Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 501 din 30 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 501 din 30 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1164 din 2 decembrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florica Roman în Dosarul nr. 293/35/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 356 D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se susţine că, pentru a admite plângerea şi a schimba temeiul de drept al ordonanţei de clasare, judecătorul examinează toate actele dosarului, inclusiv înscrisurile noi prezentate. Prin urmare, chiar dacă nu poate schimba motivarea ordonanţei procurorului, judecătorul poate să reţină faptele astfel cum au fost reţinute în materialul probator, justificând schimbarea temeiului clasării şi din această perspectivă. Referitor la calea de atac împotriva considerentelor hotărârilor judecătoreşti, se arată că este de competenţa legiuitorului să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 293/35/2017, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Florica Roman într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva unei ordonanţe de clasare dispuse în privinţa autoarei excepţiei, plângere ce vizează motivele clasării.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele criticate încalcă accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, prevăzute la art. 21 din Constituţie şi la art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin faptul că nu permit judecătorului de cameră preliminară să verifice motivele ce stau la baza ordonanţei de clasare şi să le modifice în cazul în care acestea cuprind erori materiale ori arată o stare de fapt eronată, nereală sau greşit menţionată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată. Se susţine că limitarea atribuţiilor judecătorului de cameră preliminară este absurdă, prin raportare la obiectul camerei preliminare, şi că aceasta încalcă principiul legalităţii procesului penal, prevăzut la art. 2 din Codul de procedură penală. Se susţine că soluţia şi considerentele ordonanţei de clasare constituie un tot unitar şi că cea dintâi decurge din acestea din urmă. Se susţine că obligaţia motivării, în fapt şi în drept, a ordonanţelor denotă importanţa motivării, nu doar ca justificare a soluţiei, ci ca o garanţie împotriva acţiunilor arbitrare sau abuzive ale emitentului. Se arată că cea protejată prin motivarea ordonanţelor este persoana în privinţa căreia acestea sunt dispuse şi că această persoană are dreptul, căruia îi corespunde obligaţia corelativă a procurorului, ca motivarea ordonanţei să fie legală şi să existe concordanţă între considerente şi soluţie. Se arată că, pentru aceste motive, legiuitorul trebuie să reglementeze o cale de atac împotriva motivării ordonanţelor procurorului. Se face trimitere la Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 28 aprilie 2005, pronunţată în Cauza Albina împotriva României, paragraful 30, prin care s-a constatat că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observaţiile formulate de apelanţi sunt în mod real „ascultate“, adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Altfel spus, s-a reţinut că art. 6 din Convenţie implică mai ales în sarcina „instanţei“ obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, al argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa. Este invocată, totodată, Decizia Curţii Constituţionale nr. 733 din 29 octombrie 2015, paragrafele 29 şi 30, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală, şi, de asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 266 din 7 mai 2014, paragraful 23, Decizia Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragrafele 29, 30, 36, 41-43 şi 46, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 34, 49, şi 56. Se face comparaţie între textele criticate şi prevederile art. 461 din Codul de procedură civilă, care permit formularea unei căi de atac împotriva considerentelor hotărârii judecătoreşti. Se susţine, totodată, încălcarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 124 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Este invocată, în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. În fine, se susţine că, pentru motivele arătate, prevederile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală încalcă dreptatea şi demnitatea umană, ca standarde ale statului de drept, prevăzute la art. 1 alin. (2) din Constituţie. Este invocat art. 27 alin. (3) din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, potrivit căruia, în cazul soluţiilor de clasare sau de renunţare la urmărirea penală, se pot elibera, la cerere, copii, din care în prealabil au fost eliminate datele cu caracter personal, pasajele din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi cele care se referă la conţinutul unor probe şi măsuri dispuse, dacă prin menţionarea acestora se periclitează desfăşurarea procesului penal în alte cauze. Se observă că ordonanţele de clasare pot fi făcute publice în condiţiile în care persoana vizată nu a avut nicio cale de a se apăra împotriva constatărilor şi menţiunilor procurorului din considerentele acestora.
    6. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, într-adevăr, judecătorul de cameră preliminară nu poate modifica motivele ordonanţei de clasare, întrucât o astfel de modificare ar încălca principiul separaţiei funcţiilor judiciare în procesul penal, motivarea ordonanţei fiind atributul exclusiv al procurorului. Se susţine că persoana aflată în ipoteza invocată de autoarea excepţiei are dreptul să se adreseze procurorului care a emis ordonanţa, dacă apreciază că motivarea ordonanţei nu corespunde cu probele administrate în cauză. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 802 din 5 decembrie 2017, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluţionarea cererilor şi a excepţiilor formulate ori a excepţiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate“ este neconstituţională.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:
    "(6) În cauzele în care nu s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune una dintre următoarele soluţii: [...] c) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. [...];
(7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: [...]"

    2. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi: [...]
    d) admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea [...]“

    11. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (2) cu privire la statul de drept, ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 cu privire la accesul la justiţie şi ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiilor art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi la dreptul la un recurs efectiv.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală reglementează soluţionarea plângerii formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată de către judecătorul de cameră preliminară. Acestea au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, fiind pronunţată, în acest sens, Decizia nr. 733 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 27 ianuarie 2016, prin care Curtea a constatat că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale prin împiedicarea accesului la justiţie în cazul soluţiilor de renunţare la urmărirea penală.
    13. Prin decizia anterior menţionată, paragraful 16, Curtea a reţinut că soluţia de clasare poate fi dată exclusiv de procuror, prin ordonanţă, respectiv prin rechizitoriu, din oficiu sau la propunerea motivată a organului de cercetare penală. S-a arătat, în acest sens, că noul Cod de procedură penală reglementează două situaţii ce determină dispunerea clasării, şi anume clasarea exclusiv ca soluţie de neurmărire penală - atunci când nu se poate începe urmărirea penală, întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi de formă esenţiale ale sesizării - şi clasarea ca urmare a constatării incidenţei unuia dintre cazurile de împiedicare a punerii în mişcare şi a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. Prin aceeaşi decizie, paragrafele 24 şi 25, Curtea a reţinut că, din formularea dispoziţiilor art. 340 alin. (1) şi ale art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală reiese că, prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură penală din 1968, legiuitorul a extins sfera persoanelor care pot contesta temeiul juridic al soluţiei de clasare, în sensul că petentul nu trebuie să fi avut neapărat calitatea de suspect sau inculpat, ci poate fi şi persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente. De exemplu, persoana vătămată poate solicita schimbarea temeiului de drept al clasării din art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală (fapta nu există) în art. 16 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod (fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege), pentru a-şi deschide, astfel, calea unei acţiuni în răspundere civilă delictuală. S-a constatat, totodată, că soluţia schimbării temeiului juridic al soluţiei de clasare atacate, prevăzută de alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) ale art. 341 din Codul de procedură penală, spre deosebire de soluţiile de la alin. (6) lit. b) şi alin. (7) pct. 2 lit. b) ale aceluiaşi articol, vizează ipoteza în care judecătorul de cameră preliminară constată că nu se impune trimiterea cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea penală ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a completa urmărirea penală, respectiv - în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare - pentru a completa urmărirea penală. Prin urmare, dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală stabilesc soluţia (admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate, dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a făcut plângerea) pe care judecătorul de cameră preliminară o poate pronunţa în ipoteza în care probatoriul este complet, însă procurorul a făcut o apreciere eronată a probelor.
    14. În acest context, autoarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate invocă imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a verifica motivele ce stau la baza ordonanţei de clasare şi de a le modifica, în cazul în care acestea cuprind erori materiale ori arată o stare de fapt eronată, nereală sau greşit menţionată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată.
    15. Analizând considerentele Deciziei nr. 733 din 29 octombrie 2015, mai sus invocată, Curtea constată că prevederile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală au în vedere ipoteze în care temeiul soluţiei de clasare sau de renunţare la urmărire penală produce efecte asupra situaţiei procesuale a persoanei în privinţa căreia s-a pronunţat una dintre soluţiile anterior menţionate, motiv pentru care se impune schimbarea acestor temeiuri, în scopul protecţiei drepturilor fundamentale ale persoanei în cauză.
    16. Curtea reţine, totodată, că, potrivit prevederilor art. 341 alin. (5^1) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea, verifică soluţia atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate. Aşadar, cu ocazia soluţionării plângerii formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, judecătorul de cameră preliminară este obligat să procedeze la analiza tuturor documentelor şi a materialelor aflate la dosarul cauzei. Este de domeniul evidenţei însă că dintre aceste documente şi materiale vor fi reţinute doar cele care prezintă relevanţă din perspectiva soluţiei pronunţate de procuror, determinând fie menţinerea, fie desfiinţarea acesteia. Altfel spus, din ansamblul pieselor aflate la dosarul cauzei, judecătorul de cameră preliminară va acorda o valoare probatorie doar celor care produc efecte asupra situaţiei procesuale a persoanei în privinţa căreia a fost dispusă soluţia de neurmărire sau de netrimitere în judecată, în sensul de a consolida soluţia verificată sau de a determina modificarea ei. Mai mult, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, judecătorul de cameră preliminară, în soluţionarea cererii formulate conform art. 340 din Codul de procedură penală, poate administra orice mijloace de probă pe care le consideră necesare pentru verificarea soluţiei de clasare sau de renunţare la urmărirea penală atacate.
    17. Aşa fiind, eventualele erori materiale, aspecte care arată o stare de fapt eronată, nereală sau greşit menţionată, dezlegări de drept ce nu au legătură cu ancheta sau constatări de fapt ce prejudiciază persoana vizată fără a avea însă vreo înrâurire asupra situaţiei procesuale a persoanei în privinţa căreia a fost dispusă soluţia de clasare, nu vor fi analizate de judecătorul de cameră preliminară cu prilejul aplicării prevederilor art. 341 alin. (5^1) coroborate cu cele ale alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, întrucât nu sunt de natură a realiza scopul dispoziţiilor legale criticate, acela de a îndrepta eventuale erori judiciare care impun schimbarea temeiului de drept al soluţiei de neurmărire sau de netrimitere în judecată atacate.
    18. În privinţa unor astfel de aspecte, lipsite de relevanţă prin raportare la soluţionarea cauzei penale, persoana vizată poate formula plângere la procurorul care a emis ordonanţa, dacă apreciază că motivarea ordonanţei nu corespunde cu probele administrate în cauză, plângere ce va fi soluţionată conform art. 336-339 din Codul de procedură penală.
    19. Întrucât nu produc efecte asupra soluţionării plângerii formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată, aspectele invocate de autoarea excepţiei nu sunt de natură a încălca accesul la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un recurs efectiv al persoanei în privinţa căreia a fost dispusă o soluţie de clasare sau de renunţare la urmărire penală, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 21 din Constituţie şi la art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, o astfel de persoană beneficiind de toate garanţiile procesuale specifice drepturilor fundamentale anterior menţionate, întrucât dispune de mijloacele procesuale necesare pentru a putea ataca ordonanţa procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată şi pentru a supune controlului judecătorului de cameră preliminară aspectele relevante ale cauzei, mijloace procesuale pe baza cărora poate obţine verificarea soluţiei de neurmărire sau de netrimitere în judecată atacate şi schimbarea temeiurilor de drept ale acesteia.
    20. Pentru aceleaşi motive, Curtea reţine că textul criticat nu încalcă prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie referitor la înfăptuirea justiţiei.
    21. În ceea ce priveşte invocarea, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, a prevederilor art. 1 alin. (2) şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât reglementează statul de drept şi principiul egalităţii în drepturi.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florica Roman în Dosarul nr. 293/35/2017 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (6) lit. c) şi alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016