Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
ACORD din 10 mai 1976 intre Republica Socialista Romania si Republica Araba Egipt privind promovarea si garantarea reciproca a investitiilor de capital
EMITENT: CONSILIUL DE STAT PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 93 din 4 noiembrie 1976
Republica Socialistã România şi Republica Arabã Egipt,
în dorinta de a dezvolta relaţiile de colaborare economicã existenta între cele doua tari,
intentionand sa creeze condiţii favorabile pentru investiţii de capital ale investitorilor unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante,
recunoscând ca garantarea investiţiilor de capital conform acestui acord stimuleaza initiativa în acest domeniu,
au convenit cele ce urmeazã:
ART. 1
1. Fiecare parte contractantã va promova pe teritoriul sau investiţiile de capital ale investitorilor celelaltei pãrţi contractante.
2. Investiţiile de capital, admise conform legilor şi reglementãrilor corespunzãtoare ale partii contractante pe teritoriul cãreia se efectueazã investiţiile, se bucura de protecţia şi de garanţiile prevãzute în prezentul acord.
ART. 2
Fiecare parte contractantã nu va supune, pe teritoriul sau, investiţiile de capital sau pe investitorii celeilalte pãrţi contractante la un tratament mai puţin favorabil decât cel acordat investiţiilor şi investitorilor din terţe tari cu care s-au încheiat acorduri similare.
ART. 3
1. Investiţiile de capital efectuate de investitorii unei pãrţi contractante pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante nu vor putea fi expropriate decât pentru utilitate publica şi contra unei despãgubiri. Despãgubirea va trebui sa corespundã valorii investiţiei la data exproprierii, sa fie efectiv realizabila, liber transferabila şi vãrsatã fãrã întârziere. Cel mai târziu în momentul exproprierii se va prevedea o procedura adecvatã pentru stabilirea sumei şi modul de plata al despãgubirii. La cererea partii interesate, cuantumul despãgubirii poate fi reevaluat de tribunalul competent din ţara în care investiţia a fost efectuatã.
Dacã un diferend între un investitor şi partea contractantã pe teritoriul cãreia s-a realizat investiţia, cu privire la cuantumul despãgubirii, continua sa existe dupã hotãrârea finala a tribunalului naţional, fiecare parte este indreptatita sa supunã diferendul, potrivit procedurii prevãzutã de Convenţia încheiatã la Washington la 18 martie 1965, la Centrul internaţional pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii, pentru reconciliere şi arbitraj.
2. Investitorii unei pãrţi contractante ale cãror investiţii au suferit pierderi ca urmare a unui rãzboi sau altui conflict armat, unei revoluţii, unei stãri de urgenta nationala sau unei revolte, pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, vor porni de la aceasta din urma despãgubirea necesarã, care trebuie sa acopere pierderile suferite. Sumele privind aceste despãgubiri vor fi liber transferabile.
3. În ceea ce priveşte problemele reglementate în prezentul articol, investitorii unei pãrţi contractante se vor bucura pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante de tratamentul naţiunii celei mai favorizate.
ART. 4
Fiecare parte contractantã garanteazã investitorilor celeilalte pãrţi contractante liberul transfer al beneficiului net şi, în caz de lichidare, a produsului lichidãrii.
ART. 5
Dacã o parte contractantã efectueazã plati cãtre proprii sãi investitori în scopul acoperirii pierderilor suferite la investiţiile efectuate pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, ca urmare a cauzelor prevãzute la art. 3 paragrafele 1 şi 2 ori a mãsurilor restrictive contrare prevederilor art. 4, cealaltã parte contractantã, fãrã prejudiciul drepturilor primei pãrţi contractante decurgând din art. 10, va recunoaşte transmiterea tuturor drepturilor şi revendicarilor acestor investitori cãtre prima parte contractantã, astfel cum acestea sunt prevãzute în documentele pe baza cãrora investiţiile au fost efectuate. Într-o astfel de situaţie, prima parte contractantã va fi autorizata, ca o consecinta a subrogarii, sa exercite drepturile şi revendicarile corespunzãtoare, în aceeaşi mãsura ca şi predecesorul sau. În ceea ce priveşte transferul vãrsãmintelor de efectuat cãtre partea contractantã plãtitoare, ca urmare a subrogarii, prevederile 3 paragrafele 1 şi 2 şi ale art. 4 sunt aplicabile întocmai.
ART. 6
Transferurile prevãzute la art. 3 paragrafele 1 şi 2, precum şi la art. 4 şi 5, vor fi efectuate în aceeaşi valuta convertibilã în care a fost realizatã investiţia, neîntârziat şi la cursul oficial de schimb valabil, la data plãţii.
ART. 7
Dacã din viitoarele acorduri între cele doua pãrţi contractante rezulta ca investiţiilor de capital ale oricãrei pãrţi li se acorda condiţii mai favorabile decât investiţiilor realizate în cadrul prezentului acord, acestea vor beneficia de astfel de condiţii.
Fiecare parte contractantã va respecta orice alta obligaţie pe care şi-a asumat-o referitor la investiţiile de capital efectuate pe teritoriul sau de investitori ai celeilalte pãrţi contractante.
ART. 8
1. Termenul de investiţie de capital cuprinde aportul la investiţie, potrivit legilor şi reglementãrilor corespunzãtoare ale partii contractante pe teritoriul cãreia investiţiile sunt realizate şi documentelor privind aprobarea investiţiei.
2. Termenul de beneficiu net cuprinde sumele plãtite drept cote de câştig pentru o investiţie de capital.
3. Prin investitori se înţeleg:
a) În ceea ce priveşte Republica Socialistã România: unitãţi economice romane având personalitate juridicã şi care, potrivit legii, sunt îndreptãţite sa desfãşoare activitate de comerţ exterior şi de cooperare economico-internationala.
b) În ceea ce priveşte Republica Arabã Egipt: toate persoanele fizice şi persoanele juridice care au naţionalitate egipteana.
ART. 9
Sunt deopotrivã supuse dispoziţiilor prezentului acord investiţiile pe care investitorii uneia dintre pãrţile contractante le-au efectuat pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord.
ART. 10
1. Diferendele dintre pãrţile contractante privitoare la interpretarea şi aplicarea prezentului acord se soluţioneazã prin negocieri între cele doua pãrţi. Dacã un asemenea diferend nu poate fi soluţionat în decurs de 6 luni de la începerea tratativelor, atunci - la cererea uneia dintre pãrţile contractante
- diferendul este supus unui tribunal de arbitraj.
2. Tribunalul de arbitraj se formeazã şi va lucra dupã cum urmeazã: fiecare parte contractantã numeşte un arbitru; cei doi arbitri, de comun acord, propun ambelor pãrţi contractante spre aprobare un preşedinte, care trebuie sa fie cetãţean al unui stat terţ, desemnat de ambele pãrţi contractante. Arbitrii sunt numiţi în decurs de 3 luni, iar preşedintele, în decurs de 5 luni, dupã ce una dintre pãrţile contractante a fãcut cunoscut celeilalte ca vrea sa prezinte diferendul unui tribunal de arbitraj . Dacã arbitrii nu sunt numiţi în termenul convenit, atunci partea contractantã care nu şi-a numit arbitrul este de acord ca acesta sa fie numit de cãtre secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Dacã cele doua pãrţi contractante nu cad de acord asupra numirii preşedintelui, atunci ele sunt, de asemenea, de acord ca acesta sa fie numit de cãtre secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
3. Tribunalul de arbitraj adopta hotãrârile sale pe baza prezentului acord şi a altor acorduri similare încheiate între cele doua pãrţi contractante, precum şi dupã principiile şi normele dreptului internaţional. El hotãrãşte cu majoritate de voturi. Hotãrârea este definitiva şi obligatorie. Numai guvernele celor doua pãrţi contractante pot înaintea tribunalului de arbitraj acţiuni şi pot participa la dezbaterile acestuia.
4. Fiecare parte contractantã suporta cheltuielile arbitrului desemnat de ea şi cele fãcute de reprezentanţii ei la dezbaterile tribunalului. Cheltuielile privind preşedintele şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante.
5. Tribunalul de arbitraj îşi stabileşte propria sa procedura.
ART. 11
1. Prezentul acord va fi supus ratificãrii, instrumentele de ratificare urmeazã sa fie schimbate, cat mai curând posibil, la Bucureşti.
2. Prezentul acord intra în vigoare la o luna dupã efectuarea schimbului instrumentelor de ratificare. Acesta rãmâne în vigoare timp de 20 de ani şi se prelungeşte, pe durate de câte 20 de ani, în afarã de cazul în care nu a fost denunţat în scris cu un an înainte de expirare, de cãtre una dintre pãrţile contractante. Dupã expirarea primei perioade de 20 de ani, acordul poate oricând fi denunţat, dar continua sa rãmânã în vigoare încã un an dupã denunţarea sa.
3. Pentru investiţiile de capital efectuate pana la data expirãrii valabilitãţii prezentului acord, prevederile acestuia vor fi aplicabile timp de 20 de ani, începând de la data expirãrii sale, asa cum s-a prevãzut în paragraful 2 de mai sus.
Fãcut şi semnat la Cairo la 10 mai 1976, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, arabã şi engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.
Pentru
Republica Socialistã România
Petru Burlacu,
ambasador extraordinar şi
plenipotenţiar
al
Republicii Socialiste România
în
Republica Arabã Egipt
Pentru
Republica Arabã Egipt
Dr. Mohamed Zaki Sfei,
ministru al economiei şi
ministru de stat
pentru
cooperare economicã
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
