproprierile pentru construcţii. ART. 5 Fiecare dintre pãrţi va realiza execuţia obiectelor şi lucrãrilor pentru Nodul hidrotehnic în conformitate cu defalcarea cuprinsã în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobatã de pãrţi. Fiecare parte va finanta obiectele şi lucrãrile pe care le executa indiferent pe al carei teritoriu sînt amplasate. ART. 6 Pãrţile au cãzut de acord sa stabileascã durata execuţiei Nodului hidrotehnic la 5 ani şi sa înceapã execuţia în anul 1973. ART. 7 În scopul îndeplinirii prevederilor din acord şi a protocoalelor la acesta şi pentru asigurarea coordonãrii acţiunilor generale şi rezolvarea problemelor privind execuţia şi exploatarea Nodului hidrotehnic, pãrţile vor crea Comisia mixtã romano-sovietica pentru Nodul hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, denumita în cele ce urmeazã Comisia mixtã. Organizarea şi funcţionarea Comisiei mixte şi a organelor acesteia se reglementeazã printr-un statut, ce se va elabora de pãrţi, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului acord şi se va aproba de cele doua pãrţi, potrivit legislaţiei fiecãrei tari. ART. 8 Pentru perioada de execuţie a Nodului hidrotehnic în zona obiectelor principale: baraj, centrale hidroelectrice şi alte construcţii, se va stabili o "zona de construcţie" ale carei limite sînt fixate în Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, aprobatã de pãrţi. Accesul şi rãmînerea în "zona de construcţie" a persoanelor şi transportul materialelor şi utilajelor se vor efectua conform Protocolului privind reglementarea accesului şi rãmînerii în zona de construcţie a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut şi trecerii frontierei de stat romano-sovietice în legatura cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afarã zonei de construcţie. ART. 9 În legatura cu realizarea Nodului hidrotehnic pãrţile au convenit sa numeascã o Comisie specialã mixtã romano-sovietica pentru stabilirea şi marcarea pe teren a noului traseu al frontierei de stat. La stabilirea noului traseu al frontierei pe baraj şi lacul de acumulare se va tine seama de soluţiile din Sarcina de proiectare a Nodului hidrotehnic, avîndu-se în vedere ca din cele doua centrale hidroelectrice cu prizele corespunzãtoare care fac parte din Nodul hidrotehnic una sa fie amplasata pe teritoriul Republicii Socialiste România, iar cealaltã pe teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi cu condiţia ca suprafeţele teritoriului uneia dintre pãrţi care rãmîn pe teritoriul celeilalte pãrţi şi invers sa fie reciproc egale; prin aceasta trebuie asigurata exploatarea normalã de cãtre pãrţi a construcţiilor Nodului hidrotehnic. În aval de disipatoarele de energie, la distanta de pînã la 80 m de clãdirea hidrocentralei, frontiera între cele doua state pe riul Prut rãmîne neschimbata. Înţelegerea asupra noului traseu al frontierei de stat va fi reglementatã prin încheierea unui protocol între pãrţi. În acest protocol va fi stabilitã data intrãrii în vigoare a noului traseu de frontiera. Comisia mixtã instituitã conform prevederilor prezentului articol va marca noul traseu al frontierei de stat înainte de umplerea lacului de acumulare şi va întocmi noi documente de demarcare care dupã aprobarea lor de cãtre guvernele celor doua tari vor întocmi documentele de demarcare întocmite pentru acest sector de frontiera în anii 1948-1949 şi 1962. ART. 10 Obiectele şi construcţiile realizate în baza prezentului acord pe teritoriul roman sînt proprietatea Republicii Socialiste România, iar obiectele şi construcţiile realizate pe teritoriul sovietic sînt proprietatea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Fiecare parte are dreptul de proprietate asupra partii din barajul central pînã la intersectia cu linia frontierei de stat. ART. 11 Pãrţile vor crea o Comisie specialã interguvernamentalã romano-sovietica pentru recepţia definitiva a Nodului hidrotehnic. Nodul hidrotehnic se va considera dat în exploatare permanenta de la data semnãrii actului de recepţie definitiva de cãtre Comisia specialã interguvernamentalã romano-sovietica. ART. 12 Proiectarea, execuţia, recepţia şi decontarea reciprocã a lucrãrilor Nodului hidrotehnic se reglementeazã prin Protocolul privind proiectarea, execuţia şi decontarea reciprocã a lucrãrilor Nodului hidrotehnie Stinca-Costesti de pe riul Prut. ART. 13 Pãrţile au cãzut de acord sa foloseascã la toate nivelurile lacului de acumulare volumul de apa regularizat şi energia electrica, în cote egale, pe toatã durata existenţei Nodului hidrotehnic, începînd de la data intrãrii lui în exploatare. Lacul de acumulare poate fi folosit de asemenea pentru piscicultura şi navigaţie, precum şi în alte scopuri, pe baza înţelegerilor ce se vor încheia între pãrţi. ART. 14 Fiecare parte este obligatã sa întreţinã şi sa exploateze obiectele şi lucrãrile Nodului hidrotehnic care îi aparţin, într-o asemenea stare care sa asigure funcţionarea normalã a Nodului hidrotehnic pe durata lui de existenta şi sa se abţinã de la orice acţiuni care ar îngreuia exploatarea normalã a Nodului hidrotehnic. Cheltuielile pentru întreţinerea şi exploatarea construcţiilor Nodului hidrotehnic, aparţinînd fiecãrei pãrţi, incluzind salariile personalului, reparaţiile curente şi capitale, refacerea sau reconstruirea, trebuie efectuate de fiecare parte pe socoteala sa. În cazul în care în procesul de exploatare a Nodului hidrotehnic apare problema unor servicii suplimentare ale uneia sau altei pãrţi, care nu vor fi prevãzute în Regulamentul de exploatare, atunci pãrţile vor pune de acord suplimentar modalitatea de compensare a cheltuielilor pentru aceste servicii. ART. l5 Exploatarea Nodului hidrotehnic se reglementeazã prin Protocolul privind exploatarea Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut. ART. 16 Fiecare parte, pe teritoriul sau, va asigura luarea de mãsuri pentru prevenirea şi combaterea poluarii apelor riului Prut. Pãrţile se vor informa reciproc asupra mãsurilor pentru regularizarea şi folosirea resurselor de apa ale riului Prut amonte de barajul Nodului hidrotehnic. ART. 17 Diferendele care vor surveni în legatura cu interpretarea şi aplicarea prezentului acord şi a protocoalelor referitoare la Nodul hidrotehnic, precum şi orice alte litigii privind execuţia şi exploatarea Nodului hidrotehnic, vor fi soluţionate de Comisia mixtã. Dacã Comisia mixtã nu ajunge la un acord, diferendele şi litigiile prevãzute în alineatul precedent vor fi supuse spre soluţionare guvernului Republicii Socialiste România şi guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. ART. 18 Protocolul privind proiectarea, execuţia şi decontarea reciprocã a lucrãrilor Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut, Protocolul privind exploatar Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut şi Protorolul privind reglementarea accesului şi rãmînerii în zona de construcţie a Nodului hidrotehnic Stinca-Costesti de pe riul Prut şi trecerii frontierei de stat romano-sovietice în legatura cu realizarea acestui Nod hidrotehnic, în afarã zonei de construcţie, fac parte integrantã din prezentul acord. ART. 19 Intrarea în vigoare a prezentului acord şi protocoalelor la acesta, prevãzute în articolul 18 din acord, nu vor afecta aplicarea în continuare a prevederilor Convenţiei romano-sovietice cu privire la mãsurile de prevenire a inundatiilor şi regularizarea regimului apelor riului Prut, încheiatã la 25 decembrie 1952. ART. 20 Prezentul acord va fi supus ratificãrii potrivit legislaţiei fiecãrei tari şi va intra în vigoare în ziua schimbului instrumentelor de ratificare care va avea loc la Moscova în termenul cel mai scurt. Încheiat şi semnat la Bucureşti la data de 16 decembrie 1971, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba rusa, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
