Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
ACORD din 12 noiembrie 1993 intre Romania si Republica Africa de Sud pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe cistigurile din capital
Guvernul României şi Guvernul Republicii Africa de Sud, dorind sa promoveze şi sa întãreascã relaţiile economice dintre cele doua tari, au convenit dupã cum urmeazã:
I. Scopul acordului ART. 1 Persoane vizate Prezentul acord se va aplica persoanelor care sînt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante. ART. 2 Impozite vizate 1. Prezentul acord se va aplica impozitelor pe venit şi pe cistigurile din capital, stabilite în numele fiecãrui stat contractant, al subdiviziunilor sale politice sau ale unitãţilor sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sînt percepute. 2. Sînt considerate impozite pe venit şi pe capital toate impozitele stabilite pe venitului total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe cistigurile provenite din înstrãinarea bunurilor mobile sau imobile, precum şi impozitele asupra creşterii valorii capitalului. 3. Impozitele existente asupra cãrora se va aplica prezentul acord sînt: a) În România: (i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice; (ii) impozitul pe salarii şi alte remuneraţii similare; (iii) impozitul pe veniturile realizate de persoanele juridice; (iv) impozitul pe veniturile realizate din activitãţi agricole; (denumite în continuare impozit roman). b) În Republica Africa de Sud: (i) impozitul comun; (ii) impozitul pe veniturile actionarilor nerezidenti; (denumite în continuare impozit sud-african). 4. Prezentul acord se va aplica, de asemenea, oricãror alte impozite similare care se vor adauga ulterior sau care vor înlocui impozitele existente. 5. La sfîrşitul fiecãrui an calendaristic, autoritãţile competente ale statelor contractante îşi vor notifica reciproc modificãrile efectuate în legislatiile lor fiscale, şi dacã apare necesar sa se modifice orice articol al prezentului acord, fãrã sa fie afectate principiile generale ale acestuia, modificãrile necesare pot fi efectuate de comun acord, pe baza schimbului de note diplomatice.
II. Definiţii ART. 3 Definiţii generale 1. În sensul prezentului acord, în mãsura în care contextul nu cere o interpretare diferita: a) termenul România înseamnã România, şi, cînd este folosit în sens geografic, înseamnã teritoriul României, inclusiv marea sa teritorialã, precum şi zona economicã exclusiva şi platoul continental, asupra cãrora România exercita drepturi suverane în conformitate cu propria sa legislaţie şi cu dreptul internaţional, cu privire la explorarea şi exploatarea resurselor naturale, biologice şi minerale, aflate în apele marii, pe fundul şi în subsolul acesteia; b) termenul Africa de Sud înseamnã Republica Africa de Sud, şi, cînd este folosit în sens geografic, include marea teritorialã a acesteia, precum şi orice alta zona în afarã marii teritoriale care a fost sau poate fi astfel delimitata, potrivit legislaţiei Republicii Africa de Sud, ca zone asupra cãrora Republica Africa de Sud îşi poate exercita drepturile suverane sau jurisdicţia; c) expresiile stat contractant şi celãlalt stat contractant înseamnã România sau Republica Africa de Sud, dupã cum cere contextul; d) termenul persoana include o persoana fizica, o societate sau orice alta grupare de persoane, consideratã ca o entitate, în scopul impozitãrii; e) termenul societate înseamnã orice persoana juridicã sau orice entitate care este consideratã ca o persoana juridicã, în scopul impozitãrii; f) expresiile întreprindere a unui stat contractant şi întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnã, dupã caz, o întreprindere exploatatã de un rezident al unui stat contractant şi o întreprindere exploatatã de un rezident al celuilalt stat contractant; g) termenul nationali înseamnã orice persoana fizica avînd cetãţenia unui stat contractant şi orice persoana juridicã, asociaţie sau alta entitate constituitã în conformitate cu legislaţia în vigoare într-un stat contractant; h) expresia autoritate competenta înseamnã: (i) în cazul României, ministrul finanţelor sau reprezentantul sau autorizat; şi (ii) În cazul Republicii Africa de Sud, comisarul veniturilor interne sau reprezentantul sau autorizat; i) expresia trafic internaţional înseamnã orice transport efectuat cu o nava sau aeronava exploatatã de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-unul dintre statele contractante, cu excepţia cazului cînd nava sau aeronava este exploatatã numai între locuri situate în celãlalt stat contractant. 2. În ce priveşte aplicarea prezentului acord în oricare stat contractant, orice termen care nu este altfel definit va avea sensul ce i se atribuie de cãtre legislaţia acelui stat referitoare la impozitele care fac obiectul prezentului acord, dacã contextul nu cere o interpretare diferita. ART. 4 Domiciliul fiscal 1. În sensul prezentului acord: a) expresia rezident al României înseamnã orice persoana care, în virtutea legislaţiei acelui stat, este subiect de impunere în acel stat, datoritã rezidentei sale, sediului conducerii sau oricãrui alt criteriu de natura similarã; b) expresia rezident al Republicii Africa de Sud înseamnã orice persoana fizica rezidenţã în mod permanent în Republica Africa de Sud şi în orice societate care este constituitã, condusã sau controlatã în Republica Africa de Sud. 2. Cînd, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoana fizica este rezidenţã a ambelor state contractante, atunci statutul sau se determina dupã urmãtoarele reguli: a) persoana va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care dispune de un domiciliu. Dacã dispune de un domiciliu în ambele state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant cu care legãturile sale personale şi economice sînt cele mai strinse (centrul intereselor vitale); b) dacã statul contractant în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacã nu dispune de un domiciliu în nici unul dintre statele contractante, atunci va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care locuieşte în mod obişnuit; c) dacã aceasta persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state contractante sau dacã nu locuieşte în mod obişnuit în nici unul dintre ele, va fi consideratã rezidenţã a statului contractant al cãrui naţional este; d) dacã aceasta persoana este naţional al ambelor state contractante sau dacã nu este naţional al nici unuia dintre ele, autoritãţile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord. 3. Cînd, potrivit paragrafului 1, o persoana, alta decît o persoana fizica, este rezidenţã a ambelor state contractante, ea va fi consideratã rezidenţã a statului contractant în care este situat sediul conducerii sale efective. ART. 5 Sediu permanent 1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnã un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îşi desfãşoarã, în întregime sau în parte, activitatea sa. 2. Expresia sediu permanent cuprinde îndeosebi: a) un sediu de conducere; b) o sucursala; c) un birou; d) o uzina; e) un atelier; f) o mina, un put petrolier, o cariera sau alt loc de extracţie a resurselor naturale; g) o plantaţie, o ferma, o livada sau o vie; şi h) un şantier de construcţii sau un proiect de construcţie, de instalatie sau de montaj a cãrui durata depãşeşte 9 luni. 3. Expresia sediu permanent se considera ca nu include: a) folosirea de instalaţii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii ca urmare a unui contract de vînzare de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii; b) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii în scopul exclusiv al depozitarii, expunerii sau livrãrii; c) menţinerea unui stoc de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii numai în scopul de a fi prelucrate de cãtre o alta întreprindere; d) vînzarea de produse sau mãrfuri aparţinînd întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziţii temporare, ocazionale, dupã încheierea tirgului sau expoziţiei respective; e) menţinerea unui loc fix de afaceri, în scopul exclusiv al cumpãrãrii de produse sau mãrfuri sau al culegerii de informaţii pentru întreprindere; f) menţinerea unui loc fix de afaceri, în scopul exclusiv de a face reclama, de a furniza informaţii, pentru cercetãri ştiinţifice sau pentru activitãţi analoage, care au un caracter pregatitor sau auxiliar pentru întreprindere; g) menţinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinari de activitãţi menţionate la lit. a)-f), cu condiţia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri rezultind din aceasta combinare sa aibã un caracter pregatitor sau auxiliar. 4. O întreprindere a unui stat contractant, indiferent de faptul ca nu are un loc fix de afaceri în celãlalt stat contractant, va fi consideratã ca are un sediu permanent în acel celãlalt stat contractant, dacã desfãşoarã în acel stat activitãţi de supraveghere legate de un şantier de construcţii, un proiect de montaj sau de instalaţii care se desfãşoarã în acel celãlalt stat pe o perioada mai mare de 9 luni. 5. O persoana care activeazã într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant (alta decît un agent cu statut independent cãruia i se aplica prevederile paragrafului 6), indiferent de faptul ca nu are nici un loc fix de afaceri în primul stat contractant menţionat, va fi consideratã ca reprezintã un sediu permanent în acel stat, dacã: a) dispune de împuternicirea pe care o exercita în mod obişnuit în primul stat contractant menţionat, de a încheia contracte în numele întreprinderii; sau b) menţine în primul stat contractant menţionat un stoc de produse sau de mãrfuri aparţinînd întreprinderii din care, în mod regulat, onoreazã comenzi în numele întreprinderii; sau c) asigura comenzi în mod regulat în primul stat contractant menţionat, total sau aproape total, pentru întreprindere. 6. O întreprindere a unui stat contractant nu se considera ca are un sediu permanent în celãlalt stat contractant numai prin faptul ca aceasta îşi exercita activitatea în acel celãlalt stat contractant prin intermediul unui curier, al unui comisionar general sau al oricãrui alt intermediar cu statut independent, cu condiţia ca aceste persoane sa acţioneze în cadrul activitãţii lor obişnuite. 7. Faptul ca o societate care este rezidenţã a unui stat contractant controleazã sau este controlatã de o societate care este rezidenţã a celuilalt stat contractant sau care exercita activitãţi în acel celãlalt stat contractant (fie printr-un sediu permanent, fie în alt mod), nu este prin el însuşi suficient pentru a face din oricare dintre aceste societãţi un sediu permanent al celeilalte.
III. Impunerea venitului ART. 6 Venituri din bunuri imobiliare 1. Veniturile provenind din bunuri imobile, inclusiv veniturile din agricultura sau exploatãri forestiere, sînt impozabile în statul contractant în care aceste bunuri sînt situate. 2. Expresia bunuri imobile este definitã în conformitate în legislaţia statului contractant în care sînt situate bunurile în cauza. Expresia cuprinde, în orice caz, accesoriile bunurilor imobile, inventarul viu şi echipamentul folosit în agricultura şi exploatãrile forestiere, drepturile asupra cãrora se aplica dispoziţiile dreptului comun cu privire la proprietatea funciarã, uzufructul bunurilor imobile şi drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatãrii zãcãmintelor minerale, izvoarelor şi a altor resurse naturale; navele, vapoarele şi aeronavele nu sînt considerate bunuri imobile. 3. Prevederile paragrafului 1 se aplica veniturilor obţinute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a bunurilor imobile. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 3 se aplica, de asemenea, veniturilor provenind din bunurile imobile ale unei întreprinderi şi veniturilor din bunurile imobile utilizate pentru exercitarea unei profesii independente. ART. 7 Profiturile întreprinderilor 1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sînt impozabile numai în acel stat, în afarã de cazul în care întreprinderea exercita activitatea în celãlalt stat contractant printr-un sediu permanent situat în acel stat. Dacã întreprinderea exercita activitatea sa în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuitã acelui sediu permanent. 2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, cînd o întreprindere a unui stat contractant exercita activitatea sa în celãlalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat în acel stat, se atribuie în fiecare stat contractant acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacã ar fi construit o întreprindere distinctã şi separatã, exercitind activitãţi identice sau analoage, în condiţii identice sau analoage şi tratind cu toatã independenta cu întreprinderea al cãrui sediu permanent este. 3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sînt admise la scãdere cheltuielile efectuate pentru scopurile urmãrite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul contractant în care se afla sediul permanent sau în alta parte. 4. În mãsura în care, într-un stat contractant se obişnuieşte ca profitul care se atribuie unui sediu permanent sa fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale pãrţi componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va impiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiţia uzualã; metoda de repartizare adoptatã va fi totuşi aceea prin care rezultatul va fi în concordanta cu principiile enunţate în prezentul articol. 5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mãrfuri pentru întreprindere. 6. Cînd profiturile includ elemente de venit tratate separat în alte articole ale prezentului acord, atunci prevederile acelor articole nu sînt afectate de prevederile prezentului articol. 7. În vederea aplicãrii prevederilor paragrafelor precedente, profiturile atribuite unui sediu permanent se determina în fiecare an prin aceeaşi metoda, în afarã de cazul în care exista motive valabile de a proceda altfel. ART. 8 Transporturi maritime şi aeriene 1. Profiturile obţinute din exploatarea sau închirierea în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor şi din închirierea conteinerelor şi a echipamentului aferent, necesar exploatãrii în trafic internaţional a navelor sau aeronavelor, sînt impozabile numai în statul contractant în care se afla sediul conducerii efective a întreprinderii. 2. Dacã sediul conducerii efective a unei întreprinderi de transporturi maritime se afla la bordul unei nave sau vapor, atunci se considera a fi situat în statul contractant în care se afla portul de înregistrare a navei sau vaporului sau, dacã nu exista un atare port, în statul contractant în care este rezident cel care exploateazã nava sau vaporul. 3. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1 şi ale art. 7, profiturile obţinute de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea navelor sau aeronavelor utilizate numai în transporturi efectuate între locuri situate într-un stat contractant sînt impozabile în acel stat. 4. Prevederile paragrafului 1 se aplica, de asemenea, profiturilor obţinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenţie internationala de transporturi. ART. 9 Întreprinderi asociate 1. Cînd: a) o întreprindere a unui stat contractant participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau b) aceleaşi persoane participa direct sau indirect la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant şi al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant şi, fie într-un caz, fie în celãlalt, cele doua întreprinderi sînt legate în relaţiile lor financiare sau comerciale prin condiţii acceptate sau impuse, care diferã de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care fãrã aceste condiţii ar fi fost obţinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obţinute în fapt datoritã acestor condiţii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi şi impuse în consecinta. 4. Cînd un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparţinînd acelui stat şi impune în consecinta profiturile pentru care o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusã impozitãrii în acel celãlalt stat contractant, iar profiturile astfel incluse sînt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant menţionat, dacã condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care s-ar fi stabilit între întreprinderi independente, atunci acel celãlalt stat contractant va proceda la modificarea corespunzãtoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri. La efectuarea unei astfel de modificãri, se va tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord şi, dacã este necesar, autoritãţile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc. ART. 10 Dividende 1. Dividendele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant. 2. Totuşi, aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant al cãrui rezident este societatea plãtitoare a dividendelor şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacã primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma bruta a dividendelor. Dispoziţiile prezentului paragraf nu afecteazã impozitarea societãţii pentru profiturile din care se plãtesc dividendele. 3. Termenul dividende astfel cum este folosit în prezentul articol indica veniturile provenind din acţiuni, din pãrţi miniere, din pãrţi de fondator sau alte drepturi care nu sînt creanţe, din participari la profit, precum şi veniturile din alte pãrţi sociale care sînt supuse aceluiaşi regim de impunere ca şi veniturile din acţiuni, în conformitate cu legislaţia fiscalã a statului contractant al cãrui rezident este societatea care distribuie dividendele. 4. Dispoziţiile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant al cãrui rezident este societatea plãtitoare a dividendelor, un sediu permanent de care este efectiv legatã participarea generatoare de dividende. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7. 5. Cînd o societate rezidenţã a unui stat contractant realizeazã profituri sau venituri din celãlalt stat contractant, acel celãlalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plãtite de acea societate, cu excepţia cazului cînd acele dividende sînt plãtite unui rezident al acelui celãlalt stat contractant sau a cazului cînd participarea generatoare de dividende este efectiv legatã de un sediu permanent situat în acel celãlalt stat contractant, şi nici asupra profiturilor nedistribuite ale societãţii, chiar dacã dividendele plãtite sau profiturile nedistribuite constau, în întregime sau în parte, din profituri sau venituri provenind din acel celãlalt stat contractant. ART. 11 Dobinzi 1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant. 2. Totuşi aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat contractant, dar, dacã primitorul rezident al celuilalt stat contractant este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu poate depãşi 15 la suta din suma bruta a dobinzilor. Dispoziţiile prezentului paragraf nu se aplica dobinzilor plãtite pentru creditele acordate sau garantate, direct sau indirect, de un stat contractant, o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia, de Banca Nationala a României sau de Banca de Rezerve a Republicii Africa de Sud. 3. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica veniturile din creanţe de orice fel, însoţite sau nu din garanţii ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului şi, în special, veniturile din efecte publice, din obligaţiuni şi titluri de creanta, inclusiv premiile şi primele legate de aceste efecte, titluri şi obligaţiuni. Penalizãrile pentru plata cu intirziere nu sînt considerate dobinzi în sensul prevederilor prezentului articol. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se vor aplica dacã beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind rezident al unui stat contractant, desfãşoarã activitãţi în celãlalt stat contractant din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat în acel stat, sau exercita profesii independente în acel celãlalt stat contractant printr-o baza fixa situata în acel stat, iar creanta în legatura cu care se plãtesc dobinzile este efectiv legatã de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7 sau 14, dupã caz. 5. Dobinzile se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este acel stat, o subdiviziune politica, o autoritate localã, o unitate administrativ-teritorialã sau un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legatã creanta generatoare de dobinzi şi aceste dobinzi se suporta de acel sediu permanent sau baza fixa, atunci dobinzile se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa. 6. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana, suma dobinzilor, ţinînd seama de creanta pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma asupra cãreia ar fi convenit plãtitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord. ART. 12 Redevenţe 1. Redevenţele provenind dintr-un stat contractant şi plãtite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant. 2. Totuşi aceste redevenţe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin şi în conformitate cu legislaţia acelui stat, dar dacã primitorul, rezident al celuilalt stat contractant, este beneficiarul efectiv al redevenţelor, impozitul astfel stabilit nu va depãşi 15 la suta din suma bruta a redevenţelor. 3. Termenul redevenţe, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica plãţile de orice natura efectuate pentru înstrãinarea, folosirea sau concesionarea oricãrui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice (inclusiv filmele cinematografice şi filmele, benzile sau discurile destinate emisiunilor de radio sau televiziune), a oricãrui brevet de invenţie, mãrci de fabrica sau de comerţ, desen sau model, plan, formula sau procedeu secret, sau pentru folosirea sau concesionarea unui echipament industrial, comercial sau ştiinţific, sau pentru informaţiile referitoare la experienta cistigata în domeniul industrial sau ştiinţific. 4. Prevederile paragrafelor 1 şi 2 nu se aplica dacã beneficiarul efectiv al redevenţelor, fiind rezident al unui stat contractant, are în celãlalt stat contractant din care provin redevenţele un sediu permanent de care este efectiv legat dreptul sau proprietatea generatoare de redevenţe. În aceasta situaţie se aplica prevederile art. 7. 5. Cînd, datoritã relaţiilor speciale existente între plãtitor şi beneficiarul efectiv sau între ambii şi o alta persoana suma redevenţelor plãtite, avînd în vedere utilizarea, dreptul sau informaţia pentru care sînt plãtite, depãşeşte suma asupra cãreia ar fi convenit plãtitorul şi beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relaţii, dispoziţiile prezentului articol se aplica numai la aceasta ultima suma menţionatã. În acest caz, partea excedentarã a plãţilor rãmîne impozabilã conform legislaţiei fiecãrui stat contractant, tinindu-se cont de celelalte dispoziţii ale prezentului acord. 6. Redevenţele se considera ca provin dintr-un stat contractant cînd plãtitorul este un rezident al acelui stat. Totuşi, cînd plãtitorul redevenţelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent de care este efectiv legatã obligaţia de plata a redevenţelor şi acestea sînt suportate de sediul permanent, atunci redevenţele se considera ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent. ART. 13 Cistiguri din capital 1. Cistigurile din înstrãinarea bunurilor imobile, astfel cum sînt definite la paragraful 2 al art. 6, pot fi impuse în statul contractant în care sînt situate bunurile în cauza. 2. Cistigurile provenind din înstrãinarea bunurilor mobile fãcînd parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant sau a bunurilor mobile ţinînd de o baza fixa de care dispune un rezident al unui stat contractant în celãlalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv cistigurile provenind din înstrãinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu intreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant. 3. Cistigurile provenind din înstrãinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic internaţional sau a bunurilor mobile necesare exploatãrii acestor nave sau aeronave sînt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii. 4. Cistigurile provenind din înstrãinarea oricãror bunuri, altele decît cele menţionate la paragrafele 1, 2 şi 3, sînt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrãineazã. ART. 14 Profesii independente 1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea pe cont propriu a unei profesii independente sau a altor activitãţi cu caracter independent sînt impozabile numai în acel stat, dacã nu dispune în mod obişnuit în celãlalt stat contractant de o baza fixa pentru exercitarea activitãţii sale. Dacã dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celãlalt stat contractant, dar numai partea care este atribuitã acelei baze fixe. 2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitãţile independente de ordin ştiinţific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum şi exercitarea în mod independent a profesiei de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist şi contabil. ART. 15 Profesii independente 1. Sub rezerva dispoziţiilor art. 16, 18 şi 19, salariile şi alte remuneraţii similare pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata sînt impozabile numai în acel stat, cu condiţia ca activitatea sa nu fie exercitatã în celãlalt stat contractant. Dacã activitatea este exercitatã în celãlalt stat, remuneraţia primitã poate fi impusa în acel celãlalt stat contractant. 2. Prin derogare de la prevederile paragrafului 1, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata, exercitatã în celãlalt stat contractant, sînt impozabile numai în primul stat contractant menţionat, dacã: a) beneficiarul rãmîne în celãlalt stat contractant o perioada sau perioade care nu depãşesc 183 de zile în cursul anului fiscal vizat; b) remuneraţiile sînt plãtite de o persoana sau în numele unei persoane care angajeazã şi care nu este rezidenţã a celuilalt stat contractant; şi c) remuneraţiile nu sînt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajeazã o are în celãlalt stat contractant. 3. Prin derogare de la dispoziţiile precedente ale prezentului articol, remuneraţiile pe care un rezident al unui stat contractant le primeşte pentru o activitate salariata exercitatã la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic internaţional pot fi impuse în statul contractant în care se afla locul conducerii efective a întreprinderii. ART. 16 Remuneraţiile membrilor consiliului de administraţie sau de conducere 1. Tantiemele, jetoanele de prezenta şi alte remuneraţii similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administraţie sau de conducere a unei societãţi rezidenţã în celãlalt stat contractant pot fi impuse în acel celãlalt stat contractant. 2. Remuneraţiile pe care o persoana cãreia i se aplica prevederile paragrafului 1 le primeşte de la o societate, ca urmare a îndeplinirii zi de zi a calitãţii de salariat, sînt impozabile potrivit prevederilor art. 15. ART. 17 Artişti şi sportivi 1. Prin derogare de la prevederile art. 14 şi 15, veniturile obţinute de artiştii de teatru, film, radio sau televiziune şi de muzicieni şi sportivi din activitatea lor personalã în aceasta calitate, pot fi impuse în statul contractant în care ei desfãşoarã aceste activitãţi. 2. Cînd veniturile în legatura cu activitãţile personale ale unui artist sau sportiv nu revin acestora, ci unei alte persoane, prin derogare de la dispoziţiile art. 7, 14 şi 15, acele venituri pot fi impuse în statul contractant în care sînt exercitate activitãţile artistului sau sportivului. 3. Veniturile realizate din activitãţi desfãşurate în cadrul schimburilor culturale stabilite conform acordurilor culturale încheiate între cele doua state contractante sînt scutite de impozit în statul contractant în care sînt desfãşurate aceste activitãţi. ART. 18 Pensii şi anuitati 1. Orice pensie (altele decît cele de natura celor menţionate la paragraful 2 al art. 19) şi orice anuitate, realizate din surse aflate într-un stat contractant de cãtre o persoana fizica care este rezidenţã a celuilalt stat contractant şi care este supusã impozitului asupra acestor sume, în totalitate sau parţial, în celãlalt stat contractant, sînt scutite de impozit în primul stat contractant menţionat, cu condiţia ca sumele respective sa fie incluse în veniturile realizate potrivit scopurilor urmãrite de celãlalt stat contractant. 2. Termenul anuitate, astfel cum este folosit în prezentul articol, indica o suma determinata, platibila periodic, la scadente stabilite, în timpul vieţii sau în cursul unei perioade de timp specificatã sau determinata, cu obligaţia de a efectua plãţile corespunzãtor cu sumele achitate. ART. 19 Funcţii publice 1. Remuneraţiile (altele decît pensiile) plãtite de cãtre sau din fondurile create de unul dintre statele contractante, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunii politice, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale a acestuia, pentru îndeplinirea unei funcţii publice, sînt scutite de impozit în celãlalt stat contractant, dacã persoana fizica respectiva nu este, în mod obişnuit, rezidenţã în acel celãlalt stat contractant sau dacã este, în mod obişnuit, rezidenţã în acel celãlalt stat contractant numai în scopul prestãrii acelor servicii. 2. Orice pensie plãtitã de cãtre sau din fondurile create de unul dintre statele contractante, de o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritoriala a acestuia, oricãrei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, subdiviziunile politice, autoritãţii locale sau unitãţii administrativ-teritoriale a acestuia, pentru îndeplinirea unei funcţii publice, este scutitã de impozit în celãlalt stat contractant, cu condiţia ca remuneraţiile pentru acele servicii sa fi fost scutite de impozit în acel celãlalt stat contractant potrivit paragrafului 1 al prezentului articol, sau sa poatã fi scutite de impozit dacã prezentul acord ar fi în vigoare la data plãţii remuneraţiei. 3. Dispoziţiile prezentului articol nu se aplica în cazul plãţilor efectuate pentru serviciile prestate în cadrul oricãrei activitãţi industriale sau comerciale desfãşurate de cãtre oricare dintre statele contractante, de cãtre o subdiviziune politica, o autoritate localã sau o unitate administrativ-teritorialã a acestuia, în scopul obţinerii de profituri. ART. 20 Profesori Prin derogare de la prevederile art. 15, un profesor care este prezent într-un stat contractant pentru o perioada care nu depãşeşte doi ani, în scopul de a preda la o universitate, colegiu, şcoala sau alta instituţie de învãţãmînt a acelui stat şi care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant, este scutit de impozit asupra remuneraţiilor aferente acestei activitãţi în primul stat contractant menţionat. ART. 21 Studenţi şi stagiari Un student sau un stagiar care este prezent într-un stat contractant numai în scopul educãrii sau pregãtirii sale şi care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant este scutit de impozit în primul stat contractant menţionat asupra sumelor primite din afarã acelui prim stat contractant menţionat, în scopul întreţinerii, educãrii sau pregãtirii sale. ART. 22 Alte venituri Orice venituri care nu sînt tratate în dispoziţiile precedente ale prezentului acord, indiferent de unde provin, obţinute de un rezident al unui stat contractant care este supus impozitului asupra acestor venituri în acel stat, sînt supuse impozitului numai în acel stat.
IV. Eliminarea dublei impuneri ART. 23 Eliminarea dublei impuneri Dubla impunere va fi eliminata dupã cum urmeazã: 1. În cazul României, impozitele plãtite de rezidentii romani asupra venitului sau capitalului, impozabile în Republica Africa de Sud, în conformitate cu prevederile prezentului acord, vor fi deduse din impozitele romane datorate potrivit legislaţiei fiscale romane. Aceasta deducere nu poate totuşi sa depãşeascã acea parte a impozitului pe venit sau pe capital calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã şi care este atribuibila venitului sau capitalului care poate fi impus în Republica Africa de Sud. 2. În cazul Republicii Africa de Sud, impozitele plãtite de rezidentii sud-africani asupra venitului sau capitalului impozabile în România, în conformitate cu prevederile prezentului acord, vor fi deduse din impozitele sud-africane datorate potrivit legislaţiei fiscale sud-africane. Aceasta deducere nu poate totuşi sa depãşeascã acea parte a impozitului pe venit sau pe capital calculatã înainte ca deducerea sa fie acordatã şi care este atribuibila venitului sau capitalului care poate fi impus în România. 3. Expresiile impozit roman şi impozit sud-african se vor considera ca includ cuantumul impozitului care ar fi trebuit sa fie plãtit dacã impozitul nu ar fi fost redus în conformitate cu legislaţia destinatã sa promoveze dezvoltarea economicã sau descentralizarea în oricare dintre statele contractante, efectivã la data intrãrii în vigoare a prezentului acord sau în conformitate cu prevederile legale ce vor fi introduse în viitor în legislaţia fiscalã a fiecãrui stat contractant, care vor modifica sau completa legislaţia existenta. 4. Profiturile obţinute dintr-un credit acordat de un stat contractant, de o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorialã sau orice agenţie a acestuia, unui rezident al celuilalt stat contractant, în scopul promovãrii dezvoltãrii economice sau al descentralizãrii în primul stat contractant menţionat, sînt impozabile numai în primul stat contractant menţionat.
V. Prevederi speciale ART. 24 Nediscriminarea 1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supuşi în celãlalt stat contractant la nici o impozitare sau obligaţie legatã de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît aceea la care sînt sau pot fi supuşi nationalii acelui celãlalt stat aflaţi în aceeaşi situaţie. 2. Un stat contractant nu poate modifica impunerea unui rezidental al celuilalt stat contractant prin includerea unor elemente de venit deja impuse în celãlalt stat contractant, dupã expirarea perioadei de prescripţie prevãzutã de legislaţia sa interna. 3. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celãlalt stat contractant nu va fi stabilitã în condiţii mai puţin favorabile în acel celãlalt stat contractant decît impunerea stabilitã întreprinderilor acelui celãlalt stat contractant care desfãşoarã aceleaşi activitãţi. 4. Întreprinderile unui stat contractant, al cãror capital este, în totalitate sau în parte, deţinut sau controlat, direct sau indirect, de unul sau mai mulţi rezidenţi al celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menţionat nici unei impozitãri sau obligaţii legate de aceasta, diferita sau mai împovãrãtoare decît impunerea sau obligaţiile la care sînt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat contractant menţionat. 5. Nici o dispoziţie a prezentului articol nu va fi interpretatã ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenţilor celuilalt stat contractant orice deduceri personale, înlesniri sau reduceri de ordin fiscal pe baza situaţiei civile sau a sarcinilor familiale, pe care le acorda propriilor rezidenţi. 6. În prezentul articol termenul impozitare înseamnã impozitele care fac obiectul prezentului acord. ART. 25 Procedura amiabila 1. Cînd un rezident al unui stat contractant considera ca datoritã mãsurilor luate de unul sau ambele state contractante rezulta sau va rezulta pentru el o impozitare care nu este conformã cu prezentul acord, el poate, indiferent de cãile de atac prevãzute de legislaţia nationala a acelor state contractante, sa supunã cazul sau autoritãţii competente a statului contractant al cãrui rezident este. Cazul trebuie sa fie prezentat într-o perioada de trei ani de la prima notificare a mãsurii din care rezulta o impozitare care nu este conformã cu prevederile prezentului acord. 2. Autoritatea competenta se va strãdui, dacã reclamaţia îi pare intemeiata şi dacã ea însãşi nu este în mãsura sa aducã o soluţionare corespunzãtoare, sa rezolve cazul pe baza unei înţelegeri amiabile cu autoritatea competenta a celuilalt stat contractant, în vederea evitãrii unei impozitãri care nu este în conformitate cu acordul. 3. Autoritãţile competente ale statelor contractante se vor strãdui sa rezolve, pe calea înţelegerii amiabile, orice dificultãţi sau dubii rezultate ca urmare a interpretãrii sau aplicãrii prezentului acord. Ele pot, de asemenea, sa se consulte reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile care nu sînt prevãzute în prezentul acord. 4. Autoritãţile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizãrii unei înţelegeri în sensul paragrafelor precedente. Cînd pentru a se ajunge la o înţelegere apare oportun sa aibã loc un schimb oral de opinii, acesta poate avea loc în cadrul unei comisii compuse din reprezentanţi ai autoritãţilor competente ale statelor contractante. ART. 26 Schimbul de informaţii 1. Autoritãţile competente ale statelor contractante vor face schimb de informaţii necesare pentru aplicarea dispoziţiilor prezentului acord şi ale legislaţiei interne a statelor contractante, referitoare la impozitele vizate de prezentul acord, în mãsura în care impozitarea prevãzutã de aceasta legislaţiei este în concordanta cu prezentul acord. Orice informaţie astfel obţinutã va fi tratata ca secret şi nu va fi divulgatã nici unei persoane sau autoritãţi, altele decît cele însãrcinate cu stabilirea sau încasarea impozitelor care fac obiectul prezentului acord. 2. Dispoziţiile paragrafului 1 nu vor fi, în nici un caz, interpretate ca impunind unei autoritãţi competente obligaţia: a) de a lua mãsuri administrative contrare legislaţiei sau practicii administrative a unuia sau a celuilalt stat contractant; b) de a furniza informaţii care nu pot fi obţinute pe baza legislaţiei sau a practicii administrative normale a unuia sau a celuilalt stat contractant; c) de a transmite informaţii care ar divulga un secret comercial, de afaceri, industrial sau profesional sau un procedeu comercial ori informaţii a cãror divulgare ar fi contrarã ordinii publice. ART. 27 Funcţionari diplomatici şi consulari Dispoziţiile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale ale membrilor misiunilor diplomatice sau consulare, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale. ART. 28 Intrarea în vigoare 1. Prezentul acord va fi ratificat în conformitate cu prevederile constituţionale în vigoare în fiecare stat contractant şi va intra în vigoare în a 30-a zi dupã schimbul notelor prin care se arata ca ambele pãrţi au adus la îndeplinire aceste prevederi. 2. Dispoziţiile prezentului acord se vor aplica: a) în ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa, pentru sumele plãtite sau creditate la/sau dupã 1 ianuarie imediat urmãtor datei la care prezentul acord a intrat în vigoare; b) în ceea ce priveşte celelalte impozite, pentru anii fiscali ai persoanelor îndreptãţite sa beneficieze de prevederile prezentului acord care încep la/sau dupã 1 ianuarie imediat urmãtor datei la care prezentul acord a intrat în vigoare. ART. 29 Denunţarea 1. Prezentul acord va rãmîne în vigoare pe o perioada nedeterminatã, însã oricare stat contractant poate denunta acordul prin canale diplomatice, prin trimiterea unei notificãri de denunţare celuilalt stat contractant, nu mai tirziu de 30 iunie al fiecãrui an calendaristic, începînd dupã expirarea unei perioade de 5 ani de la data intrãrii în vigoare a acordului. 2. În aceasta situaţie acordul îşi va inceta aplicabilitatea: a) în ce priveşte impozitele reţinute prin stopaj la sursa, pentru sumele plãtite sau creditate dupã sfîrşitul anului calendaristic în care s-a transmis notificarea; b) în ce priveşte celelalte impozite, pentru anii fiscali ai persoanelor îndreptãţite sa beneficieze de prevederile prezentului acord, care încep dupã sfîrşitul anului calendaristic în care s-a transmis notificarea. Drept pentru care, subsemnaţii, autorizaţi în buna şi cuvenitã forma, au semnat prezentul acord. Fãcut în doua exemplare originale la Bucureşti în a 12-a zi a lunii noiembrie a anului una mie noua sute nouãzeci şi trei, în limbile romana, engleza şi afrikns, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergenţe în interpretare, textul în limba engleza va preleva.
Pentru Guvernul României, Eugeniu Corneliu Gorcea, secretar de stat în Ministerul Finanţelor
Pentru Guvernul Republicii Africa de Sud T. G. Alant, ministru adjunct în Ministerul Finanţelor
────────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
