Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 686 din 30 septembrie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi ale art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 686 din 30 septembrie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) şi ale art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1313 din 30 decembrie 2020

┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mona Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de societatea La Rocca - S.R.L. (creditoare), prin administrator Globocon - S.R.L., în Dosarul nr. 4.130/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, precum şi excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din aceeaşi lege, excepţie ridicată de Autoritatea Electorală Permanentă în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecată.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 iunie 2020, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 14, art. 57 şi al art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru datele de 23 iunie 2020, 25 iunie 2020, 17 septembrie şi, respectiv, 30 septembrie 2020, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 27 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.130/299/2017, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (3) şi ale art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 a fost ridicată de societatea La Rocca - S.R.L. (creditoare), prin administrator Globocon - S.R.L., iar excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din aceeaşi lege a fost ridicată de terţul poprit Autoritatea Electorală Permanentă, într-o cauză având ca obiect validarea popririi debitorului Partidul Naţional Liberal.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, se susţine că acestea creează o discriminare pozitivă în favoarea partidelor politice, deoarece sumele de bani ce reprezintă subvenţii de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu pot fi supuse executării silite prin poprire. Or, toate celelalte subiecte de drept - persoane fizice sau juridice de drept public sau privat - sunt supuse, în calitate de debitori, aceluiaşi regim juridic al executării silite prin poprirea veniturilor obţinute, în limita creanţei datorate, fără a exista prevederi care să le permită sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor asumate şi neîndeplinite, cu atât mai mult cele întemeiate pe titluri executorii. Astfel, în acelaşi dosar de executare, o persoană fizică sau juridică va fi executată silit, în timp ce unui partid politic nu i se poate institui poprire pe conturi, fiind invocate prevederile legale criticate. Or, este acceptabilă instituirea unui tratament diferit pentru situaţii diferite, însă o măsură de protecţie care se aplică unei categorii sociale sau profesionale nu poate avea semnificaţia unui privilegiu care să permită discriminarea.
    5. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006, se arată că acestea contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece dau posibilitatea partidelor politice de a utiliza subvenţia de la bugetul de stat pentru plata cheltuielilor cu onorariile avocaţilor, executorilor judecătoreşti, experţilor, pentru plata taxelor de timbre, precum şi pentru plata penalităţilor. Această soluţie legislativă, introdusă prin Legea nr. 3/2017, nu corespunde rolului constituţional al partidelor politice de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi nici nu serveşte scopului pentru care partidele politice primesc subvenţii de la bugetul de stat, acela de a sprijini activitatea partidelor politice în vederea îndeplinirii misiunii publice definite de art. 8 alin. (2) din Constituţie. Noile dispoziţii, care stabilesc ce destinaţii pot avea veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat, creează un privilegiu partidelor politice în raport cu celelalte persoane fizice sau juridice, contrar principiului egalităţii în drepturi şi în faţa legii.
    6. În baza acestor prevederi, partidele politice îşi pot asuma obligaţii contractuale care nu au legătură cu misiunea lor publică, pe care să nu le respecte, urmând ca statul şi, în definitiv, fiecare contribuabil, să răspundă pentru neîndeplinirea obligaţiilor partidelor politice prin suportarea datoriilor acestora de la bugetul de stat. Legea nr. 334/2006 stabileşte, la art. 3, care sunt sursele de finanţare ale activităţii partidelor politice, precum şi faptul că veniturile realizate de partidele politice din activităţi proprii (prevăzute la art. 16 din lege) sunt scutite de impozite şi taxe, astfel că acestea nu contribuie în vreun fel la bugetul de stat. Ca atare, autoarea excepţiei consideră că plata cheltuielilor enumerate la art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y), nefiind ocazionate de misiunea publică a partidului politic, nu ar trebui să se facă din subvenţiile primite de la bugetul de stat, care reprezintă un ajutor pentru realizarea acestei misiuni constituţionale, ci din veniturile obţinute din activităţile legale proprii.
    7. Astfel, plata penalităţilor prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. y) este impusă dacă un partid politic s-ar face vinovat de cauzarea cu intenţie sau din culpă a unui prejudiciu, ceea ce denotă, în final, faptul că un partid politic nu a respectat ordinea de drept, nefiind îndeplinit unul dintre atributele misiunii publice pentru care a fost înfiinţat.
    8. Taxele judiciare de timbru prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. w) sunt datorate de către toate persoanele fizice şi juridice, inclusiv instituţiile publice ale statului român, cu excepţia acţiunilor şi cererilor care au ca obiect venituri publice. Faptul că partidele politice pot plăti aceste taxe din subvenţia de la bugetul de stat, fără a contribui la acest buget, apare ca un privilegiu nejustificat şi deci, ca o discriminare.
    9. În ce priveşte cheltuielile cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor din subvenţia de la bugetul de stat, enumerate la art. 25 alin. (1) lit. v), se arată că cetăţenii sunt obligaţi, spre deosebire de partidele politice, să le suporte din veniturile proprii, fiind o consecinţă a dreptului de dispoziţie al persoanei fizice sau juridice. În plus, art. 25 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege enumeră cheltuielile cu consultanţa juridică printre cele ce se pot plăti din subvenţia de la bugetul de stat primită de partidele politice, ceea ce ar duce la ideea că prevederea de la art. 25 alin. (1) lit. v) se referă, în realitate, la achitarea cheltuielilor de judecată. Or, Codul civil arată că acestea sunt suportate de partea care pierde procesul, aceasta urmând a le plăti din veniturile realizate din activităţile proprii, nicidecum din subvenţia acordată de statul român din veniturile de la bugetul de stat.
    10. În concluzie, autoarea excepţiei - Autoritatea Electorală Permanentă - consideră că utilizarea subvenţiei de la bugetul de stat de către partidele politice ar trebui să se limiteze strict la activităţile pe care acestea trebuie să le desfăşoare pentru promovarea valorilor şi intereselor naţionale, pluralismului politic, contribuirea la formarea opiniei publice, participarea cu candidaţi la alegeri şi la consultarea unor autorităţi publice şi stimularea participării cetăţenilor la scrutine, potrivit art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003.
    11. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât şi alte sume de bani, care privesc alte tipuri de creditori, sunt exceptate de la executarea silită, în funcţie de afectaţiunea specială a acestora [art. 781 alin. (5) sau art. 729 alin. (7) din Codul de procedură civilă].
    12. Cu privire la admisibilitatea excepţiei, mai precis la legătura acesteia cu soluţionarea cauzei, se precizează, în prealabil, că litigiul are ca obiect validarea popririi înfiinţate de executorul judecătoresc într-un dosar de executare din anul 2016, asupra tuturor veniturilor pe care debitorul Partidul Naţional Liberal le încasează de la terţul poprit Autoritatea Electoral Permanentă, în limita unei creanţe astfel stabilite. Dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 - criticate de creditor - au stat la baza refuzului terţului poprit de a da curs popririi înfiinţate, întrucât subvenţia acordată de la bugetul de stat nu poate face obiectul unei executări silite prin poprire, astfel că legătura lor cu soluţionarea cauzei este evidentă. Cu referire la prevederile art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din aceeaşi lege, se precizează că o parte din suma totală pentru care s-a înfiinţat poprirea o reprezintă cheltuielile de judecată - taxe judiciare de timbru şi onorarii de avocat, precum şi cheltuielile de executare silită, creditorul solicitând ca din subvenţia de la bugetul de stat să fie acoperită întreaga creanţă (debitul principal, cheltuieli de executare silită, taxe de timbru şi onorarii avocaţiale). Or, eventuala neconstituţionalitate a dispoziţiilor mai sus menţionate şi criticate va determina soluţia pe care instanţa o poate stabili cu privire la obiectul cererii de validare a popririi.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Autorităţile publice menţionate nu au comunicat punctele lor de vedere.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise transmise la dosarul cauzei de partea Autoritatea Electorală Permanentă, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 23 alin. (3) şi ale art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că art. 25 alin. (1) a fost modificat prin articolul unic pct. I din Legea nr. 3/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 17 ianuarie 2017, textele criticate - lit. v), w) şi y) ale art. 25 alin. (1) fiind introduse în cuprinsul Legii nr. 334/2006 cu acest prilej. Textele de lege criticate au următorul conţinut:
    - Art. 23 alin. (3) - „(3) Subvenţiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice au statut de afectaţiune specială şi nu sunt supuse executării silite prin poprire.“;
    – Art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y)
    "(1) Veniturile care provin din subvenţii de la bugetul de stat pot avea următoarele destinaţii: (...)
    v) cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor;
    w) cheltuieli cu taxele de timbru; (...)
    y) cheltuieli cu penalităţile.“"


    17. Prevederile constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 16 alin. (1) şi (2), referitoare la principiul egalităţii în drepturi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, Curtea reţine că acestea sunt criticate din perspectiva încălcării principiului egalităţii şi al nediscriminării, consacrat de art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, deoarece, în comparaţie cu orice alt subiect de drept aflat în procedura executării silite, favorizează partidele politice prin aceea că prevăd insesizabilitatea sumelor primite de acestea ca subvenţii de la bugetul de stat. Litigiul în care a fost invocată această excepţie are ca obiect o cerere de validare a popririi, înregistrată pe rolul instanţei de către un profesionist, în calitate de creditor urmăritor/popritor al Autorităţii Electorale Permanente, aceasta din urmă având calitatea de terţ poprit al unui partid politic.
    19. Problema de drept pe care o ridică prezenta cauză este dacă creditorul urmăritor (autor al excepţiei de neconstituţionalitate) poate să îşi îndestuleze creanţa din subvenţiile lunare alocate de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) către un partid politic în temeiul Legii nr. 334/2006.
    20. Analizând dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, Curtea reţine că acestea stabilesc regula afectaţiunii speciale şi a insesizabilităţii subvenţiilor de la bugetul de stat acordate partidelor politice.
    21. Curtea observă că afectaţiunea specială şi caracterul neurmăribil/insesizabil al unor bunuri reprezintă instituţii juridice cu privire la care Codul civil şi Codul de procedură civilă instituie un regim juridic derogatoriu de la regula generală a urmăririi bunurilor debitorului. Potrivit art. 31 alin. (3) din Codul civil, „Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.“, iar în privinţa persoanei juridice, art. 187 din acelaşi Cod prevede că „Orice persoană juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare şi un patrimoniu propriu, afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul general.“ Totodată, art. 727 din Codul de procedură civilă enumeră bunurile care nu sunt supuse urmăririi silite: a) bunurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului debitorului şi familiei sale şi obiectele de cult, dacă nu sunt mai multe de acelaşi fel; b) obiectele indispensabile persoanelor cu handicap şi cele destinate îngrijirii bolnavilor; c) alimentele necesare debitorului şi familiei sale pe timp de 3 luni, iar dacă debitorul se ocupă exclusiv cu agricultura, alimentele necesare până la noua recoltă, animalele destinate obţinerii mijloacelor de subzistenţă şi furajele necesare pentru aceste animale până la noua recoltă; d) combustibilul necesar debitorului şi familiei sale socotit pentru 3 luni de iarnă; e) scrisorile, fotografiile şi tablourile personale sau de familie şi altele asemenea şi f) bunurile declarate neurmăribile în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
    22. Afectaţiunea specială a bunurilor are în vedere destinaţia acestora, iar caracterul lor neurmăribil semnifică excluderea acestora de la regimul general al executării silite a bunurilor. Ambele instituţii juridice, întrucât au titlul de excepţie de la regimul juridic general al executării silite, sunt permise numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
    23. Una dintre excepţiile prevăzute de lege în acest sens o reprezintă şi prevederile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006, care stabilesc statutul de afectaţiune specială al subvenţiilor de la bugetul de stat acordate partidelor politice, precum şi caracterul insesizabil al acestora, întrucât nu sunt supuse executării silite prin poprire. Faţă de reglementările de drept civil, Curtea reţine că, în acest caz, bunurile exceptate de la executarea silită prin poprire sunt reprezentate de subvenţiile de la bugetul de stat, deci un bun proprietate publică, fiind incidente dispoziţiile art. 861 alin. (1) din Codul civil potrivit cărora „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile“.
    24. Curtea reţine, în contextul criticilor de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2004, că partidele politice sunt, potrivit art. 1 şi 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, persoane juridice de drept public, reprezentând asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Art. 8 alin. (2) din Constituţie consacră rolul partidelor politice de a contribui la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, iar în concretizarea acestui rol fundamental, legea antemenţionată prevede expres că, prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice şi stimulează participarea cetăţenilor la scrutinuri, potrivit legii.
    25. Aşadar, partidul politic este o persoană juridică în sensul că reprezintă o asociere de persoane, însă rolul stabilit chiar de Constituţie îi imprimă acesteia un regim juridic special, şi anume acela de persoană juridică de drept public cu un statut special.
    26. Pentru realizarea rolului fundamental într-un stat de drept, democratic şi pluralist, art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 334/2004 enumeră, printre sursele de finanţare a activităţii unui partid politic, subvenţiile de la bugetul de stat, celelalte surse fiind reprezentate de:
    a) cotizaţii ale membrilor de partid;
    b) donaţii, legate şi alte liberalităţi;
    c) venituri provenite din activităţi proprii, conform art. 16 şi
    d) împrumuturi în bani de la persoane fizice şi juridice. Fiind vorba de bugetul de stat, aceste subvenţii au, conform art. 23 alin. (3) din lege, statut de afectaţiune specială şi sunt insesizabile, iar în considerarea regimului de afectaţiune specială, art. 25 stabileşte în mod expres şi limitativ care sunt destinaţiile pe care acestea le pot avea.

    27. Examinând destinaţiile enumerate în cuprinsul art. 25, Curtea reţine că sumele alocate de la bugetul de stat au drept scop, în general, asigurarea funcţionării partidului ca entitate asociativă (cum sunt cheltuielile materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor; cheltuielile de personal; cheltuielile cu chiriile şi utilităţile sediilor; cheltuielile de întreţinere şi reparaţii auto; cheltuielile cu prime de asigurare; cheltuielile de transport sau cheltuielile cu combustibili şi carburanţi) şi a desfăşurării activităţilor specifice unui partid politic (cum sunt, de exemplu, cheltuielile cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic; investiţiile în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective; cheltuieli cu producţia şi difuzarea de spoturi publicitare; cheltuielile cu consultanţa politică). Prin urmare, sumele de bani alocate de la bugetul public vor fi utilizate în scopurile strict prevăzute de lege şi vor intra în circuitul civil prin contractarea de diferite bunuri şi servicii sau prin plata directă a altor obligaţii financiare.
    28. În acest context, Curtea constată că, dacă alocarea unor subvenţii de la bugetul de stat partidelor politice este justificată prin natura juridică a unui partid politic, iar aceste sume beneficiază în mod firesc de statutul de afectaţiune specială, nu acelaşi lucru se poate reţine şi despre caracterul insesizabil al acestor subvenţii, din moment ce acestea sunt destinate prin lege efectuării unor operaţiuni comerciale.
    29. Astfel, chiar dacă, sub aspectul titularului bunului, aceste sume de bani provenind de la bugetul de stat se înscriu, lato sensu, în categoria bunurilor proprietate publică şi ope legis au caracter insesizabil, acest caracter nu se poate prezerva în continuare, după utilizarea lor ca modalitate de plată în cadrul operaţiunilor comerciale de pe piaţa economică a bunurilor şi serviciilor. Obiectul unui contract de vânzare-cumpărare constă, de regulă, în prestarea unui anumit serviciu sau cumpărarea/vânzarea unui bun în schimbul unei plăţi. Obligaţia principală a prestatorului/vânzătorului constă în executarea serviciului sau vânzarea bunului, iar obligaţia principală a beneficiarului/cumpărătorului constă în efectuarea plăţii, în termenii şi condiţiile contractului încheiat. Prin urmare, în raportul juridic născut prin încheierea unui contract, creditorul are dreptul la plată, iar debitorului îi revine obligaţia corelativă a plăţii.
    30. Potrivit art. 1.469 din Codul civil, obligaţia se stinge prin plată atunci când prestaţia datorată este executată de bunăvoie, iar plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestaţii care constituie obiectul însuşi al obligaţiei. Pe de altă parte, orice plată presupune o datorie (art. 1.470 din Codul civil). Art. 1.516 din Codul civil conferă creditorului dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar atunci când, fără justificare, debitorul nu îşi execută obligaţia şi se află în întârziere, creditorul poate să treacă la executarea silită a obligaţiei. Debitorul răspunde personal de îndeplinirea obligaţiilor sale, dacă prin lege nu se dispune altfel, răspunderea debitorului putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege (art. 1.518 din Codul civil). Totodată, potrivit art. 1.520 din acelaşi Cod civil, creditorul poate urmări şi bunurile care aparţin terţilor, dacă acestea sunt afectate pentru plata datoriilor debitorului ori au făcut obiectul unor acte juridice care au fost revocate ca fiind încheiate în frauda creditorului. Neplata preţului de către cumpărător este sancţionată, conform art. 1.724 din Codul civil, prin acordarea dreptului vânzătorului de a obţine fie executarea silită a obligaţiei de plată, fie rezoluţiunea vânzării, precum şi, în ambele situaţii, daune-interese, dacă este cazul.
    31. Cât priveşte instituţia popririi, astfel cum aceasta este reglementată de art. 781 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că aceasta vizează, în esenţă, urmărirea silită a sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană, în temeiul unor raporturi juridice existente. Art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă exclude de la executarea silită prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. De asemenea, pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său, în condiţiile prevăzute de art. 733 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectiv cu excepţia cazului în care terţul nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, este obligat să declare dacă le deţine în temeiul vreunui titlu şi să înmâneze executorului o copie certificată a acestuia, dacă este cazul.
    32. Revenind la mecanismul de finanţare a activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, reglementat de Legea nr. 334/2006, Curtea reţine că, în esenţă, partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat, în anumite condiţii prevăzute de lege. Potrivit art. 23 alin. (1) teza întâi din legea menţionată, subvenţia de la bugetul de stat se varsă lunar, prin bugetul Autorităţii Electorale Permanente, într-un cont special deschis de către fiecare partid politic.
    33. Or, în contextul în care partidele politice încheie în mod curent, dar cu precădere în vederea desfăşurării campaniei electorale, anumite contracte de natură comercială cu furnizori de bunuri sau prestatori de servicii, al căror obiect se înscrie în destinaţia permisă de art. 25 din Legea nr. 334/2006, Curtea consideră că excluderea acestor sume de bani, subvenţionate de la bugetul de stat, de la regimul executării silite prin poprire are ca efect, în realitate, încurajarea debitorului - partid politic la neexecutarea cu rea-credinţă a obligaţiilor sale de plată, plasându-l într-o poziţie net avantajoasă faţă de creditorul său. Acesta din urmă rămâne, practic, lipsit de orice mijloc de protecţie legală de a-şi îndestula creanţa certă, lichidă şi exigibilă. Pe baza privilegiului legal reprezentat de caracterul insesizabil al subvenţiilor alocate lunar de la bugetul de stat, un partid politic este liber să folosească aceste sume de bani în limitele afectaţiunii speciale, însă, în situaţia neexecutării de bunăvoie a obligaţiei de plată, este ferit de orice consecinţă a nerespectării obligaţiilor contractuale. Sub acest aspect, se creează un dezechilibru în relaţiile contractuale dintre părţi, de natură a pune la îndoială respectarea principiului egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constituţie.
    34. Curtea a statuat constant în jurisprudenţa sa că orice excepţie de la regimul juridic aplicabil unei materii reprezintă, evident, o derogare de la principiul egalităţii în drepturi, fără privilegii şi fără discriminări, aceasta fiind, în acelaşi timp, permisă de acelaşi principiu atât timp cât se justifică în mod obiectiv şi raţional. Începând cu Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a reţinut, în esenţă, că principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
    35. Aşadar, nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea privilegiului sau a discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea principiului. Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea a stabilit că discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). În schimb, privilegiul se defineşte ca un avantaj sau favoare nejustificată acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituţionalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat. Aşadar, sintagma „fără privilegii şi fără discriminări“ din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte două ipoteze normative distincte, iar incidenţa uneia sau alteia dintre acestea implică, în mod necesar, sancţiuni de drept constituţional diferite, astfel cum sa arătat mai sus.
    36. În lumina acestor considerente de principiu, Curtea constată că statutul special pe care îl are un partid politic, şi anume acela de persoană juridică de drept public, cu rol constituţional în formarea şi exercitarea voinţei politice a cetăţenilor, nu reprezintă, în ceea ce priveşte capacitatea sa civilă în relaţiile contractuale/comerciale pe care le încheie, o reală justificare pentru acordarea privilegiului neplăţii, inclusiv din subvenţiile primite de la bugetul de stat. Din punctul de vedere al contractelor încheiate cu un profesionist, un partid politic este un beneficiar al respectivului bun sau serviciu obiect al contractului, la fel ca orice altă persoană fizică sau juridică de drept public sau privat. Dacă s-ar accepta teza potrivit căreia subvenţiile acordate de la bugetul de stat nu pot fi supuse executării silite prin poprire, ar însemna, în cele din urmă, că, în orice contract de natură comercială încheiat cu o persoană juridică de drept public în calitate de beneficiar sau cumpărător, aceasta din urmă ar fi legal exonerată de obligaţia plăţii, întrucât sumele de bani cuvenite ca plată a contractului au ca sursă de finanţare bugetul de stat. Or, calitatea de persoană de drept public nu prezintă nicio relevanţă din perspectiva circuitului civil şi a relaţiilor comerciale, iar dreptul de proprietate al părţilor contractuale este în mod egal ocrotit de lege şi de Constituţie.
    37. Aşa fiind, pentru toate argumentele mai sus arătate, Curtea va constata neconstituţionalitatea sintagmei „nu sunt supuse executării silite prin poprire“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2004 prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    38. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006, ridicată de Autoritatea Electorală Permanentă în cursul litigiului având ca obiect validare poprire, Curtea observă că acestea nu sunt incidente în cauză. Aceasta deoarece art. 25 alin. (1) enumeră limitativ destinaţia cheltuielilor ce se pot face din veniturile obţinute cu titlu de subvenţii de la bugetul de stat. Examinând această enumerare a destinaţiilor [a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presă şi propagandă; d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate; f) cheltuieli pentru telecomunicaţii; g) cheltuieli cu delegaţiile din străinătate; h) cheltuieli cu cotizaţiile datorate organizaţiilor politice internaţionale la care este afiliat partidul politic; i) investiţii în bunuri mobile şi imobile, necesare activităţii partidelor respective; j) cheltuieli de protocol; k) cheltuieli de birotică; l) cheltuieli cu comisioane bancare; m) cheltuieli cu chiriile şi utilităţile sediilor; n) cheltuieli de întreţinere şi reparaţii auto; o) cheltuieli cu prime de asigurare; p) cheltuieli de transport; q) cheltuieli cu combustibili şi carburanţi; r) cheltuieli cu producţia şi difuzarea de spoturi publicitare; s) cheltuieli cu consultanţa politică; t) cheltuieli cu consultanţa juridică; u) cheltuieli cu sondajele de opinie naţionale şi locale; v) cheltuieli cu onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor; w) cheltuieli cu taxele de timbru; x) cheltuieli cu taxele mărcilor înregistrate; y) cheltuieli cu penalităţile.], rezultă că ele vizează exclusiv cheltuieli prilejuite de diferite activităţi ale partidului politic, angajate în cadrul unor relaţii contractuale şi angajamente de plată ce exclud faza executării silite prin poprire.
    39. Având în vedere faptul că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un litigiu având ca obiect validare poprire, rezultă că dispoziţiile art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) nu pot fi incidente, iar invocarea excepţiei de către Autoritatea Electorală Permanentă este lipsită de un interes practic. Or, Curtea Constituţională a arătat în jurisprudenţa sa faptul că cerinţa de admisibilitate prevăzută expres de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la legătura textului legal criticat cu soluţionarea cauzei, trebuie să reflecte inclusiv interesul autorului excepţiei în confirmarea pretinsei neconstituţionalităţi a respectivului text, astfel încât decizia de admitere a Curţii Constituţionale să producă un efect juridic concret în acea cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 230 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 5 iulie 2019, paragraful 20, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30, Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014).
    40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale şi cu unanimitate de voturi în privinţa dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din aceeaşi lege,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de societatea La Rocca - S.R.L., prin administrator Globocon - S.R.L., în Dosarul nr. 4.130/299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că sintagma „nu sunt supuse executării silite prin poprire“ este neconstituţională.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. v), w) şi y) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de Autoritatea Electorală Permanentă în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe de judecată.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a IIa civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 septembrie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Claudia-Margareta Krupenschi

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016