Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: ACORD ASUPRA PROIECTULUI din 21 decembrie 2001 privind

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

ACORD ASUPRA PROIECTULUI din 21 decembrie 2001 privind "Dezvoltarea utilitatilor municipale - sistemul de incalzire din Fagaras - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judetul Brasov"

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 546 din 30 iulie 2003

Comenteaza legea

Având în vedere Memorandumul de înţelegere privind cooperarea dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera,
Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei (guvernele participante) au convenit urmãtoarele:

ART. 1
Scop şi obiective
Acest acord stabileşte termenii şi procedurile pentru asistenta norvegiana acordatã pentru proiectul "Modernizarea sistemului de încãlzire din oraşul Fagaras, România" (denumit în continuare Proiect), proiect tip JI, în conformitate cu Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice (UNFCCC) şi cu Protocolul de la Kyoto. Principalele obiective ale Proiectului sunt de a câştiga experienta, de a sprijini eforturile României pentru finanţarea şi implementarea mãsurilor de eficienta energetica, de reducere a emisiei de gaze cu efect de sera, în special dioxid de carbon [CO(2)], şi de reducere a poluarii aerului. Guvernul Regatului Norvegiei asigura parţial finanţarea Proiectului, în completare la împrumutul de la Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Guvernul României va asigura cofinantarea prin autoritãţile locale, asa cum se specifica în anexa nr. 2 la prezentul acord.
Proiectul se va realiza în concordanta cu criteriile internaţionale stabilite pentru activitãţile privind proiectele cu implementare în comun, conform Deciziei 5/CP.1 a Conferintei pãrţilor la UNFCCC şi documentului FCCC/SBSTA/1996/8 (anexa IV) al Organismului subsidiar pentru consiliere ştiinţificã şi tehnologicã al UNFCCC şi art. 6 din Protocolul de la Kyoto.
Descrierea şi detaliile proiectului aprobat de guvernele participante şi de partenerii Proiectului sunt incluse în anexa nr. 1 la prezentul acord.
ART. 2
Cooperare-reprezentare-administrare
1. Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului din România (MAPM) şi Ministerul Mediului din Norvegia (MMN) vor coopera strâns pentru a asigura îndeplinirea cu succes a obiectivului Proiectului şi pentru a pune mai eficient în valoare informaţiile din acest proiect. Pãrţile vor asigura implementarea Proiectului într-o maniera total corespunzãtoare cu deciziile şi recomandãrile UNFCCC existente şi cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto. Dacã va fi necesar, pãrţile vor cauta sa facã modificãri cu privire la implementarea Proiectului pentru a se asigura ca Proiectul este în concordanta cu liniile directoare şi cu regulile viitoare pentru JI. Fiecare parte va furniza celeilalte pãrţi toate informaţiile care pot fi rezonabil cerute pentru continuarea Proiectului.
2. În chestiuni privitoare la administrarea acestui acord, Autoritatea Norvegiana pentru Controlul Poluarii (NPCA) va fi autoritatea competenta sa reprezinte MMN din partea Norvegiei. Din partea României Inspectoratul de Protecţie a Mediului Braşov va fi autoritatea competenta sa reprezinte MAPM.
3. În scopul asigurãrii punerii mai eficient în valoare a informaţiilor din Proiect, se va stabili un comitet comun al Proiectului (numit Comitet) cu participarea ambelor pãrţi.
Comitetul:
- va discuta şi va avea în vedere chestiuni şi probleme legate de transferarea unitãţilor de reducere a emisiilor (URE);
- va analiza progresul Proiectului;
- va discuta posibilele revizuiri ale planurilor Proiectului;
- va discuta şi va rezolva chestiunile legate de revizuirea Proiectului, monitorizarea, verificarea şi raportarea în lumina experienţei dobândite şi în concordanta cu deciziile UNFCCC şi cu liniile directoare şi regulile viitoare pentru JI;
- aproba toate rapoartele.
Comitetul nu trebuie sa se reuneascã pentru a lua decizii.
ART. 3
Contribuţii şi obligaţii ale Guvernului Regatului Norvegiei
1. Pana la intrarea în vigoare a acestui acord, MMN în cooperare cu Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuţia norvegiana, în urma unei cereri scrise de la autoritatea localã romana prin Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (MLPTL). Aceasta cerere va include o confirmare ca s-a deschis contul autoritãţii locale specificat în paragraful 2. Autoritatea localã romana, prin MLPTL, va recunoaşte, în scris, la MMN primirea contribuţiei.
2. MMN, în baza termenilor şi procedurilor specificate în paragraful 1, va transfera în contul autoritãţii locale (care este responsabilã de administrarea fondurilor) o contribuţie financiarã de 5 milioane coroane norvegiene (cinci milioane NOK) care sa fie utilizaţi exclusiv pentru a asista în finanţarea Proiectului.
3. Pana la intrarea în vigoare a acestui acord Guvernul Regatului Norvegiei va face toate aranjamentele necesare pentru a transfera contribuţia, în conformitate cu paragraful 1, în contul Proiectului.
4. Rambursarea contribuţiilor poate fi cerutã total sau parţial dacã se constata ca fondurile sau o parte a fondurilor nu sunt utilizate în mod corespunzãtor.
5. Înainte de cererea replatii pãrţile se vor consulta în vederea gasirii unei soluţii la problema în cauza.
ART. 4
Contribuţii şi obligaţii ale Guvernului României
1. Guvernul României prin Ministerul lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei (MLPTL) va informa Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, despre primirea contribuţiei în concordanta cu art. 3.
2. Autoritãţile romane locale sunt responsabile pentru administrarea, informarea privind utilizarea fondului şi mãrirea dobânzii fondului. Orice marire a dobânzii contribuţiei va fi utilizata pentru beneficiul Proiectului, asa cum au convenit pãrţile în scris.
3. Guvernul României va face toate eforturile rezonabile pentru a facilita implementarea cu succes a Proiectului, şi:
- MLPTL are responsabilitatea globalã pentru planificarea, administrarea şi implementarea Proiectului, în cooperare cu celelalte instituţii relevante din România;
- MAPM asigura faptul ca Proiectul este în concordanta cu politica nationala de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera;
- autoritãţile locale asigura ca conturile Proiectului sunt ţinute în concordanta cu practicile contabile general acceptate;
- MLPTL informeazã prompt Ministerul Mediului din Norvegia, în scris, cu privire la orice condiţii care interfereaza sau ameninta sa interfereze cu implementarea cu succes a Proiectului;
- implementarea, coordonarea tehnica şi monitorizarea Proiectului sunt responsabilitatea MLPTL, care, de asemenea, este responsabil pentru Programul municipal de încãlzire pentru 5 oraşe, inclusiv Fagaras, - un program cofinantat de BERD.
4. Guvernul Regatului Norvegiei va cere transferul unitãţilor de reducere a emisiilor (URE) pentru contribuţii, în baza anexei nr. 1 la acest acord, de la data la care Conferinţa pãrţilor la UNFCCC poate decide ca cererile pot fi fãcute pentru îndeplinirea angajamentelor menţionate în UNFCCC şi în Protocolul de la Kyoto. Dacã Proiectul nu se conformeazã cu liniile directoare şi regulile viitoare pentru JI, pãrţile vor coopera pentru gãsirea mijloacelor de modificare a Proiectului, care sa asigure conformarea cu astfel de cerinţe.
Creditele (unitãţile de reducere a emisiilor URE) vor fi împãrţite între cele doua guverne participante astfel:
- Norvegia va primi pentru prima perioada de angajament (2008-2012) 170.000 tone de dioxid de carbon echivalent, care reflecta reducerile estimate de emisii ale Proiectului în aceasta perioada;
- România va primi reducerile de emisii rãmase, în perioada proiectului JI (aproximativ 319.000 tone de dioxid de carbon echivalent).
Creditele (unitãţile de reducere a emisiilor URE) pentru prima perioada de angajament se vor baza pe o verificare. Creditele (unitãţile de reducere a emisiilor URE) devin transferabile în momentul în care Proiectul a fost verificat de o a treia parte independenta. Verificarea va fi facuta cel târziu pana în anul 2013.
ART. 5
Situaţia de referinta şi beneficii pentru mediu
1. Situaţia de referinta sau modalitatea de dezvoltare previzionata, formulatã în cadrul Proiectului, este descrisã în detaliu în anexa nr. 1. Se asigura ca prezentul sistem municipal de încãlzire îşi va continua funcţionarea pe perioada primilor 2 ani ai Proiectului, cu investiţii minime destinate pãstrãrii stãrii de funcţionare a sistemului. O modalitate alternativa de dezvoltare a emisiilor care corespunde performantelor previzionate în Proiectul de conservare a energiei termice al BERD, acum aflat în implementare, este însuşitã ca situaţie de referinta.
2. Reducerile previzionate de emisii de gaze cu efect de sera, în perioada de funcţionare a Proiectului, au fost estimate în cadrul studiului de fezabilitate la aproximativ 489.000 tone de dioxid de carbon. Emisiile anuale anticipate în situaţia de referinta se asteapta sa înceapã cu 45.000 tone şi sa creascã la 50.000 tone dioxid de carbon. Reducerile anuale de dioxid de carbon sunt estimate sa fie de 29.000 tone în primii ani şi sa creascã la 36.000 tone în ultimii ani ai perioadei Proiectului JI. Acest lucru este descris cu mai multe detalii în anexa nr. 1.
3. Situaţia de referinta şi beneficiile pentru mediu vor fi ajustate în cazul creşterii numãrului de consumatori la reţeaua de încãlzire municipala.
ART. 6
Notificarea şi raportarea
1. Pãrţile vor raporta în comun cãtre UNFCCC, în baza formatului uniform de raportare, asupra Proiectului, în urmãtoarea modalitate:
(i) un raport comun privind pregãtirea Proiectului;
(ii) în baza unor rapoarte anuale, comune, modul în care se aplica Proiectul.
Aceste rapoarte se vor transmite Conferintei pãrţilor la UNFCCC prin intermediul Secretariatului UNFCCC şi trebuie fãcut orice efort pentru a îndeplini termenele fixate pentru aceste raportari. Transmiterea rapoartelor comune va include transmiterea unei scrisori de însoţire oficialã care va fi semnatã de MAPM şi MMN în calitate de autoritãţi autorizate sa notifice şi sa pregãteascã aprobãrile pentru proiectele JI. Raportarea comuna este transmisã Secretariatului UNFCCC de cãtre MAPM şi MMN. MAPM şi MMN vor pregati, de asemenea, un raport destinat factorilor de decizie privind pregatirile destinate Proiectului.
2. MAPM, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, va pregati o propunere de raport privind pregatirile asupra Proiectului şi anual va pregati propuneri de rapoarte privind aplicarea Proiectului, pentru ca acestea sa fie supuse aprobãrii MMN. Raportul anual comun se va baza, dar nu se va limita la formatul uniform de raportare, acceptat de UNFCCC. Raportul va include atât cifrele de emisie pentru gazele cu efect de sera, cat şi reducerile comparate cu situaţia de referinta prezentatã în anexa nr. 1.
3. MAPM, în colaborare cu autoritãţile locale, va supune aprobãrii MMN un raport de audit privind situaţia conturilor Proiectului, în limita fondurilor furnizate. Dacã pregatirile Proiectului acoperã o perioada mai mare de un an, se va emite un raport de audit, nu mai târziu de 3 luni dupã fiecare an financiar. Auditul va fi fãcut de o firma recunoscuta de audit. Raportul de audit va certifica:
- principiile aplicate pe parcursul auditului;
- circulaţia totalã a fondurilor, începând cu primirea acestora de cãtre autoritãţile locale, pana la folosinta finala pentru diverse activitãţi;
- corectitudinea şi integritatea totalã a cifrelor şi faptul ca reflecta situaţia prezenta descrisã în cadrul Proiectului;
- orice informaţie importanta din cadrul auditului.
4. Costurile auditului se vor acoperi de cãtre Regia Autonomã Servicii Comunale (RASC) Fagaras.
ART. 7
Monitorizare şi verificare
1. Reducerile de emisii de gaze cu efect de sera se vor verifica de cãtre o societate independenta norvegiana - în primul an dupã ce proiectul este finalizat. Aceste costuri ale consultantilor norvegieni se vor acoperi de cãtre MMN. Raportul din cadrul acestui audit de mediu va include raportul cãtre UNFCCC. În anii urmãtori rapoartele transmise Secretariatului UNFCCC se vor verifica în concordanta cu liniile directoare şi cu procedurile date de UNFCCC în cadrul limitelor fondurilor economice furnizate pentru Proiect.
2. Guvernele participante au convenit ca monitorizarea emisiilor de dioxid de carbon reale sa se facã de cãtre operatorii de la fiecare statie termica. Se vor monitoriza continuu, prin folosirea echipamentului de mãsurare automatã şi se vor verifica anual urmãtorii parametri: (i) consumul combustibilului de cãtre boilere şi de centralele de termoficare (separat); (ii) caldura produsã, masurata la ieşirea din boiler; (iii) caldura furnizatã, masurata în contoare la substatii; şi (iv) electricitatea produsã.
3. Proiectul a fost proiectat şi se va implementa într-un mod care sa garanteze o transparenta maxima şi accesul experţilor calificaţi şi al entitatilor de verificare a Proiectului pe parcursul tuturor fazelor de implementare a acestuia, inclusiv accesul total la datele Proiectului, metodologia şi la verificarea reducerilor de emisii de gaze cu efect de sera rezultate din Proiect.
4. Dupã ce faza de pregãtire a Proiectului este finalizatã, cooperarea pe parcursul fazei operationale se va limita la monitorizarea, verificarea şi raportarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de sera.
ART. 8
Intrarea în vigoare
1. Prezentul acord va intra în vigoare la data la care memorandumul de înţelegere intra în vigoare şi va rãmâne în vigoare pana la data pana la care pãrţile şi-au îndeplinit obligaţiile care decurg din prezentul acord. Modalitatea ca aceste obligaţii vor fi privite ca îndeplinite se va determina prin consultãri între pãrţi, prin intermediul Comitetului comun al Proiectului.
2. Ambele pãrţi au dreptul sa denunţe acordul printr-o notificare scrisã adresatã celeilalte pãrţi, cu 3 luni înainte de data de denunţare.
3. Înţelegerile privind cooperarea, reprezentarea, administrarea şi raportarea, conform art. 2 şi 5, în cazul în care nu s-a stipulat altfel, îşi pãstreazã efectul pe parcursul aplicãrii Proiectului. O revizuire a acestor proceduri se va efectua dupã finalizarea fazei-pilot actuale (AIJ).
Semnat la Oslo la 21 decembrie 2001, în doua exemplare originale, fiecare în limbile romana, engleza şi norvegiana, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenta de interpretare textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,
Şerban Vlad,
ambasador

Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,
Borge Brende,
ministrul mediului

ANEXA 1

───────
la acord
──────────

MODERNIZAREA
sistemului de încãlzire în Fagaras, România

1. Generalitati
În aceasta anexa sunt descrise principalele aspecte ale Proiectului, situaţia de referinta şi alternativa JI.
Cifrele din aceasta anexa se bazeazã pe un studiu de fezabilitate elaborat de Institutul pentru Tehnologia Energiei în martie 1999, cu modificãri fãcute în ianuarie 2000. Aceste modificãri se bazeazã pe presupunerea unei eficiente energetice mai mari în cazul alternativei JI, în concordanta cu standardele BERD, cu o reducere corespunzãtoare a consumului de gaz şi a emisiilor de dioxid de carbon.
Sistemul de încãlzire din Fagaras deserveste în mod curent aproximativ 29.000 de locuitori din totalul de 50.000 de locuitori. Regia Autonomã Servicii Comunale (RASC) Fagaras este o companie municipala care furnizeazã servicii de încãlzire, apa calda şi canalizare pentru locuitorii din Fagaras.
În actualul sistem de încãlzire caldura este generata în staţiile de încãlzire de la "Nitramonia", combinat chimic industrial aflat în afarã oraşului Fagaras, şi în statia de încãlzire din oraş. Apa calda este transportatã pe o distanta lungã prin ţevi prost izolate. Centrala termica şi sistemul de distribuţie sunt vechi, prezintã un grad avansat de uzura şi au o eficienta scãzutã. Din cauza acestei livrãri ineficiente autoritãţile municipale doresc sa aibã propriul lor sistem de încãlzire, mai eficient.
O parte din acest sistem, care deserveste 17.000 de locuitori, este în curs de reabilitare cu ajutorul unui credit de la Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Reabilitarea va consta în înlocuirea centralelor termice şi tevilor vechi cu unele noi. Astfel se asteapta sa se reducã consumul de combustibil cu aproape 50% prin creşterea eficientei. Pentru restul de 12.000 de locuitori nu exista nici o posibilitate pentru o imbunatatire tehnica similarã din cauza restrictiilor de credit impuse pana la achitarea creditului BERD.
Proiectul norvegian JI împreunã cu ceilalţi participanţi la acest proiect (bugetul de stat, bugetul local şi componenta BERD) vor contribui la crearea sistemului de încãlzire pentru cei 12.000 de locuitori rãmaşi.
2. Situaţia de referinta
Pentru a putea evalua dacã un proiect îndeplineşte criteriile pentru proiectele JI, este important sa existe date cu privire la emisii atât în cazul implementarii Proiectului, cat şi în cazul neimplementarii acestuia.
Caldura furnizatã pentru oraşul Fagaras este produsã într-o centrala termoelectrica şi un boiler. Sistemul are o eficienta energetica de 42% şi în prezent producţia de energie este cu aproximativ 35% mai scãzutã decât cererea realã a consumatorilor, în concordanta cu normele româneşti pentru zona Fagaras.
Pana la achitarea creditului BERD nu exista mijloace financiare pentru a îmbunãtãţi eficienta sistemului de încãlzire existent la "Nitramonia" şi de furnizare a caldurii în Fagaras. Astfel, nu a fost dezvoltata nici o sursa alternativa de energie sau situaţie de referinta privind emisiile de dioxid de carbon [CO(2)].
Situaţia de referinta pentru cei 12.000 de locuitori este calculatã prin adãugarea la consumul actual de combustibil a creşterii consumului de combustibil necesar pentru a se atinge normele româneşti. În plus cererea de combustibil se asteapta sa creascã ca urmare a unei descresteri anuale moderate a eficientei sistemului de 1% peste situaţia de referinta, pe o perioada a proiectului de 15 ani.
Figura 1. Situaţia de referinta a emisiilor de CO(2) şi reducerea emisiilor de CO(2) pentru proiectul JI

Nota CTCE Piatra Naeamt

Figura 1, se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 546 din 30 iulie 2003, la pag. 7 - (a se vedea imaginea asociata).

3. Alternativa JI
Au fost elaborate patru scenarii alternative JI. Doar un scenariu este recomandat ca cel mai eficient din punct de vedere al costului şi al posibilitatii de implementare (alternativa nr. 4). Alternativa a fost aleasã pe baza catorva motive. Alternativa JI va asigura reduceri permanente ale emisiilor de dioxid de carbon prin utilizarea unui sistem independent de încãlzire, ceea ce va fi de mare importanta. Contrar celorlalte alternative, proiectul JI va moderniza partea din sistemul de încãlzire a oraşului Fagaras care nu a fost introdusã în prima faza a proiectului "Dezvoltarea utilitãţilor municipale - sistemul de încãlzire din Fagaras".
Principala caracteristica a alternativei JI este reabilitarea unor staţii şi substatii rãmase de reabilitat. Proiectul se referã la transformarea a 4 puncte termice în 4 termocentrale. Aceasta va conduce la urmãtoarele schimbãri:
● reabilitarea termocentralei "Centru II" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Centru II" şi "Posta";
● reabilitarea termocentralei "Titu Pertia" va deservi consumatorii din actualul punct termic "Titu Pertia" şi termocentrala actuala "Narcisa";
● punctul termic "Câmpului" va fi modernizat şi va fi termocentrala "Câmpului";
● termocentrala reabilitata "Sere" va deservi consumatorii din actualele puncte termice "Colonia Combinat" şi "Sere";
● se va reabilita reţeaua de distribuţie cu o lungime de 8,8 km.
Încãlzirea şi apa calda menajera vor fi distribuite printr-o noua reţea tip "4 ţevi", ingropata, alcãtuitã din ţevi preizolate. Sistemul va fi echipat cu contoare pentru încãlzire şi apa calda menajera conectate la un sistem de control automat în substatii, care va fi utilizat pentru monitorizarea şi facturarea încãlzirii şi apei calde menajere la consumatori. Sistemul de control va servi, de asemenea, ca baza pentru monitorizarea şi evaluarea consumului de combustibil şi a emisiilor de dioxid de carbon aferente.
4. Comparatie între situaţia de referinta şi alternativa JI
Alternativa JI va conduce la o reducere a emisiilor de dioxid de carbon egala cu 29.290 tone în primul an al proiectului. Aceasta se datoreazã creşterii eficientei energetice şi economiilor de combustibil. Pe o durata de 15 ani proiectul JI va conduce la reduceri ale emisiilor cumulate de 489.146 tone de dioxid de carbon. În perioada 2008-2012 proiectul JI va conduce la reduceri acumulate ale emisiilor de dioxid de carbon de 170.223 tone. Economiile totale de energie vor fi de 1.172 Gcal. Aceasta este echivalenta cu o economie a costului de combustibil de 18,87 milioane dolari S.U.A. pentru perioada JI. Economiile de energie, emisiile de gaze cu efect de sera şi reducerile pentru proiectul JI sunt prezentate în tabelul de mai jos.




    TABEL
    Economia de energie şi reducerea emisiilor pentru alternativa JI
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  JI    Energie   Energie Combustibil Cost       Emisii CO(2)     ReduceriiCO(2)   SO(2)   NO(x)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
        Economii  Economii Economii Economii  Emisiile            Redu-    Redu-   Redu-   Redu-
Anul      de        de        de       în     din şi-   Emisiile  ceri     ceri    ceri    ceri
        energie   energie     gaz   costul    tuatia    din JI    emisii   emisii  emisii  emisii
         (Gcal)   (GWh)     natural combus-     de      4(tone)   (tone)   (tone)  (tone)  (tone)
                           (mii mc) tibi-     referinta                    2008-
                                    lilor     4(tone)                      2012
                                    (milioane
                                     dolari
                                     S.U.A.)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2001      72,812      85    14,65    1,17    45.400    16.110    29.290             1,1    10,6
 2002      73,540      86    14,80    1,18    45.854    16.110    29.744             1,1    10,8
 2003      74,276      86    14,94    1,20    46.313    16.110    30.202             1,1    10,9
 2004      75,018      87    15,09    1,21    46.776    16.110    30.665             1,1    11,1
 2005      75,768      88    15,24    1,22    47.243    16.110    31.133             1,1    11,3
 2006      76,526      89    15,40    1,23    47.716    16.110    31.606             1,1    11,5
 2007      77,291      90    15,55    1,24    48.193    16.110    32.083             1,2    11,6
 2008      78,064      91    15,71    1,26    48.675    16.110    32.565             1,2    11,8
 2009      78,845      92    15,86    1,27    49.162    16.110    33.051    33.051   1,2    12,0
 2010      79,633      93    16,02    1,28    49.653    16.110    33.543    33.543   1,2    12,2
 2011      80,430      94    16,18    1,29    50.150    16.110    34.040    34.040   1,2    12,3
 2012      81,234      94    16,34    1,31    50.651    16.110    34.541    34.541   1,3    12,5
 2013      82,046      95    16,51    1,32    51.158    16.110    35.048    35.048   1,3    12,7
 2014      82,867      96    16,67    1,33    51.669    16.110    35.559             1,3    12,9
 2015      83,696      97    16,84    1,35    52.186    16.110    36.076             1,3    13,1
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Total:  1.172,047   1.363   235,82   18,87   730.799   241.653   489.146   170.223  17,7   177,2
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

5. Alte efecte asupra mediului
Emisiile de dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot şi particule vor fi reduse ca efect al implementarii acestui proiect. În perioada JI proiectul va conduce la o reducere de 177,2 tone emisii de oxizi de azot, în timp ce reducerile de dioxid de sulf vor fi de 17,7 tone, asa cum este prezentat în tabelul de mai sus.

ANEXA 2


    ──────
la acord
────────

    1. Contribuţii financiare
    Proiectul este viabil din punct de vedere economic datoritã sprijinului financiar suplimentar din partea Guvernului României şi a Guvernului Regatului Norvegiei. Finanţarea modernizãrii planificate a sistemului de încãlzire municipal se presupune în principiu ca este împãrţitã între 3 parteneri. Aceştia sunt:
    a) Guvernul României;
    b) Guvernul Regatului Norvegiei;
    c) Proprietar/operator.
    Tabelul de mai jos conţine cifrele aferente pachetului financiar aprobat pentru JI prin Acordul Ministerului Finanţelor Publice nr. 134/2000 şi Acordul Comitetului interministerial din cadrul Ministerului lucrãrilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei nr. 396/2000.


    TABEL
    Finanţarea aprobatã pentru proiectul JI
──────────────────────────────────────────────────────────────────
 Surse financiare                   Dolari S.U.A.    Dolari S.U.A.
──────────────────────────────────────────────────────────────────
 Investiţii totale                     6.107.765
 Fonduri BERD                          1.842.463
 (neutilizate în etapa I)
 Contribuţie romana, din care:         3.580.302
 - buget de stat                                    3.355.050
 (neutilizate în etapa I)
 - fonduri de la bugetul local                        225.252
 (conform Hotãrârii Consiliului
 Local al Municipiului Fagaras
 nr. 33 din 14 martie 2000)
 Deficitul datorat ratei de schimb       135.000
 dolar S.U.A./coroana norvegiana*)
 Grant norvegian                         550.000
──────────────────────────────────────────────────────────────────


────────────
    *) Deficitul în planul financiar va fi acoperit de autoritãţile locale.

    Structura financiarã este aspectul cel mai important pentru fezabilitatea economicã şi implementarea proiectului JI. Grantul norvegian de 5 milioane coroane norvegiene (NOK) reprezintã aproximativ 550.000 dolari S.U.A., la o rata presupusa de 1 dolar S.U.A. = 9,1 coroane norvegiene (NOK), şi va fi folosit dupã cum urmeazã:
    ● 184.459 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea unei pãrţi din totalul de conducte preizolate care sa fie folosite pentru înlocuirea reţelei existente uzate, din soluţia clasica;
    ● 203.841 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea echipamentului automat şi electric;
    ● 159.700 dolari S.U.A. pentru achiziţionarea unor metrometre la sursa, la consumator şi pentru sistemul de la statia de lucru.
    Suma totalã destinatã lucrãrilor de construcţii-montaj, taxelor de vama, T.V.A. pentru conductele preizolate, echipamentului de procurat din grantul norvegian este de 550.000 dolari S.U.A. şi restul va fi acoperit din contribuţia româneascã de 3.580.302 dolari S.U.A.
    2. Calculul costului reducerii emisiilor de CO(2)
    Proiectul JI va avea ca rezultat o reducere a emisiilor de CO(2) de 489.146 tone pentru perioada 2001-2015 sau de 170.223 tone pentru perioada 2008-2012.
    Proiectul JI va avea urmãtoarele avantaje:
    - economii semnificative pentru partenerul roman în perioada 2001-2015;
    - economii semnificative pentru partenerul roman în perioada de dupã 2015;
    - emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada 2001-2008;
    - emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada 2008-2012;
    - emisii reduse de CO(2),NO(x) şi SO(2) în perioada de dupã 2012.
    În cazul ipotezei ca Norvegia va primi reducerea de emisii de CO(2) (circa 170.000 tone) pentru prima perioada de angajament (2008-2012), costul reducerii emisiilor de CO(2) pentru Norvegia va fi de 5.000.000/170.000 = circa 30 coroane norvegiene/tona de CO(2) sau 3,3 dolari S.U.A./tona.

                      ──────────────────

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Acord, Parlamentul Romaniei, ACORD ASUPRA PROIECTULUI din 21 decembrie 2001

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"