Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   ANEXA din 28 iunie 2007  la Ordinul ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala (Anexa nr. 4)    Twitter Facebook
Cautare document

ANEXA din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregatirii prin rezidentiat in specialitatile prevazute de Nomenclatorul specialitatilor medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala (Anexa nr. 4)

EMITENT: MINISTERUL SANATATII PUBLICE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 671 bis din 1 octombrie 2007


15. investigaţii psihosomatice de bazã i
16. protecţia împotriva radiaţiilor i
17. control medical de calitate i
18. principii etice i
19. legislaţie i
20. bazele medicinii nutriţioniste i
21. proceduri de bazã de laborator i
recoltarea corectã de probe din lichidele corporale sau excretate



A. Proceduri de diagnostic


22. cazuri psihosomatice s
23. investigaţii de laborator, indicaţii, recoltarea corectã a probelor, i
interpretarea rezultatelor
24. analizarea lichidelor corporale s
(prin compararea vizualã a culorii reactanţilor, prin
procesare automatã sau cu reactanţi multipli)
25. valori normale ale constantelor sanguine s



Cunoştinţe particulare în investigaţiile de laborator ale afecţiunilor ORL:


26. determinarea grupelor sanguine A, B, O, factor R, inclusiv observarea i
hemolizei
27. sistemul ABO i
28. testul de compatibilitate serologicã i
29. testele Coombs direct calitativ şi indirect s
30. detectarea germenilor (culturi celulare) s
31. detectarea fungilor (culturi celulare) s
32. investigarea agenţilor inhibitori (medii de culturã) i
analiza markerilor tumorali A
33. investigaţii de laborator de alergologie s
34. investigaţii de laborator asupra hemostazei s



II. Otologie
Cunoştinţe fundamentale în:

A. Proceduri diagnostice


a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. otoscopie i
2. endoscopie i
3. microscopie i
b) FUNCŢIA AUZULUI:
4. audiogramã în câmp liber (?) i
5. teste cu diapazonul i
6. impedanţã i
7. audiogramã tonalã i
8. audiogramã vocalã i
9. audiogramã supraliminalã i
teste audiometrice obiective: i
10. ERA, BERA s
11. otoemisiuni s
audiologie pediatricã:
12. metode de screening s
13. metode obiective s
14. metode subiective s
c) FUNCŢIA VESTIBULARÃ:
15. nistagmus spontan i
nistagmus indus:
16. nistagmus poziţional i
17. teste calorice i
18. electronistagmografie i
19. testul scaunului rotativ a
20. reflexe spinale (Unterberger, Romberg) i
21. posturografie a
22. cranio-corpografie a
Videonistagmografie A
d) FUNCŢIA NERVULUI FACIAL
teste topodiagnostice:
23. de ex. testul Schirmer, teste gustative, reflexul stapedian i
teste neurofiziologice:
24. teste de stimulare nervoasã (MST, NMG, TFR, ...) a
25. electromiografie a
e) INTERPRETARE IMAGISTICÃ:
26. radiografie, CT, RMN, angiografie i


B. Tratament nechirurgical


Tratament farmacologic şi/sau reabilitare fizicã:
27. infecţia urechii i
28. hipoacuzie neurosenzorialã i
29. tinitus i
30. vertij şi dezechilibru i
31. pareza/paralizia nervului facial i
32. îngrijiri postoperatorii i


C. Tratament chirurgical


33. disecţia osului temporal i
34. anestezie localã şi regionalã i
35. managementul otohematomului i
36. excizia osteoamelor A
37. otoplastie s
38. meatoplastie s
39. extragerea corpilor strãini i
40. polipi ai conductului auditiv i
41. miringotomie i
42. aeratoare timpanice i
43. miringoplastie s
44. timpanotomie s
45. antrotomie s
Mastoidectomie
46. simplã s
47. modificatã a
48. radicalã a
49. timpanoplastie (reconstrucţie osicularã) a
implant de proteze:
proteze de ureche medie A
proteze auditive intraosoase A
implant cohlear A
50. stapedectomie/stapedotomie a
sacotomie A
neurectomie (secţionarea nervului vestibular) A
chirurgia neurinomului de acustic A
chirurgia nervului facial:
decompresie A
grefe A
monitorizare A
chirurgia tumorilor glomice A
petrosectomie A
chirurgia bazei craniului (otobazã) cu reconstrucţie A
corectarea malformaţiilor:
51. auriculare a
52. fistule a
53. CAE a
ureche medie A
repararea plãgilor:
54. auriculare i
55. CAE i
ureche medie şi internã, inclusiv nervi, vase şi dura
din compartimentul osului temporal A
chirurgia tumorilor:
56. auriculare s
57. CAE a
ureche medie şi internã, inclusiv nervi, vase şi dura
din compartimentul osului temporal A



III. Nas şi sinusuri paranazale

Cunoştinţe fundamentale în:

A. Proceduri diagnostice


a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. Rinoscopia anterioarã şi posterioarã; i
2. Endoscopia; i
3. Microscopia; i
b) TESTE FUNCŢIONALE
4. Rinomanometrie; i
5. Rinometria acusticã; a
6. Teste olfactometrice (subiective, obiective); i
Testarea funcţionalitãţii ciliare; A
c) IMAGISTICÃ
7. Echografie (mod a şi b); i
8. Radiografii uzuale; i
interpretare de
9. - CT; i
10. - RMN; i
11. - scintigrafie; i
12. - angiografie; i
d) INVESTIGAŢII ALERGICE
13. Testãri alergice epicutanate; i
14. Testãri alergice intracutanate; i
15. Teste nazale de provocare; i
16. Citologie nazalã; s
17. Teste de eliminare s
18. Interpretarea testelor serologice; i


B. Tratament nechirurgical


19. Tratament medical (farmacologic); i
Imunoterapie specificã (hiposensibilizare); A
20. Tratamentul reacţiilor anafilactice; i


C. Tratament chirurgical


Nas
1. Anestezie loco-regionalã i
Tratamentul epistaxisului: i
2. Tamponament nazal; i
3. Cauterizare nazalã; i
4. Îndepãrtare de corp strãin endonazal; i
5. Polipectomie nazalã; i
6. Chirurgie turbinarã; i
7. Repoziţionare fracturã nazalã; i
8. Incizia abceselor; i
9. Chirurgie septalã; i
10. Septoplastie (reintervenţie) a
11. Rinoplastie închisã; a
Rinoplastie deschisã; A
Rinoplastie de revizie; A
Rinoplastie complicatã; A
Rinoplastie de augmentare; A
Rinoplastie de reducţie; A
12. Tratamentul rinofimei; A
Corecţia malformaţiilor (atrezie coanalã, fistule etc.); A
Sinusuri paranazale
13. Endoscopie sinusalã; i
14. Puncţia sinusului maxilar; i
15. Antrostomie endoscopicã; i
16. Antrostomie radicalã (Caldwell - Luc); i
17. Trepanarea sinusului frontal (Boeck) i
18. Chirurgie externã a sinusului frontal; s
19. Etmoidectomie externã; s
20. Etmoidectomie endonazalã (endoscopicã, microscopicã); s
21. Frontoetmoidectomie (endoscopicã); a
22. Chirurgia sinusului sfenoidal; a
Chirurgia de revizie a sinusurilor paranazale; A
Închiderea fistulelor oroantrale; A
Ligatura arterei etmoidale şi maxilare; a
Proceduri de decompresie orbitarã; A
Dacriocistorinostomie; A
Tratamentul fistulelor LCR; A
Tratamentul tumorilor
maxilectomie (parţialã, totalã); A
rinotomie lateralã; a
tehnica de decopertare medio-facialã (degloving) A
abordul combinat al rinobazei; A
orbitotomie; A
exenteraţie orbitarã; A
chirurgia rinobazei (lambou osteoplatic, plastie
de dura şi alte A
tehnici);
Tratamentul leziunilor traumatice
23. Leziuni de ţesuturi moi; I
24. Fracturi nazale; i
25. Hematom nazal; i
26. Fracturi de sinusuri paranazale; a
27. Fracturi de orbitã; a
28. Fracturi zigomatice; s
29. Decompresia nervului optic; A
Reconstrucţia rinobazei. A



IV. Laringe. Trahee
Cunoştinţe fundamentale în:

A. Proceduri diagnostice


a) EXAMINARE CLINICÃ (ADULŢI ŞI COPII)
1. laringoscopie indirectã (cu oglinda) i
2. laringoscopie de contact i
3. laringoscopie transnazalã cu endoscop flexibil i
4. traheo-bronhoscopie transnazalã cu endoscop flexibil i
5. laringoscopie directã i
6. microlaringoscopie i
7. traheoscopie rigidã i
8. bronhoscopie (rigidã, flexibilã) i
9. stroboscopie i
10. spirometrie i
11. analiza percepţionalã şi acusticã a vocii i
12. evaluarea timpului maxim de fonaţie i
13. evaluarea fonetograficã i
14. prelevãri pentru evaluare microbiologicã i
15. aspiraţii bronşice pentru evaluare microbiologicã şi citologicã a
16. biopsii endolaringiene i
17. biopsii endotraheale şi endobronşice a
18. evaluarea cãilor aeriene la nou-nãscuţi şi copii a
electromiografia laringelui A
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII:
19. ecografie, radiografie, CT, RMN I


B. Tratament nechirurgical


20. aplicaţii de soluţii topice la nivelul laringelui i
21. aerosoli i
22. terapie farmacologicã sistemicã i
23. terapie logopedicã a
24. îngrijirea vocii profesionale a
25. reeducarea vocii dupã laringectomie totalã s


C. Tratament chirurgical


26. anestezie localã şi regionalã i
27. extragerea corpilor strãini din laringe, trahee şi bronhii s
28. intubaţie orotrahealã i
29. traheostomie (inclusiv percutanã) i
30. închiderea traheostomei i
31. coniotomie i
32. biopsie prin microlaringoscopie
chirurgie laser endolaringianã şi endotrahealã (d. ex.
chirurgia stenozelor) A
chirurgia paraliziei de coardã vocalã unilateralã (restaurarea vocii) A
chirurgia paraliziei bilaterale de corzi vocale A
33. chirurgia tulburãrilor de fonaţie (fonochirurgie) A
chirurgia nervilor laringelui superior şi inferior A
gestionarea cãilor aeriene la nou-nãscut şi copil A
chirurgia malformaţiilor A
repararea plãgilor (traumatologie) A
chirurgie tumoralã
chirurgie endolaringianã pentru tumori laringiene mici A
laringectomie convenţionalã parţialã
34. cordectomie a
35. laringectomie parţialã supragloticã a
36. laringectomie parţialã verticalã a
hemilaringectomie A
37. laringectomie totalã a
faringo-laringectomie
parţialã A
totalã A
faringo-laringo-esofagectomie A
reconstrucţie cu grefe locale şi microvasculare A
38. reabilitarea vocii cu proteze (buton fonator) a
reparaţia stenozei laringo-traheale A
reparaţia fistulei eso-traheale A
chirurgia reconstructivã a traheei şi esofagului A



V. Cavitatea bucalã. Faringe
Cunoştinţe fundamentale în:

A. Proceduri diagnostice


a) EXAMINARE CLINICÃ:
1. Inspecţie şi palpare la nivelul cavitãţii bucale şi orofaringelui i
2. Nasofaringoscopia i
3. Hipofaringoscopie i
4. Esofagoscopie i
5. Evaluare endoscopicã a cavitãţii orale, faringelui şi esofagului, i
utilizând endoscopia flexibilã şi rigidã, incluzând biopsie, prepararea
tamponamentului, spãlarea şi a altor tehnici
6. Gustometria i
7. Teste de salivatie i
8. Teste funcţionale pentru disfagie a
9. Evaluarea sindromului sleep apnea s
10. Evaluarea vorbirii s
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII
11. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagograma i



B. Tratament nechirurgical


12. Terapia cu inhalaţii i
13. Terapia farmacologicã i
14. Tratament local i
15. Reabilitarea disfagiei s
16. Reabilitarea vorbirii s


C. Tratament chirurgical


17. Anestezia localã şi regionalã i
18. Adenoidectomia i
19. Amigdalectomia i
20. Abces amigdalian i
21. Oprirea hemoragiei amigdaliene i
Drenarea abceselor
22. peri şi retroamigdalian i
23. para şi retrofaringian s
24. de bazã de limbã s
Corectarea malformaţiilor
25. Fren lingual i
26. Ranula i
27. Incluziuni chistice i
Macroglosia A
28. Îndepãrtarea calculilor salivari pe calea oralã I
29. Transpoziţie de duct salivar a
Litotriţie A
30. Îndepãrtarea de corpuri strãine X
Excizie de pungã faringialã (tehnica deschisã sau endoscopic) A
31. Biopsie endosopicã şi stadializarea tumorilor s
Faringostomie A
Închiderea faringostomei A
Miotomie cricofaringianã A
Chirurgia tumoralã
Chirurgia laser la nivelul cavitãţii orale şi a faringelui A
Rezecţie de limbã
32. glosectomie parţialã s
33. hemiglosectomie a
Glosectomie totalã A
Reconstrucţie de limbã A
Anastomoze microvasculare A
Rezecţie, osteosintezã şi reconstrucţia mandibulei A
Faringotomie A
Faringectomie parţialã A
Faringotomie totalã A
Chirurgia tumorilor de nasofaringe A
34. Chirurgia tumorilor de orofaringe şi reconstrucţia a
35. Rezectia parţialã, totalã de buze şi reconstrucţia plasticã a
36. Chirurgia ronhopatiei şi a apneei obstructive în somn a


VI. Cervico-facial
Cunoştinţe fundamentale în:

A. Proceduri diagnostice


a) EXAMINARE CLINICÃ:
investigarea nervilor cranieni
1. clinicã i
2. electrofiziologicã a
3. teste funcţionale ale glandelor salivare i
4. puncţie aspirativã biopticã i
b) INTERPRETAREA IMAGISTICII
5. Echografie, radiografii, OPG, CT, RMN, esofagogramã i


B. Tratament nechirurgical


6. tratament medicamentos i
7. tratament conservator al plãgilor i
chimio-radioterapie A
aplicarea toxinei botulinice A


C. Tratament chirurgical


8. anestezie localã şi regionalã i
9. îngrijirea traumatismelor a
10. îngrijirea plãgilor deschise ale gâtului i
11. îngrijirea fistulei i
reparaţia fistulei A
12. extirparea chistului de tract tireoglos, chistului branhial
şi fistulei s
13. incizia şi drenajul abceselor i
14. chirurgia tumorilor benigne a
corecţia malformaţiilor A
reparaţia leziunilor
15. îngrijirea plãgilor de ţesuturi moi ale feţei i
16. fracturi combinate ale feţei s
17. osteosintezã a
chirurgia nervilor cranieni (N. V, N. VII-XII)
explorare, decompresie sau neurolizã A
reconstrucţie plasticã A
disecţia tumorilor
18. extirparea ganglionilor limfatici cervicali i
19. cervicotomie lateralã (chirurgie cervicalã lateralã) s
limfadenectomie cervicalã
20. radicalã a
21. modificatã a
22. tumori de ţesuturi moi a
tumori vasculare
tumori nervoase
chirurgia glandelor salivare
23. extirparea glandei submandibulare s
24. extirparea glandei sublinguale s
parotidectomie
25. parţialã a
26. subtotalã a
27. totalã a
28. radicalã a
chirurgia vaselor
29. pregãtirea şi ligatura vaselor i
cateterizarea directã sau indirectã a venei jugulare interne A
grefon vascular A
anastomozã microvascularã A
chirurgia glandei tiroide
lobectomie A
hemitiroidectomie A
tiroidectomie totalã A
chirurgie plasticã şi reconstructivã
30. lambou prin alunecare şi rotaţie i
31. lambou liber i
reconstrucţie plasticã extinsã
lambou miofascial A
lambou musculocutanat A
lambou microvascular A
restaurare facialã
lambou muscular dinamic A
proceduri statice A
lifting facial A
blefaroplastie A
înlocuire osoasã A
înlocuire cartilaginoasã A



1.5. STAGIUL DE ORL PEDIATRIC - 3 luni

1.5.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Sindromul de insuficienţã respiratorie nazalã
● Malformaţii congenitale
● Traumatisme în ORL
● Corpii strãini ORL - traheotomia
● Rinite acute şi cronice
● Sinuzite acute şi cronice
● Complicaţiile sinuzitelor
● Patologia inelului limfatic Waldayer
● Supuraţiile intra- şi perifaringiene. Insuficienţa respiratorie acutã de cauzã laringianã (laringitele acute dispneizante)
● Disfoniile la copil
● Otitele medii supurate acute
● Otitele medii supurate cronice
● Complicaţiile otitelor
● Otomastoidita sugarului
● Esofagitele corozive acute
● Stenozele esofagiene postcaustice
● Alergia ORL pediatrie
● Tumori ORL pediatrie
1.5.2. Baremul de activitãţi practice
● Tamponament nazal anterior şi posterior - 5
● Extragere de corpi strãini nazali - 5
● Puncţie sinus maxilar - 5
● Polipectomie nazalã - 5
● Tratamentul de urgenţã al fracturilor de piramidã nazalã - 5
● Rezecţia - repoziţia septului nazal - 5
● Adenoidectomia - 5
● Amigdalectomia - 5
● Biopsie cavum - 2
● Laringoscopia directã - 2
● Traheotomia - 2
● Esofagoscopia - 2
● Bujiraj esofagian - 2
● Extracţii corpi strãini esofagieni - 2
● Bronhoscopia - 2
● Timpanotomia - 5
● Polipectomia auricularã - 2
● Tehnica antrocelulotomiei în otomastoidita sugarului - 5
● Evidare petro-mastoidianã - 3
● Asistenţa antroaticotomie cu reconstrucţie timpanoosicularã (timpanoplastia la copil) - 2
● Asistenţa plastii CAE şi pavilion auricular - 2
● Asistenţa la etmoidectomii pe cale endonazalã - 2
● Asistenţa la fibrom nazo-faringian - 2
● Asistenţa la rezolvarea chirurgicalã a chistelor cervicale - 2
● Asistenţa la ligatura de vase cervicale - 2
● Asistenţa la evidãri ganglionare şi extracţie de tumori cervicale - 2
● Asistenţa la palatoskizis - 2

1.6. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALÃ - 3 LUNI

1.6.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Tehnici de asepsie şi antisepsie în chirurgia generalã
● Instrumentarul de chirurgie generalã şi folosirea lui
● Tehnici de drenaj
● Tehnici de suturã
● Tehnica pansamentului
● Tratamentul plãgilor. Profilaxia infecţiilor tetanice
● Tratamentul infecţiei acute localizate (abces cald, furuncul)
● Tehnici de anestezie loco-regionalã
● Anestezia generalã prin intubaţie nazo şi oro trahealã (Fazele anesteziei generale, tehnica intubaţiei nazo şi oro-trahealã)
● Resuscitarea cardiorespiratorie
● Tehnici de hemostazã medicalã şi chirurgicalã
● Transfuzia (indicaţii, CI, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale), substituenţi de sânge
● Reechilibrarea hidro-electroliticã şi echilibrul AB (interpretarea ionogramei sanguine şi urinare, modificãri patologice ale echilibrului AB)
● Arsurile (criterii de evaluare diagnosticã, conduita terapeuticã de urgenţã)
● Tehnica pleurotomiei
● Tehnica gastrostomiei
● Tubajul şi spãlãtura gastricã
● Sondajul vezical
● Examenul unui bolnav traumatizat
● Şocul (criterii de diagnostic, principii de tratament)
● Principii de tratament în politraumatisme
● Patologia hemostazei în practica chirurgicalã
● Traumatisme toracice (diagnostic, conduita terapeuticã)
● Patologia esofagului (corpi strãini, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale)
● Urgenţele în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduita terapeuticã)
1.6.2. Baremul activitãţilor practice
● Pleurotomia - 2, asistat
● Gastrostomia - 2 asistat
● Spãlatura gastricã - 10 asistat
● Asistenţã la:
- apendicectomie - 10
- hernie inghinalã - 10
- colecistectomie - 10
- rezecţie gastricã - 5
● Asistenţã în condiţii de urgenţã - camera de gardã la:
- politraumatizaţi - 20
- traumatisme toracice - 20
- traumatisme abdominale - 20
● Sutura şi îngrijirea plãgilor
● Asistenţa la chirurgie reconstructivã vascularã - 10

1.7. STAGIUL DE CHIRURGIE MAXILO-FACIALÃ - 1 lunã

1.7.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Examenul clinic în chirurgia MF. Formula dentarã
● Examenul paraclinic în patologia MF
● Exodonţia - indicaţii, contraindicaţii, accidente şi complicaţii
● Rezecţia apicalã, chiuretajul periapical, osteotomia transmaxilarã
● Accidentele erupţiei dentare
● Traumatisme buco-maxilo-faciale
● Sinuzitele maxilare de origine dentarã
● Patologia oralã inflamatorie şi oncologicã
● Patologia glandelor salivare
● Patologia articulaţiei temporo-mandibulare
1.7.2. Baremul activitãţilor practice
● Examene clinice BMF - 50
● Examene paraclinice în chirurgia MF - 50
● Asistenţa la cazuri de traumatologie buco-maxilo-facialã în condiţii de urgenţã - camera de gardã - 10
● Asistenţa la cazurile de patologie tumoralã în sfera BMF - 20

1.8. STAGIUL DE TRAHEO-BRONHOLOGIE ŞI PNEUMOLOGIE - 1 lunã

1.8.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Hemoptizia (diagnostic pozitiv şi diferenţial)
● Cancerul bronho-pulmonar. Sindroame paraneoplazice
● Supuraţiile bronho-pulmonare
● Sindromul mediastinal
● Sindromul cu bacili Koch (localizare pulmonarã)
● Examenul sputei
● Examenul radiologic şi RMN în pneumologie
● Tehnici de examinare bronhoscopicã
1.8.2. Baremul activitãţilor practice
● Examinãri radiologice pulmonare - 100
● Tehnici de examinare traheo-bronhoscopicã - 30
● Asistenţa de urgenţã în specialitate (camera de gardã) - 20

1.9. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE - 1 lunã

1.9.1. Tematica lecţiilor conferinţã
● Tumorile bazei craniului - aspecte clinice. Investigaţii
● Abordurile chirurgicale ale tumorilor bazei craniului
● Tumori selare - aspecte clinice. Investigaţii. Abordul transsfenoidal
● Schwannomul vestibular
● Actualitãţi în patologia tumoralã neurochirurgicalã
● Supuraţii endocraniene
1.9.2. Baremul activitãţilor practice - va fi în concordanţã cu tematica lecţiilor conferinţã

1.10. STAGIUL DE ONCOLOGIE - 1 lunã

Tematica lecţiilor conferinţã (30 ore)
1.10.1. Patologia şi terapia oncologicã în ORL (sintezã din 12 secţiuni de curs)
● Biologia molecularã a cancerelor sferei ORL
● Anatomia oncologicã şi tipuri de metastaze în cancerele sferei ORL
● Imunohistochimia în cancerele sferei ORL
● Clasificarea stadialã a cancerelor sferei ORL
● Indicaţia terapeuticã în cancerele sferei ORL
● Tratamentul citostatic în cancerele sferei ORL: principii şi indicaţii
● Tratamentul radiologic în cancerele sferei ORL: principii şi indicaţii
● Chimio-radioterapia concomitente în cancerele sferei ORL
● Complicaţii imediate şi tardive ale asocierii radio-chimioterapiei
● Tratamentul recidivelor şi metastazelor în cancerele sferei ORL
● Tratamentul suportiv şi paleativ în cancerele sferei ORL
● Urmãrire post terapeuticã
1.10.2. Baremul activitãţilor practice - va fi în concordanţã cu tematica lecţiilor conferinţã

1.11. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICÃ - 1 lunã

Tematica lecţiilor conferinţã (30 ore)
1.10.1. Patologia de chirurgie plasticã în ORL (sintezã din 12 secţiuni de curs)
1.10.2. Baremul activitãţilor practice - va fi în concordanţã cu tematica lecţiilor conferinţã

MODUL DE BIOETICÃ - 2 sãpt.

TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

OTO-RINO-LARINGOLOGIE
5 ANI




┌──────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────┐
│ An I │ An II │ An III │ An IV │ An V │
├──────┬───────────────────┼──────┬─────────────┼──────┬─────────────────┼──────┬───────────────────┼──────────────────────┤
│ORL │Chir. Gen. (3 I.) │ORL │ORL Pediatrie│ORL │Audiologie (1 I.)│ORL │Neurochir. (1 I.) │ORL (12 I.) │
│(6 I.)│BMF (1 I.) │(9 I.)│(3 I.) │(9 I.)│Foniatrie (1 I.) │(9 I.)│Plast. & Rep (1 I.)│sau opţional │
│ │Onco (1 I.) │ │ │ │Endo. ORL (1 I.) │ │LASER ORL (1 I.) │Chir. vascularã (1 I.)│
│ │Trah.-bronho (1 I.)│ │ │ │ │ │ │Chir. toracicã (1 I.) │
│ │ │ │ │ │ │ │ │Chir. Oftalmo. (1 I.) │
└──────┴───────────────────┴──────┴─────────────┴──────┴─────────────────┴──────┴───────────────────┴──────────────────────┘



Stagiile sunt necesare pregãtirii teoretice şi practice a viitorilor specialişti:
A. Obligatorii (specifice şi conexe)
B. Opţionale




┌──────────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────┐
│A. Stagiile obligatorii: │B. Stagii opţionale (pt. anul V) │
𗈕) ORL stagiu de bazã, 3 ani 8 'bd luni la care se 𗈕) Chirurgie vascularã - 1 lunã │
│adaugã urmãtoarele module de pregãtire în specialitate𗈖) Chirurgie toracicã - 1 lunã │
│ - Audiologie, audiologie pediatricã: 1 lunã 𗈗) Chirurgie oftalmologicã - 1 lunã│
│ - Foniatrie: 1 lunã │ │
│ - ORL pediatrie: 3 luni │ │
│ - Chirurgie endoscopicã ORL: 1 lunã │ │
│ - Laser în ORL: 1 lunã │ │
𗈖) Chirurgie generalã: 3 luni │ │
𗈗) Chirurgie BMF: 1 lunã │ │
𗈘) Oncologie: 1 lunã │ │
𗈙) Traheobronhologie, bronhoscopie/pneumologie: 1 lunã│ │
𗈚) Neurochirurgie: 1 lunã │ │
𗈛) Chirurgie plasticã şi reparatorie: 1 lunã │ │
𗈜) Bioeticã: 'bd lunã │ │
└──────────────────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────┘



ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALÃ
Curriculã de pregãtire

1.1. DEFINIŢIE. Ortodonţia şi ortopedia dento-facialã alcãtuiesc specialitatea stomatologicã care are ca obiect de studiu supravegherea, ghidarea creşterii şi a dezvoltãrii structurilor dento-faciale, patologia acestora, precum şi terapia anomaliilor dento-maxilare.
1.1.1. Pregãtirea medicilor dentişti în specialitatea ortodonţiei şi ortopediei dento-facialã se va desfãşura în cadrul unitãţilor de învãţãmânt superior acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei pentru pregãtirea medicilor rezidenţi.
1.1.2. Pregãtirea Teoreticã şi practicã se va desfãşura sub îndrumarea directã a profesorului - şef de clinicã şi cu ajutorul unui colectiv de cadre didactice de predare normat prin statul de funcţiuni.
1.1.3. La încheierea fiecãrui an de stagiu se vor verifica cunoştinţele acumulate printr-un examen. Accesul în examen este condiţionat atât de activitatea practicã depusã cât şi de participarea la cursuri, seminarii şi realizarea de minimum 2 referate/an. La finalul celor 3 ani de stagiu pregãtirea se va încheia printr-un examen final constând în 3 probe distincte care sã dovedeascã atât pregãtirea teoreticã, practicã cât şi activitatea clinicã depusã în timpul stagiului. În urma acestui examen medicul rezident primeşte titlul de medic specialist.
1.1.4. Fiecare an de specializare cuprinde 311 ore de pregãtire teoreticã (curs şi seminarii) sub îndrumarea cadrelor didactice din şcolile de medicinã dentarã acreditate de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Educaţiei sub conducerea unui profesor/şef de catedrã.

1.2. DURATA: 3 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA CELOR TREI ANI DE REZIDENŢIAT
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvarea problemelor social-administrative, prezentarea la spitalul clinic şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate: 1 sãptãmânã.
1.3.2. Pregãtirea în ortodonţie:
1.3.2.1. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
1.3.2.2. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic:
- Discipline biologice şi medicale generale: 5 luni
- Sãnãtate publicã dentarã: 2 luni
- Subiecte ortodontice de bazã: 8 luni
- Subiecte ortodontice generale: 9 luni
- Tehnici ortodontice: 5 luni
- Proceduri de tratament ortodonţie inter disciplinare: 3 luni
- Tehnici speciale de tratament ortodonţie: 2 luni
- Managementul sãnãtãţii: 1 lunã
- Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lunã
- Bioetica: 'bd lunã

1.4. CONŢINUTUL PREGÃTIRII
1.4.1. STAGIUL CLINIC DE ORTODONŢIE: durata 3 ani
Cuprinde:
● Ore de practicã clinicã şi preclinicã
BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITÃŢII DE PREGÃTIRE
Baremul activitãţii practice va fi reprezentat de documentaţia completã a 10 cazuri tratate de cãtre medicul rezident (vezi 1.5. anexa privind baremul minimal al activitãţii de pregãtire).
● Pe lângã cele 10 cazuri, medicul rezident trebuie sã urmãreascã evoluţia a cel puţin 50 de cazuri, preluând o parte din ele de la colegii ce terminã rezidenţiatul şi o altã parte, începuţi de acesta, ce vor fi predaţi într-o fazã terapeuticã intermediarã rezidenţilor ce vor începe la terminarea stagiului sãu.
● Planificarea tratamentelor, planuri de tratament pentru cazuri selectate
● Seminarii privind evaluarea tratamentelor
- evaluarea cazurilor dupã tratament
- reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluãrii acestora de la rezidenţii aflaţi la sfârşitul studiului
● activitãţi de cercetare, documentare în literatura de specialitate.
1.4.2. CURSURI TEORETICE OBLIGATORII CARE SE VOR DESFÃŞURA ÎN PARALEL CU STAGIUL CLINIC:
1.4.2.1. DISCIPLINE BIOLOGICE ŞI MEDICALE GENERALE: durata 5 luni
1.4.2.1.1. Creşterea şi dezvoltarea corpului omenesc (20 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Creşterea somaticã şi variantele ei anormale
● Puseul de creştere pubertar şi relaţia sa cu creşterea viscero-neurocraniului
● Factori genetici şi dobândiţi ce pot influenţa creşterea somaticã
● Conceptul de vârstã biologicã şi stabilirea vârstei scheletale, a vârstei dentare, precum şi a maturitãţii sexuale.
Activitãţi practice: 10 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.2. Anatomia extremitãţii cefalice (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Caracteristici anatomice ale sistemelor tisulare şi anatomia funcţionalã, cu importanţã esenţialã pentru înţelegerea:
- creşterii viscero-neurocraniului,
- apariţiei malformaţiilor scheletale
- ortopediei dento-faciale,
- corectãrii prin chirurgie ortognaticã a malformaţiilor cranio-faciale, a disgnaţiilor şi a anomaliilor de ocluzie
Activitãţi practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.3. Geneticã (10 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea dezvoltãrii cranio-faciale
● Principii genetice esenţiale pentru înţelegerea malformaţiilor cranio-faciale
1.4.2.1.4. Embriologia capului (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
Creşterea şi dezvoltarea normalã a feţei, maxilarelor şi dinţilor
● Teratogeneza
● Apariţia despicãturilor şi a altor malformaţii congenitale faciale.
Activitãţi practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.5. Biologie celularã (20 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
- Aspecte citologice şi histochimice esenţiale pentru înţelegerea:
- Metabolismului celular în condiţii normale şi anormale
- Formãrii şi proliferãrii tisulare, dezvoltãrii oaselor, cartilajelor, dinţilor şi muşchilor
- Creşterii faciale
- ATM
- Deplasãrii dentare şi reacţiei ţesuturilor de susţinere
- Ortopediei dento-faciale
- Mecanismelor resorbţiei radiculare.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.6. Fiziologia respiraţiei, fonaţiei, deglutiţiei şi masticaţiei (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Aspecte oro-nazale ale diferitelor tipuri de respiraţie
● Vorbirea normalã şi anormalã
● Diverse tipuri de deglutiţie
● Ciclul masticator.
Activitãţi practice: 10 ore
● studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.7. Sindroame în care este implicatã extremitatea cefalicã (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Principii de clasificare a sindroamelor în relaţie cu etiologia, prognosticul şi reacţia la tratamentul ortodontic şi chirurgical ortognatic.
Activitãţi practice: 10 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.
1.4.2.1.8. Psihologia copilului, adolescentului şi a adultului (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
Concepte şi principii de dezvoltare psihologicã. Posibilitãţi şi limite ale modificãrilor de comportament
Aspecte ale motivãrii pacienţilor şi influenţa acestora asupra cooperãrii. Aspecte psihologice ale pubertãţii şi adolescenţei. Impactul aspectului facial asupra autoevaluãrii. Aspecte psihologice ale chirurgiei ortognatice.
Activitãţi practice: 12 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.1.9. Biostatistica (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Metodologie statisticã
● Folosirea curentã a metodelor statistice
● Proceduri de prelucrare a datelor
Activitãţi practice: 20 ore
● Prelucrarea aspectelor statistice din literatura actualã
● Analizarea metodologiei statistice şi a interpretãrii publicaţiilor din literatura clinicã şi ştiinţificã, relevantã pentru ortodonţie.
1.4.2.1.10. Epidemiologie (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Elementele de bazã ale studiilor epidemiologice
● Direcţii de cercetare şi metodicã
● Compoziţia grupelor de cercetare şi condiţii pentru grupele de control
Activitãţi practice: 6 ore
● Analiza şi interpretarea datelor unor studii epidemiologice de specialitate
1.4.2.1.11. Metodologia cercetãri (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Filozofia ştiinţificã
● Aspecte etice în experimentele pe animale şi pe oameni
● Diverse metode de planificare a cercetãrii
Activitãţi practice: 20 ore
● Realizarea unui raport analitic al unor publicaţii din domeniul cercetãrii biomedicale şi clinice
● Elaborarea unui protocol al unui proiect de cercetare
● Interpretarea propriilor rezultate ale cercetãrii
● Evaluarea unor concluzii din publicaţiile ştiinţifice
● Prezentarea rezultatelor cercetãrii într-o comunicare sau articol scris.
1.4.2.1.12. SÃNÃTATE PUBLICÃ DENTARÃ (85 ore)
1. Starea de sãnãtate/noţiuni generale şi instrumente de reglementare
Cursuri conferinţã: 25 ore
● Definiţia stãrii de sãnãtate
● Determinarea stãrii de sãnãtate
● Indicatori de mãsurare a stãrii de sãnãtate
● Instrumente de reglementare/actul normativ
● Tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc
● Principalele acte normative din sistemul de sãnãtate românesc
2. Demografia
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Statistica populaţiei/Definiţie, caracteristici la nivel mondial şi în România
● Dinamica populaţiei: natalitate, fertilitate, planificare familialã.
3. Dinamica populaţiei/Componente negative
Cursuri conferinţã: 25 ore
● Mortalitatea generalã - definiţie, abordare transversalã, abordare longitudinalã, tendinţe la nivel mondial, european şi în România
● Mortalitatea infantilã - definiţie, modalitãţi de abordare, tendinţe la nivel mondial, european şi în România.
4. Epidemiologia bolii şi a sãnãtãţii
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Definiţie
● Domenii de aplicare
● Morbiditate - incidenţã, prevalenţã
5. Anchetele epidemiologice observaţionale
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Anchete descriptive - scop, caracteristici de persoane, de timp, de loc
● Anchete analitice - scop, tipuri, modalitãţi de proiectare, calculul riscurilor
6. Anchete epidemiologice experimentale
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Definiţie, scop, tipuri
7. Promovarea sãnãtãţii. Strategii preventive
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Definiţia conceptului de prevenire şi a nivelurilor de prevenire
● Tipuri de strategii preventive - avantaje şi limite
● Screening
1.4.2.2. SUBIECTE ORTODONTICE DE BAZÃ
1.4.2.2.1. Dezvoltarea dentiţiei (normal şi anormal) (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Dezvoltarea ocluziei de la naştere pânã la vârsta adultã
● Variaţii ale acestei dezvoltãri
● Anomalii dentare de numãr, mãrime, formã şi poziţie
● Factori genetici şi de mediu care influenţeazã dezvoltarea dentiţiei
● Diverse malocluzii cauzate de dezvoltarea dentarã şi gradul lor de gravitate
● Efecte ale anodonţiilor şi ale dinţilor supranumererari precum şi ale pierderii sau extracţiei premature a dinţilor temporari sau permanenţi asupra dezvoltãrii dentiţiei.
Activitãţi practice: 40 ore
● Recunoaşterea şi identificarea unor stãri ale dentiţiei privind:
- normalitatea şi anormalitatea
- stadiul de dezvoltare atins
- aprecierea dezvoltãrii viitoare
- posibilitãţi pentru mãsuri interceptive cu scopul îmbunãtãţirii situaţiei finale.
1.4.2.2.2. Creşterea feţei (50 ore)
Cursuri conferinţã: 18 ore
● Creşterea cartilajelor, oaselor, muşchilor
● Centre de creştere în scheletul cranio-facial
● Modificãri postnatale ale creşterii zonei cranio-faciale, inclusiv a pãrţilor moi
● Variaţii funcţionale ale componentelor zonei cranio-faciale cu importanţã pentru creşterea feţei
● Variaţii individuale în configuraţia feţei
● Influenţa factorilor de mediu asupra creşterii feţei.
Activitãţi practice: 32 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.3. Fiziologia şi fiziopatologia sistemului stomatognat (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Ocluzia funcţionalã normalã şi anormalã
● Comportamentul structurilor moi tisulare în condiţii normale şi anormale
● Funcţii normale şi anormale ale ATM
● Proceduri diagnostice pentru ATM
● Posibilitãţi de tratament în cazul disfuncţiilor ATM.
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul ocluziei funcţionale, al structurilor moi tisulare şi al funcţiilor ATM la pacienţii aflaţi în tratament
● Efectuarea de manopere terapeutice specifice la pacienţii cu disfuncţii ATM aflaţi în tratament
1.4.2.2.4. Aspecte ale deplasãrilor dentare şi ale ortopedici dento-faciale (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Procesul erupţiei dentare şi al deplasãrii dentare spontane
● Efectele diverselor forţe asupra celulelor şi ţesuturilor
● Efectul sistemelor de forţe şi al mãrimii forţelor
● Modificãri post-traumatice
● Aspecte celulare ale creşterii encondrale în septul nazal, condili şi epifize, precum şi ale creşterii osoase la nivelul suturilor şi suprafeţelor osoase
● Efecte ale tratamentelor ortopedice dento-faciale asupra sistemelor tisulare
● Relaţia între adaptabilitatea ţesuturilor şi rezultatele tratamentelor ortopedice dentofaciale
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.5. Radiologie şi alte mijloace imagistice (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Anomalii şi stãri patologice care pot fi diagnosticate pe radiografii
● Metode radiologice folosite în ortodonţie şi riscurile acestora
● Radiografia digitalã şi alte tehnici imagistice.
Activitãţi practice: 20 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
● Identificarea unor anomalii şi stãri patologice pe radiografii
1.4.2.2.6. Cefalometrie (inclusiv realizarea traseelor cefalometrice pe radiografii) (45 ore)
Cursuri conferinţã: 15 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Limitele cefalometriei şi metodelor cefalometrice
Activitãţi practice: 30 ore
● Identificarea structurilor anatomice pe radiografii
● Descrierea morfologiei capului pe baza cefalogramei
● Realizarea pe radiografii a traseelor cefalometrice din normã lateralã şi frontalã ale structurilor anatomice esenţiale
1.4.2.2.7. Materiale folosite în ortodonţie (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Proprietãţile şi compoziţia materialelor ortodontice
● Reguli pentru alegerea corectã a materialelor şi substanţelor necesare în diverse tehnici ortodontice
● Manipularea şi folosirea materialelor şi substanţelor ortodontice.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.2.2.8. Biomecanica ortodonticã (35 ore)
Cursuri conferinţã: 13 ore
● Folosirea principiilor de bazã ale staticii şi biomecanicii
● Stabilirea unei relaţii între biomecanica şi problemele clinice şi de cercetare
● Rezolvarea problemelor privind forţele rezultante şi echivalenţa forţelor
Activitãţi practice: 22 ore
Evaluarea forţelor produse de diverse aparate
Evaluarea forţelor produse în zona dento-facialã prin aparate ortopedice
1.4.1.3. SUBIECTE ORTODONTICE GENERALE
1.4.1.3.1. Etiologia anomaliilor dento-maxilare (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Factori generali şi de mediu care influenţeazã dezvoltarea postnatalã a dentiţiei şi creşterea masivului facial
● Influenţa nefavorabilã a factorilor de mediu şi metodele interceptive indicate.
Activitãţi practice: 15 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.1.3.2. Proceduri de diagnostic (85 ore)
Cursuri conferinţã: 28 ore
● Obţinerea unei anamneze relevante
● Realizarea unui examen clinic complet
● Determinarea ocluziei habituale şi a diferitelor relaţii intermaxilare, precum şi evaluarea ocluziei funcţionale
● Evaluarea influenţei componentelor funcţionale ale pãrţilor moi asupra morfologiei
● dento-faciale
● Amprenta exactã cu o înregistrare maximalã a proceselor alveolare
● înregistrarea cu arcul facial şi montarea modelelor în articulator
● Realizarea fotografiilor extra- şi intraorale
● Realizarea unor radiografii necesare tratamentelor ortodontice
Activitãţi practice: 57 ore
● Efectuarea manoperelor enumerate anterior la pacienţii pe care medicul rezident îi are în tratament.
1.4.1.3.3. Diagnosticul în ortodonţie, stabilirea planului de tratament şi a obiectivelor acestuia (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Stabilirea diagnosticului prezumtiv şi încadrarea ocluziei într-o clasificare pe baza examenului clinic
● Consilierea pacienţilor, dupã un examen clinic superficial, asupra posibilitãţilor unui tratament, asupra efectuãrii unor analize mai aprofundate sau consultãrii unor medici din alte specialitãţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Stabilirea unui diagnostic pe baza datelor anamnestice, examen clinic, modele, radiografii, fotografii, cefalograme şi alte date
● Previziunea dezvoltãrii posibile a feţei şi dentiţiei în condiţiile în care nu s-ar începe nici un tratament
● Stabilirea planului de tratament pentru diverse tipuri de anomalii ortodontice şi dentofaciale, inclusiv evoluţia etapelor de tratament, previziunea rezultatelor, a duratei tratamentului şi a contenţiei.
Activitãţi practice: 40 ore.
● Consilierea pacienţilor, dupã un examen clinic superficial, asupra posibilitãţilor unui tratament, asupra efectuãrii unor analize mai aprofundate sau a consultãrii unor medici din alte specialitãţi, în vederea stabilirii unui plan de tratament
● Evaluarea în vederea stabilirii diagnosticului, a planului de tratament şi a obiectivelor acestuia, precum şi a previziunii duratei tratamentului şi contenţiei, pentru pacienţi cu diverse anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.4. Analiza creşterii şi corelarea cu planul de tratament (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore:
● Posibilitãţi şi limite ale analizelor cefalometrice pe timp îndelungat
● Limitele analizelor creşterii şi modificãrile terapeutice ale acesteia
● Validitatea şi limitele previziunilor de creştere (inclusiv a celor computerizate)
Activitãţi practice: 23 ore
● Realizarea de analize ale creşterii dupã cefalograme în serie
● Constatarea modificãrilor terapeutice pe baza cefalogramelor efectuate în fazele critice ale tratamentului
1.4.1.3.5. Efectul în timp al tratamentului ortodontic (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Recidiva asociatã cu diferite anomalii şi metodele de tratament
● Modificãri ce pot apare în perioada de contenţie
● Modificãri ce pot apare dupã încheierea perioadei de contenţie
Activitãţi practice: 20 ore
● Previziuni asupra posibilelor efecte pe timp îndelungat ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii.
1.4.1.3.6. Efecte iatrogene ale tratamentului (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Riscul diferitelor metode de tratament şi de contenţie
● Influenţa diferitelor condiţii şi a vârstei asupra efectelor iatrogene
● Influenţa tratamentului ortodontic asupra ATM
● Efectul în timp al diverselor metode de tratament asupra parodonţiului
● Factori cu rol în resorbţia radicularã
● Efectul posibil al unui tratament asupra fizionomiei
● Influenţa posibilã a tratamentului asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale
Activitãţi practice: 20 ore
Previziuni asupra posibilelor efecte ale tratamentului ortodontic asupra rãdãcinilor dentare, parodonţiului, ATM, precum asupra aspectului dento-facial şi esteticii faciale la pacienţi cu diferite tipuri de anomalii dento-maxilare.
1.4.1.3.7. Epidemiologia în cercetarea ortodonticã (35 ore)
Cursuri conferinţã: 12 ore
● Principiile de bazã ale epidemiologiei
● Prevalenţa şi incidenţa anomaliilor dento-maxilare
● Validitatea indicilor în estimarea necesitãţii de tratament
● Metode pentru stabilirea necesitãţii de tratament
● Influenţa societãţii asupra solicitãrii tratamentului
● Aspecte subiective asupra necesitãţii de tratament
● Rolul ortodontului în legãturã cu necesitatea tratamentului
● Factori implicaţi în estimarea necesitãţii obiective de tratament.
Activitãţi practice: 23 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.
1.4.1.3.8. Literatura ortodonticã (120 ore)
Cursuri conferinţã: 40 ore
● Cursuri speciale de prelucrare a literaturii în vederea determinãrii ideilor esenţiale din literatura curentã
● Prezentarea diverselor publicaţii ortodontice
Activitãţi de pregãtire practicã: 80 ore
● Determinarea ideilor esenţiale din literatura curentã referitoare la o temã datã
● realizare de referate
● Prezentarea concisã şi analiticã a unui articol - prezentare de referate.
1.4.1.4. TEHNICI ORTODONTICE
1.4.1.4.1. Aparate mobilizabile (30 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, design şi utilizare
● Posibilitãţi şi limite
● Realizarea şi repararea acestor aparate
Activitãţi practice: 20 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 50 aparate).
1.4.1.4.2. Aparate funcţionale (40 ore)
Cursuri conferinţã: 15 ore
● Indicaţie, design şi utilizare
● Prezentarea diferitelor tipuri de astfel de aparate
● Realizare şi reparaţie
Activitãţi practice: 25 ore
● Aplicarea, conducerea tratamentului şi reparaţia acestor tipuri de aparate (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.3. Aparate extraorale (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, design, utilizare a diverselor tipuri de Headgear, mãşti faciale, bãrbiţe şi capeline, precum şi diverse combinaţii de aparate extraorale cu aparate funcţionale
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 15 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.4. Aparate fixe parţiale (25 ore)
Cursuri conferinţã: 10 ore
● Indicaţie, utilizare (arcuri palatinale, linguale şi vestibulare, disjunctoare şi arcuri parţiale fixate pe inele sau braketuri)
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 15 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu aceste tipuri de aparate (minimum 10 aparate).
1.4.1.4.5. Aparate fixe (60 ore)
Cursuri conferinţã: 20 ore
● Indicaţii, aplicare
● Diverse concepte şi metode de tratament precum şi principiile biomecanice ale terapiei cu aceste aparate
● Posibilitãţi şi limite
Activitãţi practice: 40 ore
● Aplicarea şi conducerea tratamentului cu cel puţin un tip de aparat fix multiband (minimum 20 aparate).
1.4.1.4.6. Aparate de contenţie (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Indicaţii, contraindicaţii, design şi utilizare
● Posibilitãţi şi limite
● Durata necesarã pentru contenţie
Activitãţi practice: 10 ore
Aplicarea aparatelor de contenţie şi urmãrirea pacienţilor pe durata necesarã acesteia (minimum 20 aparate).
1.4.1.5. PROCEDURI DE TRATAMENT INTERDISCIPLINARE
1.4.1.5.1. Tratamentul despicãturilor LMP (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
● Metode de tratament
● Indicaţia, stabilirea momentului tratamentului şi abordarea multidisciplinarã a acestuia
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic al acestor pacienţi
Activitãţi practice: 12 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii cu despicãturi LMP (abordare multidisciplinarã)
1.4.1.5.2. Tratamentul ortodontico-chirurgical (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
● Indicaţia şi realizarea procedurilor ortodontico-chirurgicale
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la pacienţi care necesitã şi tratament chirurgical
Activitãţi practice: 12 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii care necesitã şi tratament chirurgical (colaborare interdisciplinarã)
1.4.1.5.3. Tratamentul ortodontico-parodontal (20 ore)
Cursuri conferinţã: 8 ore
● Indicaţii şi contraindicaţii ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în parodontopatii
● Influenţa tratamentului ortodontic asupra stãrii parodonţiului
Activitãţi practice: 12 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinarã)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic asupra stãrii parodonţiului la pacienţii aflaţi în tratament.
1.4.1.5.4. Tratamentul ortodontic restaurativ (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Indicaţia şi utilizarea tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
● Aspecte specifice ale tratamentului ortodontic în cadrul tratamentului combinat ortodontico-restaurativ
Activitãţi practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic (colaborare interdisciplinarã)
1.4.1.6. TEHNICI SPECIALE DE TRATAMENT
1.4.1.6.1. Ghidarea dezvoltãrii ocluzale (10 ore)
Cursuri conferinţã: 4 ore
(Pãrţi importante ale acestui curs se regãsesc în 1.4.1.2.1. Dezvoltarea dentiţiei)
● Indicaţii şi contraindicaţii ale metodelor interceptive
Activitãţi practice: 6 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii aflaţi în tratament ortodontic
1.4.1.6.2. Tratamentul ortodontic la adult (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Indicaţii şi aspecte specifice ale tratamentului ortodontic la adult
● Colaborarea cu medicul de stomatologie generalã în tratamentul adultului
Activitãţi practice: 10 ore
● Efectuarea manoperelor terapeutice specifice la pacienţii adulţi aflaţi în tratament ortodontic
1.4.1.6.3. Disfuncţia cranio-mandibularã (40 ore)
Cursuri conferinţã: 15 ore
● Etiologia disfuncţiei cranio-mandibulare
● Metode generale pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii cranio-mandibulare
● Diverse metode terapeutice pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii cranio-mandibulare
● Indicaţii, contraindicaţii ale procedurilor ortodontice la pacienţi cu disfuncţii craniomandibulare
● Efecte posibile ale tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbãri cranio-mandibulare
● Proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinarã în tratamentul pacienţilor cu perturbãri cranio-mandibulare
Activitãţi practice: 25 ore
● Aplicarea metodelor terapeutice pentru îmbunãtãţirea funcţionalitãţii craniomandibulare la pacienţi cu disfuncţii cranio-mandibulare aflaţi în tratament ortodontic (proceduri şi tehnici de conlucrare interdisciplinarã)
● Evaluarea efectelor tratamentului ortodontic la pacienţi cu perturbãri craniomandibulare
1.4.1.7. MANAGEMENTUL SÃNÃTÃŢII ŞI SECURITÃŢII
1.4.1.7.1. Managementul sãnãtãţii cavitãţii bucale (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Factori etiologici specifici ce apar în practica ortodonticã în relaţie cu cariogeneza, parodontopatia şi modificãrile pãrţilor moi
● Posibilitãţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la carie
● Posibilitãţi pentru descoperirea şi evaluarea riscului la parodontopatii
Activitãţi practice: 10 ore
● Instruirea pacienţilor asupra importanţei igienei bucale ca mãsurã preventivã împotriva cariilor şi parodontopatiilor.
1.4.1.7.2. Mãsuri de prevenţie în cabinetul de ortodonţie (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
Prevenirea infecţiilor, posibilitãţi de dezinfecţie şi sterilizare pentru instrumente
Supravegherea şi controlul substanţelor nocive
Activitãţi practice: 3 ore
Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate
1.4.1.8. MODUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
1.4.1.8.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

1.4.1.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.1.9. MANAGEMENT ÎN CABINET, ADMINISTRAŢIE ŞI ETICÃ PROFESIONALÃ
1.4.1.9.1. Management în cabinet (15 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Design-ul cabinetului de ortodonţie
● Mobilierul şi instrumentarul necesare cabinetului ortodonţie
● Pregãtirea personalului auxiliar şi dovada competenţei acestuia
● Finanţare şi administraţie
● Relaţii cu publicul
Activitãţi practice: 10 ore
● Conceperea planului unui cabinet de ortodonţie (design, mobilier, instrumentar, finanţare, administraţie)
1.4.1.9.2. Folosirea computerelor (10 ore)
(cursanţii vor trebui sã fie dotaţi cu un computer compatibil cu al institutului de învãţãmânt)
Cursuri conferinţã: 4 ore
● Folosirea computerelor în clinica ortodonticã şi în îngrijirea pacienţilor
Activitãţi practice: 6 ore
● Aplicaţii practice privind folosirea computerelor în monitorizarea cazurilor pacienţilor aflaţi în tratament
1.4.1.9.3. Modul de lucru (ergonomia) (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Poziţia optimã a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului în vederea manipulãrii clinice specifice
● Ordinea cea mai eficientã a etapelor de tratament (ergonomia)
Activitãţi practice: 3 ore
● Demonstraţii practice privind poziţia optimã a pacientului, a terapeutului şi a asistentei, precum şi plasarea instrumentarului pentru manipularea clinicã specificã în vederea folosirii ergonomice a timpului afectat tratamentului.
1.4.1.9.4. Probleme juridice (10 ore)
Cursuri conferinţã: 5 ore
● Reguli şi legi obligatorii pentru cabinetul ortodontic
● Responsabilitate şi probleme legate de procese de mal praxis
● Necesarul de acoperire de risc prin asigurãri
Activitãţi practice: 5 ore
● Comportamentul în cazul unui conflict juridic
1.4.1.9.5. Eticã profesionalã (5 ore)
Cursuri conferinţã: 2 ore
● Comportamentul ortodontului ca apartenent al sistemului de sãnãtate
● Standardul etic în cooperarea cu personalul, cu pacienţii şi cu colegii.
Activitãţi practice: 3 ore
● Studiul literaturii de specialitate în vederea realizãrii de referate.
1.5. ANEXÃ PRIVIND BAREMUL MINIMAL AL ACTIVITÃŢII DE PREGÃTIRE
Documentaţia celor 10 cazuri tratate integral de cãtre medicul rezident trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
1. Documentaţia cazuisticã cuprinde 10 cazuri. Ea poate sã cuprindã doar 8 cazuri atunci când se prezintã o lucrare ştiinţificã originalã în domeniul ortodonţiei (dizertaţie exclusivã)
2. Cazurile vor trebui sã demonstreze un spectru larg de anomalii de poziţie şi de ocluzie:
- prin diagnosticul, planificarea şi conducerea tratamentului, medicul rezident va trebui sã dovedeascã cunoştinţe de specialitate adecvate
- medicul rezident va trebui sã dovedeascã cunoaşterea posibilitãţilor de a folosi mijloacele şi aparatura necesare tratamentului ortodontic în mãsura în care se impune
- mãsurile aplicate vor trebui sã fie adaptate problematicii cazului.
3. Documentaţia cazuisticã va trebui, pentru o excelentã notare, sã cuprindã:
● Documentaţia de început: Modele, status radiologie (cel puţin 6 radiografii retro alveolare sau ortopantomograma), teleradiografia, fotografii (în cavitatea bucalã: frontal/lateral/lateral/max/mand; faţã şi profil), fotografii ale modelelor (frontal/lateral/lateral)
● Documentaţia de sfârşit: Aceeaşi cu cea iniţialã. Pachetul de date finale trebuie sã prezinte rezultatul cel mai devreme dupã 2 luni de la terminarea tratamentului activ (cu excepţia datelor radiologice).
4. Descriere amãnunţitã a cazului:
Diagnosticului şi comentariului asupra cazurilor li se acorda o mare importanţã în cadrul discuţiei finale. De asemenea, o mare importanţã se acordã descrierii funcţiilor, esteticii faciale şi modificãrilor apãrute în urma tratamentului. Medicul rezident are astfel posibilitatea sã exprime opinia sa, planurile pe care le-a fãcut, soluţiile alternative şi aprecierea rezultatului obţinut. Se aşteaptã de la acesta o limitare la ceea ce este mai important, la o prezentare concisã şi clarã. Medicul rezident va depune de la sine alte date acolo unde considerã necesar pentru notarea de cãtre comisie (mai ales atunci când acesta a condus tratamentul personal doar în fazele esenţiale). Mai departe, cazurile combinate de ortodonţie cu chirurgie vor trebui sã conţinã un plan operativ succint cu teleradiografia/set up. Pasul chirurgical va fi document prin suprapunerea teleradiografiilor pre- şi postoperatorii.
Descrierea cazului va fi prezentatã în 3 exemplare:
- originalul pentru preşedintele comisiei: conţine toate documentele originale
- 2 exemplare suplimentare (pentru 2 referenţi suplimentari): conţin descrierea completã a cazului şi copii ale documentaţiei finale amintite mai sus, exceptând modelele.
În documentaţia finalã trebuie sã fie erupţi toţi dinţii definitivi, cu excepţia molarului de minte. Sunt acceptate excepţii pentru care existã o motivaţie suficientã.
4. Stabilirea timpului de contenţie şi/sau controalele ulterioare sunt de dorit însã nu reprezintã o regulã.
5. Toate cazurile trebuie sã prezinte un bun rezultat funcţional şi estetic. Excepţii sunt permise atâta timp cât pot fi suficient motivate, mai ales pe baza situaţiei de început a cazului şi a posibilitãţilor terapeutice.
6. Toate cazurile trebuie sã fi fost planificate şi tratate de cãtre medicul rezident candidat la examenul de obţinere a titlului de medic specialist ortodont. Cu aceastã condiţie, cazurile pot fi preluate din colectivul de pacienţi al unei Facultãţi de Medicinã Dentarã, al unei Clinici de Stomatologie, al cabinetului unei şcoli, sau dintr-un cabinet privat.

1.6. PROGRAMUL DE STUDIU
Programul academic se bazeazã pe un timp minim de 42 sãptãmâni/an şi 40 ore/sãptãmânã, în total 5040 ore în 3 ani. Împãrţirea celor 5040 ore se face astfel:
1.6.1. Activitãţi de îndrumare - Cursuri, seminarii (63%)


┌───────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
𗈕.6.1.1 Ore de practicã clinicã şi preclinicã � ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.2 Planificarea tratamentelor │ 120 ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.3 Seminarii privind evaluarea tratamentelor │ 100 ore│
│ 5. Evaluarea cazurilor dupã tratament │ │
│ 6. Reevaluarea cazurilor în curs de tratament cu ocazia preluãrii│ │
│ acestora de la rezidenţi aflaţi la sfârşitul stagiului │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.4 Cursuri şi seminarii pe grupe de lucru │ 674 ore│
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.5 Participarea alãturi de studenţi la cursuri, seminarii, │ 260 ore│
│demonstraţii practice │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.6 Colaborarea cu corpul profesoral pentru consultaţii │ 180 ore│
│individuale, indicaţii de cercetare în afara activitãţii obişnuite │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.1.7 Materii facultative (timp suplimentar pentru cercetare şi � ore│
│pentru efectuarea tezei) │ │
├───────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Total � ore│
└───────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘



1.6.2. Studiu individual (37%)


┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────┬────────┐
𗈕.6.2.1 Analiza datelor pacienţilor necesare tratamentului │ 230 ore│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.2.2 Activitãţi de cercetare, documentare în literatura de │ 280 ore│
│specialitate în vederea susţinerii de referate - pregãtire cazuisticã│ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
𗈕.6.2.3 Materii facultative inclusiv timpii suplimentari pentru │ 770 ore│
│cercetare teoreticã individualã │ │
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│Total � ore│
├─────────────────────────────────────────────────────────────────────┼────────┤
│TOTAL � ore│
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────┘



Programul central va ocupa 78% din totalul de 5040 ore obligatorii, restul de 22% sunt prevãzute pentru materii facultative (1096 ore):
- cursuri extrauniversitare la sediul facultãţii sau în alte centre universitare
- acumularea unor cunoştinţe clinice suplimentare prin cursuri practice girate de facultãţi acreditate
- participarea la congrese şi conferinţe de specialitate sau de stomatologie generalã.
Pe lângã acestea, se aşteaptã de la participant sã foloseascã pentru studiu o cantitate considerabilã din timpul care îi stã privat la dispoziţie. Astfel, sunt necesare, de exemplu, pentru fiecare orã obligatorie de curs aproximativ 2 ore de studiu individual.
Dupã încheierea studiilor şi obţinerea titlului de medic specialist în cadrul pregãtirii continue medicii ortodonţi vor acumula puncte de pregãtire conform legislaţiei aprobate de Ministerul Sãnãtãţii, Ministerul Educaţiei şi de Colegiul Medicilor dentişti din România.

ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALÃ: 3 ani

I. Stagiul clinic de ortodonţie: 3 ani
II. Cursuri teoretice obligatorii care se vor desfãşura în paralel cu stagiul clinic:
II.1. Discipline biologice şi medicale generale: 4'bd luni
II.2. Sãnãtate publicã dentarã: 2 luni
II.3. Subiecte ortodontice de bazã: 8 luni
II.4. Subiecte ortodontice generale: 9 luni
II.5. Tehnici ortodontice: 5 luni
II.6. Proceduri de tratament ortodontic interdisciplinare: 3 luni
II.7. Tehnici speciale de tratament ortodontic: 2 luni
II.8. Managementul sãnãtãţii: 1 lunã
II.9. Management în cabinetul de ortodonţie: 1 lunã
II.10. Bioetica: 'bd lunã




┌──────────────────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Anul I │ Anul II │ Anul III │
├──────────────────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────────────┤
│I. + II.1. + II.4. + II.10│I. + II.2. + II.5. + II.7.│I. + II.3. + II.6. + II.8.+ II.9.│
└──────────────────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────────────┘



CURRICULUM ÎN SPECIALITATEA
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE

1.1. DEFINIŢIE: Ortopedia şi traumatologia este specialitatea care se ocupã cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea afecţiunilor congenitale şi dobândite, traumatice şi etraumatice, ale aparatului locomotor.

1.2. DURATA: 6ani
În ţãrile Uniunii Europene, durata specializãrii în ortoprdie şi traumatologie este variabilã, între 5 şi 6 ani. În ţãri ca Belgia, Germania, Finlanda, Elveţia durata specializãrii în ortopedie şi traumatologie este de 6 ani.
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR (vezi anexa 1)
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital şi clinica repartizatã, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate (2 sãptãmâni).
1.3.2. Stagiul de chirurgie generalã: 1 an (anul I).
1.3.3. Stagiul de chirurgie vascularã: 3 luni (anul IV)
1.3.4. Stagiul de neurochirurgie: 3 luni (anul IV)
1.3.5. Stagiul de chirurgie plasticã şi reparatorie: 3 luni (anul IV)
1.3.6. Stagiul de chirurgie toracicã: 3 luni (anul IV)
1.3.7. Stagiul de bioeticã: 'bd lunã (anul VI)
1.3.8. Stagiul de ortopedie şi traumatologie: 3 ani 11 luni şi 2 sãpt. (anul II, III, V, VI) din care anul V într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatricã. Stagiul din anul VI va fi efectuat într-un serviciu, la alegerea rezidentului, în funcţie de eventuala sa orientare spre o subspecializare (chirurgie spinalã, traumatologie, chirurgia membrului superior, ortopedie şi traumatologie pediatricã, etc.)
În cadrul stagiului de ortopedie şi traumatologie în primii 2 ani (anul II şi III) se vor însuşi cunoştinţele de bazã din specialitate prin lecţii-conferinţã 200 de ore anual şi stagii practice. În anul al V-lea se va efectua un stagiu într-un serviciu de ortopedie şi traumatologie pediatricã, timp în care va participa la lecţii-conferinţã (200 ore) şi la activitãţi practice (conform baremului).
Stagiul din anul VI se va efectua într-un serviciu, la alegerea rezidentului. El va consta în participarea la prelegeri-conferinţã, în efectuarea de intervenţii chirurgicale, participarea la activitatea ştiinţificã a serviciului, pregãtirea pentru examenul de atestare ca specialist.

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR
Anul I
1.4.1. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALÃ
1.4.1.1. Chirurgie generalã
Tematica lecţiilor conferinţã de chirurgie generalã (200 ore)
(1) Principii generale de asepsie şi antisepsie chirurgicalã.
(2) Îngrijiri pre- şi post-operatorii - principii generale
(3) Plãţile - fiziopatologie, principii de tratament
(4) Infecţiile în chirurgie (abcese, flegmoane) - fiziopatologie, principii de tratament
(5) Abdomenul acut - generalitãţi
(6) Traumatisme abdominale închise
(7) Traumatisme abdominale deschise (plãgi)
(8) Hemoragia digestivã superioarã
(9) Ocluzia intestinalã
(10) Ulcerul gastric şi duodenal
(11) Pancreatita acutã
(12) Peritonitele
(13) Patologia biliarã chirurgicalã
(14) Apendicita
(15) Herniile
(16) Patologia peretelui abdominal
(17) Patologia traumaticã renalã - diagnostic, principii terapeutice
(18) Patologia traumaticã vezico-uretralã: diagnostic, principii terapeutice
(19) Şocul traumatic
(20) Resuscitarea cardio-respiratorie
(21) Politraumatisme
(22) Anatomie umanã
(23) Fiziologie
(24) Statisticã medicalã
1.4.1.2. Baremul activitãţilor practice de chirurgie generalã
1. Incizii abcese şi flegmoane: 10
2. Toaleta chirurgicalã a plãgilor: 10
3. Suturi primare şi secundare plãgi: 30
4. Apendicectomii: 10
5. Hernii: 5
6. Laparotomii: 5
7. Suturi intestinale: 5
Anul IV
1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARÃ
1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
(1) Ischemia acutã perifericã - etiopatogenie, fiziopatologie, diagnostic, tratament
(2) Traumatisme vasculare
(3) Sutura vascularã - indicaţii, tehnicã
(4) Plastii vasculare - indicaţii, tehnicã
(5) Arteriopatii obstructive
(6) Boala varicoasã
(7) Insuficienţa venoasã cronicã
(8) Tromboflebita, embolia pulmonarã - fiziopatologie, diagnostic, tratament
(9) Politraumatisme cu componentã vascularã
(10) Sindromul de reperfuzie
(11) Cãile uzuale de abord în chirurgia vascularã
(12) Imagistica patologiei vasculare
1.4.2.2. Baremul activitãţilor practice
1. Abordul vaselor mari ale membrelor: 5
2. Arteriografia - interpretare: 10
3. Arteriografia - tehnica: 10
4. Sutura vascularã: 5
5. Plastia vascularã cu venã: 3
6. Plastia vascularã cu grefã: 2
7. Embolectomia perifericã: 2
1.4.3. STAGIUL DE NEUROCHIRURGIE
1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
(1) Traumatisme cranio-cerebrale
(2) Diagnosticul şi tratamentul comelor
(3) Fracturile mielice ale coloanei vertebrale - diagnostic, indicaţii terapeutice
(4) Imagistica patologiei vertebrale traumatice cu interesare medularã (radiografie, mielografie, RMN, TAC)
(5) Abordul anterior al coloanei vertebrale - indicaţii, cãi de abord, tehnica
(6) Abordul anterior al coloanei toraco-lombare
(7) Abordul anterior al coloanei toracale (costo-trasnversectomia transpleuralã)
(8) Abordul anterior al coloanei lombare şi lombo-sacrate
(9) Tumorile vertebrale
(10) Herniile discale cervicale
(11) Herniile discale lombo-sacrate
(12) Politraumatisme cu interesare cranio-cerebralã şi vertebro-medularã
1.4.3.2. Baremul activitãţilor practice
1. Puncţii rahidiene lombare: 10
2. Puncţii rahidiene suboccipitale: 5
3. Neuroliza: 5
4. Neurorafie: 3
5. Abord vertebral anterior: 2
6. Laminectomia: 2
1.4.4. STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICÃ ŞI REPARATORIE
1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
(1) Plastii cutanate - generalitãţi, tipuri de plastii, indicaţii
(2) Traumatismele tendoanelor flexoare ale mâinii
(3) Traumatismele tendoanelor extensoare ale mâinii
(4) Sindroamele de canal carpian
(5) Amputaţiile şi dezarticulaţiile mâinii şi degetelor
(6) Flegmoanele mâinii
(7) Tehnici de chirurgie plasticã în fracturile deschise ale membrelor (lambouri libere musculo-cutane sau cutanate)
(8) Tehnici de chirurgie plasticã în osteitã (lambouri musculare pediculate)
(9) Aspecte de microchirurgie-grefe cu pedicul vascular (peroneu, coaste, creastã iliacã)
(10) Maladia Dupuytren
(11) Principiul urgenţei amânate în chirurgia plasticã
1.4.4.2. Baremul activitãţilor practice
1. Plastie cu piele liberã despicatã: 10
2. Plastii cutanate cu lambouri rotaţionale: 5
3. Tenorafii tendinoase: 5
4. Lambouri musculare pediculate: 5
5. Aponevrectomie palmarã: 2
6. Toaleta plãgilor: 5
7. Toaleta chirurgicalã a fracturilor deschise în urgenţã: 3
1.4.5. STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICÃ
1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
(1) Traumatismele toracice închise - diagnostic, principii terapeutice
(2) Traumatisme toracice deschise - diagnostic, principii terapeutice
(3) Patologia peretelui toracic - torace în carenã, torace infundibuliform
(4) Explorarea funcţiei respiratorii
(5) Toracotomia - indicaţii, tehnica
(6) Politraumatisme cu componentã toracicã
(7) Tumorile peretelui toracic
1.4.5.2. Baremul activitãţilor practice
1. Drenajul pleural: 5
2. Toracotomii: 5
3. Puncţii pleurale: 5
4. Manevre de prim-ajutor în voletul costal: 3
5. Manevre de prim-ajutor în plãgile pleuro-pulmonare: 3
1.4.6. STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL II-III
1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţã: 200 ore pe an
I. Biomecanica aparatului locomotor
II. Fiziologia şi fiziopatologia osteo-articulo-muscularã
Morfologia, fiziologia, şi fiziopatologia osului (osteogeneza, formarea calusului, biologia grefelor):
Fiziologia şi fiziopatologia articularã - embriologie, clasificare funcţionalã articularã, fiziopatologie:
Fiziologia şi fiziopatologia musculo-tendinoasã:
III. Imagisticã
IV. Traumatologie
Generalitãţi asupra fracturilor (definiţie, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicaţii generale şi locale):
Fracturile extremitãţilor proximale ale humerusului, fracturile diafizei humerale:
Luxaţia scapulo-humeralã recentã şi recidivatã:
Fracturile claviculei şi omoplatului, luxaţia sterno- şi acromio-clavicularã:
Fracturile diafizare ale oaselor antebraţului; sindromul de retracţie, ischemia Volkmann:
Luxaţiile cotului:
Fracturile cotului
Fracturile extremitãţilor distale ale oaselor antebraţului
Fracturile oaselor mâinii şi degetelor; entorsele şi luxaţiile mâinii şi degetelor:
Fracturile bazinului:
Luxaţiile şoldului:
Fracturile colului femural:
Fracturile masivului trohanterian:
Fracturile diafizei femurale:
Fracturile extremitãţii distale ale femurului:
Fracturile epifizei proximale ale tibiei:
Luxaţiile genunchiului: luxaţia recentã şi recidivatã a rotulei, fracturile rotulei:
Leziunile meniscale şi ligamentare recente şi vechi ale genunchiului
Fracturile maleolare şi ale pilonului tibial
Fracturile diafizare închise ale gambei:
Fracturile calcaneului:
Fracturile astragalului, scafoidului, cuboidului, fracturile şi luxaţiile metatarsienelor şi falangelor:
Fracturile coloanei vertebrale:
Politraumatisme:
Fracturi deschise:
III. Amputaţii şi protezare
Principii generale de amputaţie: amputaţiile membrului toracic şi pelvin
Generalitãţi asupra protezelor şi ortezelor: protezele şi ortezele membrului toracic şi pelvin:
Bioinginerie mecanicã
IV. Ortopedie
Diformitãţi: etiopatogenie, geneticã, diformitãţi câştigate şi congenitale ale aparatului locomotor:
Diformitãţi congenitale segmentare ale membrului toracic:
Diformitãţi congenitale segmentare ale membrului pelvin:
Osteopatii genotipice:
Condrodistrofii genotipice:
Osteopatii endocrine, metabolice, neurogene în bolile hematologice:
Osteopatii de carenţã:
Osteomielita - fiziopatologie clinicã, tratament:
Osteonecrozele aseptice:
Reumatismul cronic inflamator - poliartrite reumatoide şi spondilite anchilopoietice:
Poliomielita - sechele ale coloanei vertebrale, membrului toracic şi pelvin:
Infirmitatea motorie cerebralã:
Tumorile osului (generalitãţi):
Tumorile benigne:
Tumorile maligne primitive şi secundare ale scheletului:
Cifoza congenitalã şi câştigatã:
Scoliozele: etiopatogenie, clinicã, tratament:
Boala degenerativã discalã, patologia lombo-sacratã:
Umãrul dureros - periartroza scapulo-humeralã:
Paralizia de plex brahial:
Diformitãţile şoldului: coxa vara, coxa valga - etiopatogenie tratament
Luxaţia congenitalã a şoldului:
Piciorul plat:
Diformitãţi statice ale antepiciorului:
Gonartroza:
Coxartroza:
Rupturile tendonului achilian şi bicipital:
Fracturile, luxaţiile şi instabilitãţile oaselor carpului:
Evoluţia genului varum, valgum, a anteversiunii colului femural şi a rotaţiei tibiale în cursul creşterii - aspecte normale şi patologice:
Micozele aparatului locomotor:
Rupturile tendonului cvadricipital şi a ligamentului rotulian:
V. Tuberculoza osteo-articularã
TBC osteoarticularã - generalitãţi, spondilita TBC, osteoartrita sacro-iliacã:
Osteoartrita TBC coxofemuralã, genunchi, gleznã, picior, scapulo-humeralã, cot, mânã:
VI. Anatomia patologicã a afecţiunilor aparatului locomotor
VII. Medicina fizicã şi recuperarea
1.4.6.2. Tematica lucrãrilor practice
I. Semiologia aparatului locomotor
1. Semiologia coloanei vertebrale
2. Semiologia umãrului
3. Semiologia cotului
4. Semiologia mâinii
5. Semiologia bazinului
6. Semiologia şoldului
7. Semiologia genunchiului
8. Semiologia piciorului
II. Demonstraţii de radiologie paralel cu desfãşurarea tematicii conferinţelor
III. Tematica demonstraţiilor clinice, paraclinice de laborator şi operatorii
1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie şi traumatologie
2. Examenele paraclinice în ortopedie
- radiografie, tomografie axialã computerizatã, rezonanţa magneticã, echografie
- documentare fotograficã
- examen de laborator
3. Examinarea unor bolnavi cu diformitãţi congenitale
4. Examinarea unor bolnavi cu osteocondrodistrofii
5. Examinarea unor bolnavi cu osteomielitã
6. Examinarea unor bolnavi cu afecţiuni reumatismale
7. Examinarea unor bolnavi cu sechele de poliomielitã
8. Examinarea unor bolnavi cu diformitãţi de origine nervoasã
9. Examinarea unor bolnavi cu tumori osoase
10. Examinarea unor bolnavi cu cifoze şi scolioze
11. Examinarea unor bolnavi cu luxaţii congenitale coxo-femurale
12. Examinarea unor bolnavi cu picior strâmb congenital
13. Examinarea unor bolnavi cu TBC osteoarticular
14. Examinarea unor bolnavi cu traumatisme ale aparatului locomotor
15. Vizita la atelierele ROMHANDICAP Bucureşti pentru urmãrirea desfãşurãrii procesului de producere a protezelor şi aparatelor ortopedice, prezentarea diferitelor tipuri de proteze şi aparate ortopedice. Vizita la Atelierele Întreprinderilor EURO-MEDICAL SYSTEM, ORTHOTEC, ORTOPEDICA etc.
16. Demonstraţii de anatomie patologicã a evoluţiei calusului, a inflaţiilor specifice şi nespecifice osteo-articulare, a tumorilor osteo-articulare etc. paralel cu desfãşurarea tematicii conferinţelor
IV. Demonstraţii în sala de operaţie, ghips, ambulator, contravizite, gãrzi
a) Sala de operaţie
- intervenţii asupra tegumentelor: incizii, excizii, grefe pediculate, grefe libere
- intervenţii asupra tendoanelor şi capsulei articulare: tenotomie, alungirea tendoanelor, scurtarea, capsulotomia, tenodeza, tenoplastia
- intervenţii asupra nervilor: neuroliza, sutura nervoasã, grefa nervoasã
- intervenţii asupra oaselor: decorticarea osteo-periosticã, forajele, osteotomia, osteosinteza, osteoplastia
- intervenţii asupra articulaţiilor: artrotomia, artrodeza, rezecţia articularã, artroplastia
- amputaţii şi dezarticulaţii de membre
b) Sala de ghips
- aparate ghipsate pentru imobilizarea membrelor toracice şi a membrelor pelvine
- corsete, mulaje, paturi ghipsate
c) Lucrãri practice ambulator
- examinarea bolnavilor cu afecţiuni ortopedice trimişi din teritoriu pentru consult
- examenul clinic şi radiologic, indicaţii terapeutice
- examinarea bolnavilor cu afecţiuni traumatice în aceleaşi condiţii
- aprecierea rezultatelor tardive ale cazurilor tratate şi urmãrite în clinicã
d) Serviciul de gardã
- acordarea primului ajutor la camera de gardã şi rezolvarea în urgenţã a traumatismelor acute de cãtre medicul rezident de gardã sub supravegherea cadrului didactic
1.4.6.3. Baremul de tehnici de investigaţie şi tratament ortopedico-chirurgical
1. Fistulografii - abcesografii: 20
2. Extensia transcheleticã (supracondilianã, transcalcaneanã): 30
3. Reducerea şi imobilizarea fracturii extremitãţii distale de radius: 20
4. Reducerea şi imobilizarea fracturii bimaleolare: 20
5. Reducerea şi imobilizarea fracturilor de diafizã humeralã: 10
6. Reducerea şi imobilizarea luxaţiei de umãr: 10
7. Reducerea luxaţiei de cot: 5
8. Aparatul ghipsat pelvi-pedios: 10
9. Aparate toraco-brahiale: 10
10. Aparat ghipsat cu camera liberã în fractura de calcaneu: 10
11. Corsete ghipsate: 10
12. Reducerea luxaţiei de şold: 5
13. Toaleta chirurgicalã a plãgilor în urgenţã: 30
14. Amputaţii, dezarticulaţii degete, incizii panariţii: 10
15. Alungirea tendonului achilian: 10
16. Cura chirurgicalã a fracturii de rotulã: 10
17. Capsulotomia posterioarã a genunchiului: 5
18. Artrodeza tibio-astragalianã: 3
19. Dubla artrodezã de picior: 5
20. Trepanoevidarea în osteite cronice: 10
21. Osteotomia intertrohanterianã: 5
22. Osteosinteza cu tije centro-medulare Kuntscher, Ender etc: 25
23. Osteosinteza cu placã şi şuruburi în fracturile diafizare: 5
24. Amputaţii coapsã: 3
25. Amputaţii gambã: 3
1.4.7. STAGIU DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICÃ Anul V (12 luni)
1.4.7.1. Tematica lecţiilor conferinţã (200 ore)
1. Traumatismele cranio-cerebrale
2. Traumatisme vertebro-medulare
3. Traumatisme toracice
4. Traumatisme obstetricale ale extremitãţii cefalice şi membrelor
5. Fractura de claviculã
6. Fractura de humerus
7. Fracturile oaselor antebraţului
8. Dezlipirile epifizare
9. Sindromul Volkman
10. Fracturile oaselor carpiene, metacarpiene şi falange
11. Fracturile de bazin
12. Fracturile de femur
13. Fracturile oaselor gambei
14. Fracturile oaselor tarsiene, metatarsiene şi falange
15. Entorsele şi luxaţiile membrului superior
16. Entorsele şi luxaţiile membrului inferior
17. Marile aplazii ale membrelor
18. Tulburãri ale osteogenezei (acondroplazia, osteogeneza imperfectã şi exostoza osteogenicã)
19. Maladia amnioticã
20. Artrogripoza
21. Omoplatul supraridicat
22. Luxaţia congenitalã de umãr
23. Sinostoza radio-cubitalã
24. Clinodactilia
25. Camptodactilia
26. Polidactilia
27. Sindactilia
28. Aplazia razei externe a antebraţului
29. Aplazia razei interne a antebraţului
30. Luxaţia congenitalã de şold
31. Luxaţia congenitalã de rotulã
32. Piciorul strâmb congenital
33. Distrofii osoase
34. Osteocondropatii localizate
35. Tumori osoase maligne primitive
36. Osteomielita acutã
37. Osteomielita cronicã
38. Retracţiile musculare iatrogene
39. Infirmitate motorie de origine cerebralã
40. Infirmitate motorie perifericã
41. Pectus excavatum
42. Pectus carinatum
43. Deformãrile coloanei vertebrale
1.4.7.2. Baremul activitãţilor practice
1. Imobilizarea în aparat gipsat - 50
2. Extensia continuã - 3
3. Osteosinteza oaselor diafizare - 20
4. Alungirea tendonului achilian - 20
5. Transplatãri tendinoase - 5
6. Cura sindactiliei - 5
7. Artrodeza mediotarsianã şi subastragalianã - 3
8. Chirurgia piciorului strâmb varus equin - 15
9. Cura retracţiei iatrogene de cvadriceps - 5
10. Cura chistului sinovial popliteu - 5
11. Repunerea sângerândã în luxaţia congenitalã de şold - 4
12. Osteotomiile de bazin - 4
13. Osteotomiile subtrohanteriene - 3
14. Cura chirurgicalã a deformãrilor de genunchi - 6
15. Osteotomiile de reaxare tibialã - 4
1.4.8. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
1.4.8.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

1.4.8.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
1.4.9. STAGIUL DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE - ANUL VI
1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţã de sintezã 200 ore
(1) Principii generale şi actualitãţi în osteosintezã
(2) Biomateriale utilizate în ortopedie
(3) Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastia şoldului cu protezã cimentatã sau protezã necimentatã
(4) Indicaţii şi contraindicaţii în artoplastia genunchiului
(5) Actualitãţi în tratamentul fracturilor deschise
(6) Actualitãţi în tumorile maligne osoase
(7) Imagistica în ortopedie (radiografie, RMN, TAC, echografie)
(8) Clasificarea AO a fracturilor - spre un limbaj comun internaţional
(9) Antibioterapia în ortopedie şi traumatologie
(10) Reviziile dupã artoplastia totalã de şold şi genunchi
(11) Evoluţia artroplastiei totale a şoldului, perspective de viitor
(12) Elemente de biomecanicã a aparatului locomotor (generalitãţi, biomecanica coloanei, a şoldului, genunchiului, piciorului, umãrului, cotului, pumnului, mâinii)
(13) Mersul normal şi patologic
(14) Indicaţii şi contraindicaţii în artroplastiile membrului toracic
(15) Instrumentaţii segmentare în diformitãţile coloanei vertebrale
(16) Diformitãţi în ortopedie
(17) Problemele osteogeriatriei
(18) Recuperarea funcţionalã în ortopedie şi traumatologie
(19) Inegalitãţile membrelor inferioare - cauze, prognostic, tratament
(20) Boala Paget - diagnostic, evoluţie, tratament
1.4.10. URMÃRIREA PREGÃTIRII REZIDENŢILOR
Se va face prin:
- examen şi notã la sfârşitul fiecãrui stagiu complementar (chirurgie generalã, vascularã, neurochirurgie, plasticã şi reparatorie, toracicã)
- seminarii lunare asupra temelor dezbãtute la lecţiile conferinţã din anul II-III
- examen cu notã la sfârşitul anului III (dupã 2 ani de ortopedie)
- seminarii trimestriale în cursul anului V şi VI de otropedie
- examen final (premergãtor examenului de medic specialist)
Aceste examene şi seminarii se desfãşoarã în unitãţile în care are loc pregãtirea.
Examenul de medic specialist este organizat de Ministerul Sãnãtãţii la datele prestabilite.

ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE
6 ANI



CHIRURGIE GENERALÃ (I.1) 12 LUNI
CHIRURGIE VASCULARÃ (I.2) 3 LUNI
NEUROCHIRURGIE (I.3) 3 LUNI
CHIRURGIE PLASTICÃ ŞI REPARATORIE (I.4) 3 LUNI
CHIRURGIE TORACICÃ (I.5) 3 LUNI
BIOETICA (I.6) 'bd LUNÃ
ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 11 LUNI ŞI 2 SÃPT.
OTROPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE PEDIATRICÃ III.1 1 AN

┌───────┬────────────┬───────────┬────────────┬───────────────┬──────┬─────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ANUL V│ ANUL VI │
├───────┼──────┬─────┼─────┬─────┼────────────┼───┬───┬───┬───┼──────┼────┬────┤
│STAGIUL│ II.1 │ I.1 │ I.1 │II.1 │ II.1 │I.2│I.3│I.4│I.5│III.1 │ I.6│II.1│
└───────┴──────┴─────┴─────┴─────┴────────────┴───┴───┴───┴───┴──────┴────┴────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
PEDIATRIE

1.1. DEFINIŢIE: Pediatria este specialitatea medicalã care se ocupã cu patologia copilului de la 0 la 16 ani. Include un domeniu profilactic, din care face parte şi puericultura, un domeniu curativ, cu diferite specialitãţi, şi un domeniu social.

1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Stagiul de pediatrie generalã - 3 ani şi 4 luni şi 2 sãpt. - din care:
1.3.1.1. Stagiul de psihiatrie a copilului şi adolescentului, conform nomenclatorului de specialitãţi a MS - având o duratã de 2 luni
1.3.1.2. Stagiul de diabet: 2 luni
1.3.1.3. Stagiul de pneumoftiziologie: 2 luni
1.3.1.4. Stagiul de neurologie pediatricã: 2 luni
1.3.1.5. Stagiul de oncologie-hematologie pediatricã: 2 luni
1.3.1.6. Stagiul de ecografie generalã: 3 luni
1.3.1.7. Stagiul de geneticã: 3 luni
1.3.2. Stagiul de neonatologie - 1 an şi 7 luni - din care:
1.3.2.1. Stagiul de boli infecţioase: 2 luni
1.3.2.2. Stagiul de chirurgie şi ortopedie pediatricã: 2 luni
1.3.3. Stagiul de bioeticã: 'bd lunã (20 ore)

CONŢINUTUL STAGIILOR
1.3.1. STAGIUL DE PEDIATRIE

Tematica lecţiilor conferinţã (460 ore)
(1) Creşterea şi dezvoltarea somaticã. Etapele dezvoltãrii neuropsihice. Aprecierea creşterii şi dezvoltãrii la nivelul asistenţei primare. Îngrijirea copilului cu anomalii ale dezvoltãrii somatice şi neuropsihice la nivelul asistenţei primare şi în instituţiile specializate. Abordarea interdisciplinarã a tulburãrilor de creştere şi dezvoltare.
(2) Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente la copil
(3) "Falimentul" creşterii (failure to thrive)
(4) Alimentaţia sugarului şi copilului sãnãtos (necesitãţi nutriţionale, raţia dieteticã recomandatã, alimentaţia naturalã şi mixtã, diversificarea alimentaţiei sugarului, alimentaţia copilului şi adolescentului normal). Criteriile de apreciere a stãrii de nutriţie. Formulele de lapte adaptate.
(5) Malnutriţia protein-energeticã şi proteicã
(6) Obezitatea
(7) Deficienţele vitaminice (hipovitaminozele, inclusiv rahitismul carenţial)
(8) Anemiile carenţiale
(9) Deficitele oligomineralelor
(10) Alimentaţia copilului cu o boalã acutã. Nutriţia enteralã şi parenteralã. Formule de lapte dietetice.
(11) Urgenţele pediatrice majore:
- abordarea copilului în stare gravã (the acuttely ill child)
- stopul cardiorespirator - resuscitarea cardiorespiratorie
- şocul caloric şi hipotermia
- intoxicaţiile acute (inclusiv intoxicaţiile acute medicamentoase)
- înţepãturi de insecte veninoase, muşcãturi de animale
- şocul
- insuficienţa respiratorie acutã
- insuficienţa cardiacã
- insuficienţa hepaticã acutã
- sindroamele hemoragice
- sindroamele de deshidratare acutã
- insuficienţa renalã acutã
- hipertensiunea intracranianã şi edemul cerebral acut
- stãrile comatoase
- convulsiile
(12) Stabilirea suspiciunii de boalã geneticã sau anomalie congenitalã de metabolism. Screening-ul nou-nãscutului pentru boli genetice şi de XXXX Bazele diagnosticului. Asistenţa de duratã a copiilor cu boli genetice şi anomalii congenitale de metabolism. Principiile şi indicaţiile diagnosticului prenatal. Factorii de mediu care pot determina apariţia malformaţiilor congenitale.
(13) Probleme medicale ale adolescentului: creşterea şi dezvoltarea pubertarã. Aspecte de patologie specificã adolescentului (variante ale pubertãţii, amenoreea, dismenoreea şi sângerãrile genitale, sarcina la adolescente, contracepţia, violul, bolile cu transmisie sexualã, acneea.
(14) Reacţii de hipersensibilizare. Principii de diagnostic şi tratament ale bolii atopice. Astmul bronşic. Rinita alergicã. Alergiile alimentare. Urticaria şi angioedemul. Alergiile medicamentoase. Şocul anafilactic. Boala serului. Hipersensibilizarea la înţepãturile de insecte. Pneumoniile de hipersensibilizare.
(15) Reumatismul articular acut.
(16) Artritele cronice juvenile. Colagenozele majore: Lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki.
(17) Sindromul febril prelungit şi febra de etiologie neprecizatã.
(18) Diareile acute bacteriene şi virale
(19) Infecţiile tractului respirator superior. Otita medie acutã. Mastoidita. Otita medie cronicã
(20) Bronşiolita acutã
(21) Pneumoniile acute bacteriene. Bronhopneumonia. Pleureziile - Pneumotorax
(22) Infecţiile urinare
(23) Diareea cronicã şi sindroamele de malabsorbţie (include F/C, celiachia).
(24) Hemoragiile digestive la nou-nãscut şi copil
(25) Stomatitele, glositele şi cheilitele
(26) Boala inflamatorie cronicã intestinalã (ileita terminalã şi colita ulcero-hemoragicã)
(27) Hepatitele cronice şi ciroza hepaticã
(28) Sindroamele de hipertensiune portalã
(29) Colestazele neo-natale (atrezia şi hipoplazia cãilor biliare intrahepatice, hepatita neonatalã)
(30) Sindromul Reye
(31) Corpi strãini în cãile respiratorii
(32) Pneumoniile de inhalaţie
(33) Pneumoniile cronice
(34) Bronşiectazia
(35) Supuraţiile pulmonare
(36) Hemosideroza pulmonarã idiopaticã şi hemosiderozele secundare
(37) Fibroza interstiţialã pulmonarã cronicã
(38) Malformaţii congenitale de cord necianogene
(39) Malformaţii congenitale de cord cianogene
(40) Miocarditele, cardiomiopatiile primare şi secundare
(41) Pericarditele
(42) Endocarditele infecţioase
(43) Tulburãri de ritm şi conducere
(44) Durerea toracicã la copil şi adolescent
(45) Anemiile prin perturbarea sintezei de hemoglobina (inclusiv sindroamele thalasemice)
(46) Anemiile hemolitice constituţionale
(47) Anemiile hemolitice dobândite (de cauze imunologice şi neimunologice)
(48) Anemiile hipoplastice (congenitale şi dobândite)
(49) Anemiile sideroblastice
(50) Aplaziile medulare idiopatice şi secundare
(51) Neutropeniile congenitale şi dobândite
(52) Defectele funcţionale ale granulocitului
(53) Sindroame hemoragice:
- purpurele vasculare
- trombocitopenii
● prin insuficienţa de producere la nivelul medular
● prin distrucţie crescutã în periferie
- trombocitopatii
- coagulopatii ereditare şi dobândite
- C.I.D.
- hiperfibrinolizele primare şi secundare
(54) Stãrile de hipercoagulare şi trombozele la copil
(55) Tratamentul substitutiv cu produse de sânge în pediatrie
(56) Date epidemiologice şi etiopatogenia cancerelor copilului. Manifestãri comune ale cancerului la copil. Principiile tratamentului antineoplazic în pediatrie. Efectele adverse ale terapiei anticanceroase
(57) Urgenţe oncologice la copil
(58) Leucemiile acute limfoblastice şi non-limfoblastice
(59) Limfoamele maligne Hodgkiniene şi non Hodgkiniene la copil
(60) Anomaliile congenitale ale tractului urinar la copil
- displaziile chistice
- refluxul vezico-uretral
- anomaliile obstructive ale tractului urinar
(61) Anomaliile hidroelectrolitice şi ale echilibrului acido-bazic la copil
(62) Hematuriile copilului
(63) Proteinuria la copil
(64) Glomerulonefritele acute
(65) Glomerulonefritele rapid progresive
(66) Sindromul hemolitic-uremic şi purpura trombocitopenicã tromboticã
(67) Sindroamele nefrotice
(68) Glomerulonefritele persistente şi progresive
(69) Insuficienţa renalã cronicã - Mijloace de epurare extrarenalã - dializã.
(70) Hipertensiunea arterialã la copil
(71) Litiazele urinare la copil
(72) Sindroame hipotalamice
(73) Nanismul hipofizar şi acromegalia
(74) Deficitul de ACTH şi boala Cushing
(75) Hipotiroidismul. Hipotiroidismul congenital. Hipertiroidismul la copil
(76) Insuficienţa suprarenalianã. Sindromul de pierdere de sare. Sindroamele adrenogenitale.
(77) Anomalii ale diferenţierii sexuale
(78) Pubertatea şi anomalii ale pubertãţii; pubertatea precoce, pseudopubertatea precoce. Malnutriţia sexualã întârziatã
(79) Hipocalcemiile şi hipercalcemiile. Rahitismele vitamino-D rezistente
(80) Bolile congenitale de metabolism
(81) Evaluarea neurologicã a nou-nãscutului, sugarului şi copilului
(82) Anomaliile congenitale ale sistemului nervos
Baremul activitãţilor practice
1. Mãsurãtori antropometrice şi interpretarea lor la copilul de diverse vârste (50)
2. Puncţii şi recoltãri venoase la sugar şi copil (50)
3. Instalarea unui cateter venos:
- percutan (50)
4. Manevre de resuscitare a funcţiilor vitale (50)
5. Toracocenteza instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
6. Paracenteze (10)
7. Cateterism vezical la copilul de ambele sexe şi la diferite vârste (30)
8. Puncţii lombare (10)
9. Recoltare de sânge capilar pentru echilibrul acido-bazic prin metoda Astrup (20)
10. Puncţii osoase (3)
11. Puncţii articulare (3)
12. Examene de laborator executate personal în urgenţã
- ex. LCR (25)
- ex. citologic şi biochimic al urinii (25)
- ex. sânge periferic (25)
13. Examen otoscopic la sugar şi copilul mare (50)
14. Examenul fundului de ochi (10)
15. Efectuarea înregistrãrii EKG la sugar şi copilul mare (50)
16. Interpretarea urmãtoarelor probe:
- ex. Rg. toracicã (100)
- ex. Rg. schelet (50)
- ex. Rg. cranian (30)
- ex. Rg. gastro-intestinal (tranzit Ba - irigografie) (10)
- urografie (ureterocistografie) (10)
- hemograma (50)
- mielograma (5)
- probe funcţionale respiratorii (20)
- probe hepatice (50)
- probe renale (1000) probe de digestie (50)
- interpretarea EKG (30)
1.3.1.1. STAGIUL DE PSIHIATRIE A COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Examenul neurologic şi psihiatric al copilului de diverse vârste
(2) Etapele dezvoltãrii neuropsihice
(3) Tulburãrile de somn la sugar şi copil
(4) Retardul mental
(5) Deficitele de auz, vãz şi ale limbajului
(6) Enurezisul şi encoprezisul
(7) Durerile abdominale recurente şi alte sindroame dureroase recurente
(8) Nevrozele copilului
(9) Dificultãţile şcolare şi fobiile şcolare
(10) Autismul şi alte psihoze majore ale copilului
(11) Copilul maltratat psihic
(12) Reacţiile psihice ale copilului în faţa unei boli cronice şi sprijinul psihologic acordat copilului şi familiei
(13) Recuperarea neuropsihicã
(14) Anorexia nervoasã şi alte perturbãri ale senzaţiei de foame-saţietate la adolescent
Baremul activitãţilor practice
Teste psihometrice de evaluare a performanţelor intelectuale: practicare şi interpretare a 50 teste
Teste de performanţã vizualã şi auditivã: practicare şi interpretare a 50 teste
Metode de recuperare şi supraveghere a 10 proiecte de recuperare neuropsihiatricã
1.3.1.2. STAGIUL DE DIABETOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Explorarea metabolismului hidrocarbonatelor la copil
(2) Explorarea metabolismului lipidic la copil
(3) Hiperglicemiile nou-nãscutului, sugarului şi copilului
(4) Hipoglicemiile nou-nãscutului, sugarului şi copilului
(5) Diabet zaharat insulino-depedent tipul I
(6) Acidocetoza şi coma diabeticã
(7) Hiperlipemiile familiale
(8) Hiperuricemiile
(9) Obezitatea sugarului şi copilului
(10) Tratamentul dietetic în diabetul zaharat şi alte boli nutriţionale ale copilului
Baremul activitãţilor practice
1. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului glucidelor (10)
2. Efectuarea tehnicilor de explorare a metabolismului lipidic (10)
3. Tehnicile de reechilibrare hidroelectroliticã şi acido-bazicã (10)
4. Efectuarea manevrelor urgenţe de tratament în coma şi acido-cetoza diabeticã (10)
5. Interpretarea testelor funcţionale hepatice (10)
6. Interpretarea testelor funcţionale metabolice (20)
1.3.2.3. STAGIUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Vaccinarea B.C.G.
(2) Intradermoreacţia cu P.P.D.
(3) Diagnosticul radiologic în pneumoftiziologie
(4) Diagnosticul de laborator în tuberculozã
(5) Explorarea funcţionalã respiratorie la copil
(6) Indicaţiile şi aportul bronhoscopiei în bolile respiratorii la copil
(7) Tuberculoza pulmonarã primarã şi secundarã
(8) Tuberculoza extrapulmonarã la copil
(9) Infecţiile mycobacteriene netuberculoase
(10) Supuraţiile bronhopulmonare
(11) Malformaţiile bronhopulmonare
(12) Epidemiologia şi prevenţia infecţiei tuberculoase la copil
Baremul activitãţilor practice
1. Tehnica vaccinãrii corecte BCG (20)
2. Tehnica IDR-PPD (20)
3. Tehnica recoltãrii corecte a produselor biologice pentru evidenţierea BK (20)
4. Interpretatea examinãrii Rg în TBC (20)
5. Tehnicile de investigare a funcţiei respiratorii la copil (10)
1.3.1.4. STAGIUL DE NEUROLOGIE PEDIATRICÃ
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Examenul clinic neurologic al nou-nãscutului, sugarului şi copilului
(2) Afecţiuni neurologice în perioada de nou-nãscut
(3) Malformaţii ale SNC
(4) Sindroame neurocutanate - (Recklinghausen, scleroza tuberoasã, Sturge Weber)
(5) Aspecte neurologice în anomaliile cromozomiale
(6) Paraliziile cerebrale infantile
(7) Boli degenerative ale SNC
(8) Traumatisme craniocerebrale şi vertebromedulare
(9) Tumori ale SNC
(10) Afecţiuni cerebrovasculare
(11) Convulsiile ocazionale şi epilepsia
(12) Hipertensiunea intracranianã şi edemul cerebral acut
(13) Paroxisme cerebrale neconvulsivante
(14) Afecţiunile nervilor cranieni
(15) Sindromul hipoton la sugar şi copil
(16) Afecţiunile unitãţii motorii (afecţiuni ale neuronului motor periferic, afecţiuni ale nervilor periferici, afecţiuni ale joncţiunii neuromusculare, afecţiuni musculare)
(17) Ataxia
(18) Cefaleea şi migrena
(19) Comele
Baremul activitãţilor practice:
1. Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (10)
2. Efectuarea manevrelor de urgenţã în criza de convulsii la copil (20)
3. Examenul fundului de ochi (10)
4. Interpretarea urmãtoarelor probe:
- examen EEG (10)
- radiografie de craniu (5)
- tomografie cerebralã (10)
1.3.1.5. STAGIUL DE ONCOLOGIE-HEMATOLOGIE PEDIATRICÃ
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Leucemiile acute şi cronice.
(2) Tumorile solide
- Limfoame
- Neuroblastom
- Tumora Wilms
- Tumori de S.N.C.
- Sarcoame
- Tumori maligne osoase
- Histiocitoze
Baremul activitãţilor practice
Demonstraţii cu cazuri care prezintã patologia mai-sus menţionatã.
1.3.1.6. STAGIUL DE ECOGRAFIE GENERALÃ
DURATA 3 LUNI (50 ore)
La terminarea modulului de ecografie generalã, medicul rezident aflat în stagiul de pregãtire pentru obţinerea specialitãţii trebuie sã cunoascã urmãtoarele aspecte legate de explorarea ecograficã:
- indicaţii şi limite ale explorãrii ecografice
- pregãtirea pacientului pentru examinare
- alegerea trasductorului în raport cu zona anatomicã care va fi exploratã
- alegerea ferestrei de explorare adecvate
- reglarea echipamentului (sistemul de "gain", compensarea în timp a ecourilor
- TGC, plasarea focarului/focarelor, stabilirea dimensiunii optimale a imaginii), utilizarea sistemului de mãsurare în distanţe şi volume
- obţinerea imaginii ecografice optimale, folosind planurile de secţiune standardizate utilizate în ultrasonografie
- recunoaşterea artefactelor şi proceduri de eliminare ale acestora
- deosebirea stãrii de "organ normal" de cea de "organ patologic" prin folosirea semiologiei şi terminologiei ecografice specifice
- precizarea stãrii patologice şi includerea aspectului ecografic într-un diagnostic clinic
- documentarea imaginilor
- redactarea buletinului ecografic sau/şi interpretarea corectã a unui buletin ecografic emis de cãtre un coleg cu experienţã similarã sau mai mare;
- recomandarea altor investigaţii complementare sau decurgând din explorarea clinicã şi ecograficã a pacientului, în scopul obţinerii unui diagnostic corect în condiţiile unui raport cost/eficienţã optim, cu durata de timp minimalã.

TEMATICA CURSULUI DE ECOGRAFIE GENERALÃ

NIVEL DE FORMARE 1 - pentru medici rezidenţi
(învãţãmânt teoretic)

Specialitãţi: Medicinã internã, Gastroenterologie, Nefrologie, Pediatrie, Urologie

TRUNCHIUL COMUN


┌───┬──────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────┐
│Nr.│ Tematica cursului teoretic │Numãrul ore│
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 1.│Fizica ultrasunetelor │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 2.│Artefacte întâlnite în ultrasonografie │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 3.│Echipamente, imaginea ultrasonograficã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 4.│Semiologie ultrasonograficã de bazã │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 5.│Secţiuni elementare │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 6.│Ficatul │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 7.│Arborele biliar │ 4 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 8.│Pancreasul │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ 9.│Splina │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
󧓒.│Spaţiul retroperitoneal │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
󧓓.│Tubul digestiv │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
󧓔.│Aparatul urinar │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
󧓕.│Peritoneu şi anexe │ 1 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
󧓖.│Urgenţe abdominale │ 2 │
├───┼──────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────┤
│ │ Total│ 28 │
└───┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴───────────┘



B. TEMATICA SPECIFICĂ? DIFERENŢIATÃ PE SPECIALITÃŢI
(completarea trunchiului comun)




┌─────────────────────────────────┬────────┬─────────────────┬──────────┬─────────┬────────┐
│ Tema cursului/Ore de curs │Medicina│Gastroenterologie│Nefrologie│Pediatrie│Urologie│
│ │Internã │ │ │ │ │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Algoritmuri de diagnostic │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Tubul digestiv - noţiuni avansate│ 0 │ 4 │ 0 │ 0 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Prostata şi veziculele seminale │ 0 │ 0 │ 1 │ 0 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Vase periferice │ 3 │ 3 │ 2 │ 2 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Cord şi pericard │ 3 │ 0 │ 2 │ 2 │ 0 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Aplicaţii în patologia pediatricã│ 2 │ 2 │ 2 │ 6 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Structuri moi superficiale │ 3 │ 0 │ 1 │ 1 │ 2 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Pelvis feminin │ 3 │ 2 │ 3 │ 2 │ 3 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Ecografie intervenţionalã │ 1 │ 4 │ 4 │ 2 │ 4 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│Progrese în ultrasonografie │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │
├─────────────────────────────────┼────────┼─────────────────┼──────────┼─────────┼────────┤
│ Total │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │ 18 │
└─────────────────────────────────┴────────┴─────────────────┴──────────┴─────────┴────────┘



Total general = 46 ore curs pentru fiecare specialitate, particularizat în funcţie de specialitatea consideratã
Observaţii:
1. tematica prelegerilor de vase periferice va cuprinde noţiuni elementare referitoare la principii ale metodei, tehnica de explorare, artefacte, hemodinamicã, artere periferice, vene periferice, artere şi vene viscerale.
2. tematica prelegerilor de explorare ecograficã a cordului va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul ultrasonografic normal şi patologic (identificat în principalele afecţiuni) precum şi cel al mediastinului, plãmânului şi pleurei
3. tematica prelegerilor de ecografie a ţesuturilor moi superficiale va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al urmãtoarelor organe şi regiuni: cervical, tireo-paratiroidian, sân, axilã, testicul şi scrot
4. tematica prelegerilor de ecografie a pelvisului feminin va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aspectul normal şi patologic al acestei regiuni (ginecologie, obstetricã)
5. tematica prelegerilor de ecografie intervenţionalã va cuprinde noţiuni elementare referitoare la aplicaţii ale metodei în scop de diagnostic şi tratament.

BAREM DE MANUALITÃŢI - ORGANE ŞI ZONE TOPOGRAFICE - CARE TREBUIESC IDENTIFICATE ŞI EVALUATE PRIN ULTRASONOGRAFIE - NIVEL DE FORMARE

PENTRU MEDICI REZIDENŢI (ÎNVÃŢÃMÂNT PRACTIC)
Premise
Explorarea ecograficã, fiind o investigaţie "în timp real" şi în acelaşi timp, utilizând secţiuni nestandardizate, se caracterizeazã prin furnizarea diagnosticului folosind secţiuni relativ greu reproductibile. În pofida eforturilor societãţilor profesionale de "standardizare" a acestor imagini, componenta "operator" dependentã a metodei este deosebit de importantã.
Asimilarea explorãrii ecografice, indiferent de nivelul de performanţã, depinde în cel mai înalt grad de asigurarea componentei de "pregãtire sub supaveghere". Este imperios necesarã includerea în tematica de formare a medicilor rezidenţi a unor stagii de "manualitãţi", aceasta reprezentând etapa iniţialã şi primul contact al medicului cu echipamentul ecografic.
Realizarea acestui deziderat presupune:
a) existenţa unui "barem manualitãţi" - numãr minimal de secţiuni şi incidenţe corect obţinute, de aşa naturã, încât, prin aprecierea lor sã se poatã furniza diagnosticul în timpul explorãrii pacientului;
b) existenţa unui personal specializat pentru instruirea medicilor începãtori, care sã îi îndrume, subliniind toate aspectele tehnice şi metodologice care trebuie cunoscute. Calitãţile didactice ale acestui personal (nu obligatoriu medici, dar imperios necesar personal medical dedicat acestei tehnici) sunt obligatorii, activitatea de "stagii de manualitate" trebuind sã se sincronizeze cu desfãşurarea prelegerilor teoretice;
c) echipament pentru activitãţi didactice şi pentru instrucţie, atât supravegheatã cât şi pe cont propriu;
d) existenţa unei "biblioteci de imagini" cu aspecte normale, patologice şi variantele acestora. Aceastã "bibliotecã", cuprinzând un mare numãr de imagini, trebuie prezentatã şi comentatã de cãtre personalul abilitat sã desfãşoare activitãţi didactice. Scopul este acela de a familiariza intensiv medicul rezident cu aspectele ecografice cel mai frecvent întâlnite în practicã.
OBS: Baremul este structurat în funcţie de particularitãţile fiecãrei specialitãţi medicale.
A. TRUNCHIUL COMUN
1. Noţiuni de bazã privind utilizarea aparatelor de ultrasonodiagnostic:
- pornirea aparatului
- selectarea tranasductoarelor
- reglarea parametrilor tehnici ai imaginii
- optimizarea imaginii şi reducerea artefactelor
- mãsurãtori pe imagine
- salvarea imaginii
- structura şi redactarea unui buletin ecografic
2. Abdomenul
Ficatul
- identificarea organului
- vizualizarea principalelor elemente anatomice (hilul hepatic, patul veziculei biliare, ligametul rotund, ligamentul venos, lobii şi segmentele)
- precizarea raporturilor anatomice cu organe învecinate
Sistemul venos port
- evidenţierea şi mãsurarea elementelor componente (vena portã, vena mezentericã superioarã, vena splenicã)
Cãile biliare
- evidenţierea şi mãsurarea cãilor biliare intrahepatice (ductul hepatic drept şi stâng) şi extrahepatice
Colecistul
- evidenţierea colecistului
- identificarea componentelor anatomice
- mãsurarea lumenului şi pereţilor
- identificarea raporturilor anatomice principale
Pancreasul
- evidenţierea pancreasului (cu segmente şi elemente anatomice importante)
- identificarea capsulei pancreatice şi a ţesutului grãsos peripancreatic
- identificarea organelor cu care pancreasul intrã în raport direct
Spaţiul retroperitoneal
- aorta
● identificare în secţiuni longitudinale şi transversasle
● identificarea vaselor emergente de pe peretele anterior şi pereţii laterali
● precizarea raporturilor aortei abdominale
- vena cavã inferioarã
● identificarea vasului în secţiuni longitudinale şi transversale
● identificarea vaselor emergente
● precizarea raporturilor anatomice
- ţesutul grãsos retroperitoneal
● identificare şi caracterizare
Splina
● identificarea şi mãsurarea splinei
● vizualizarea hilului
● precizarea elementelor vasculare componente
● identificarea organelor cu care splina intrã în raport
Rinichii
● evidenţierea şi mãsurarea rinichilor în secţiuni perpendiculare
● identificarea elementelor componente
* parenchim - evaluare, mãsurare
* sinus
* aparat pielo-calicial - evaluare
● identificarea ureterului
Lojele suprarenaliene
● identificarea lojelor suprarenaliene
● evaluarea stucturii glandelor suprarenale
● mãsurarea glandelor suprarenale
Tubul digestiv
● identificarea segmentelor accesibile ultrasonografiei (esofag abdominal, stomac, duoden, intestin subţire şi gros)
● mãsurarea pereţilor, evaluarea conţinutului
Structurile mezentero-epiploice
● identificarea mezenterului şi a vaselor mezenterice
● identificarea recesurilor peritoneale şi a spaţiilor de acumulare lichidianã
● identificarea peritoneului parietal
3. Organe aflate la nivelul micului bazin
a) vezica urinarã
● identificarea în condiţii de depleţie şi de vacuitate
● evacuarea şi mãsurarea pereţilor
● identificarea organelor învecinate
b) prostata (explorare suprapubianã)
● identificare, mãsurare
● precizarea lobilor
● identificarea organelor cu care prostata intrã în raport
c) uterul (explorare suprapubianã)
● identificare
● mãsurare
● recunoaşterea elementelor componente
● evaluarea ecostructurii
d) ovare
● identificarea şi mãsurarea ovarelor
● evaluarea ecostructurii

B. TEMATICA PROPRIE DIFERITELIR SPECIALITÃŢI
1. CORDUL, PERICARDUL ŞI VASELE DE LA BAZA INIMII (explorare transtoracicã)
a. identificarea şi evaluarea structurilor cardiace - cavitãţi, aparate valvulare, miocard - şi a vaselor de la baza inimii folosind abordul parasternal, apical, suprasternal, subxifoidian;
b. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINA INTERNÃ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
2. VASELE PERIFERICE (explorare Doppler pulsat combinatã cu explorare codificatã color)
● identificarea şi definirea unei structuri vasculare periferice
● diferenţierea unui vas arterial de unul venos prin ecografie gri şi Doppler pulsat
● identificarea sensului de deplasare a fluxului sanguin prin ecografie codificatã color
c. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINA INTERNÃ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
3. ECOGRAFIE CERVICO-FACIALÃ
- tiroida, paratiroida, glande salivare (parotida, submandibulara, sublinguala) limfonoduli
- identificarea structurilor anatomice enumerate, mãsurarea, aprecierea ecostructurii
- axul vascular cervical
- identificarea vaselor cervicale prin ecografie în scara gri şi Doppler pulsat, mãsurarea lumenului, aprecierea structurii pereţilor
- fosa supraclavicularã şi suprasternalã
- identificarea structurilor anatomice
Se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINA INTERNÃ
II. NEFROLOGIE
III. PEDIATRIE
IV. UROLOGIE
4. ECOGRAFIE TRANSFONTANELARÃ
- identificarea şi evaluarea emisferelor cerebrale şi asistemului ventricular
- identificarea principalelor structuri anatomice (substanţa albã şi cenuşie, nucleul caudat, talamus, corp calos, plexuri coroide)
Se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. PEDIATRIE
5. Explorarea sarcinii (explorare suprapubianã)
- explorarea uterului gravid la diverse vârste, prin abord suprapubian
- identificarea, precizarea poziţiei şi mãsurarea placentei
- identificarea elementelor anatomice normale ale fãtului
- aprecierea vârstei fetale
a. se aplicã urmãtoarelor specialitãţi:
I. MEDICINA INTERNÃ
II. GASTROENTEROLOGIE
III. NEFROLOGIE
IV. PEDIATRIE
V. UROLOGIE
6. Alte aplicaţii specifice vor fi tratate individual, în cadrul fiecãrei specialitãţi, întrucât implicã dobândirea unor noţiuni teoretice suplimentare. Cuantumul de activitate practicã alocat acestor capitole este stabilit de cãtre responsabilii de program din fiecare centru universitar cuprinzând:
- Algoritmuri de diagnostic
- Tubul digestiv-noţiuni avansate
- Prostata şi veziculele seminale
- Ecografie interventionalã
- Progrese în ultrasonografie
1.3.1.7. STAGIUL DE GENETICÃ MEDICALÃ
A. PARTEA TEORETICÃ
1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:
a. Interacţiunea ereditate - mediu în etiologia bolilor;
b. Ecogenetica, nutrigenetica şi farmacocinetica bolilor;
c. Mutaţiile: cauzã majorã de boalã;
d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact şi consecinţe);
e. Abordarea geneticã în relaţia medic - pacient.
2. Bolile cromozomiale. Corelaţii genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleţii autosomale, sindroame cu microdeleţii sau microduplicaţii), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X şi alte polisomii X, s. 47, XXY).
3. Bolile monogenice. Corelaţii genotip-fenotip în boli monogenice: galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chisticã, distrofia muscularã Duchenne, osteogeneza imperfecta, sferocitoza ereditarã, sindromul Ehlers-Danlos, neurofibromatozele, boala polichisticã renalã, hemofilia A, distrofia miotonicã.
4. Genetica dezvoltãrii şi defectele de dezvoltare. Categorii de gene implicate în controlul dezvoltãrii. Procese majore în cadrul dezvoltãrii embrionare. Anomalii congenitale cu determinism multifactorial.
5. Retardul mental şi retardul mental legat de X.
6. Patologia geneticã a sistemului imun.
7. Genetica bolii canceroase.
8. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme şi aparate.
9. Profilaxia şi tratamentul bolilor genetice.
10. Probleme şi dileme etice în genetica medicalã.
B. PARTEA PRACTICÃ
1. Consultul genetic.
2. Explorãrile genetice - indicaţii, interpretare şi valoare diagnosticã:
a. Cromozomiale - cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic şi CGH;
b. Moleculare - amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricţie, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricţie, secvenţierea ADN;
c. Biochimice.
3. Sfatul genetic;
4. Screeningul genetic:
a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);
b. Screening-ul populaţional (familial) al heterozigoţilor.
1.3.2. STAGIUL DE NEONATOLOGIE
Tematica lecţiilor conferinţã (250 ore)
1. Perioadele dezvoltãrii intrauterine (perioada embrionarã şi perioada fetalã). Embriogeneza, organogeneza şi morfogeneza. Fiziologia fetalã. Evaluarea fãtului în timpul vieţii intrauterine. Evaluarea funcţiei placentare şi a unitãţii feto-placentare. Conceptul de perinatologie.
2. Adaptarea nou-nãscutului la viaţa extrauterinã (funcţia respiratorie, cardio-vascularã, gastrointestinalã, renalã; adaptarea hematologicã, imunologicã, endocrinã, termicã).
3. Nou-nãscutul cu risc la naştere. Factorii de risc anteriori sarcinii, factorii de risc ce acţioneazã în cursul sarcinii, factorii de risc ce acţioneazã în cursul naşterii. Mãsuri de profilaxie.
4. Suferinţa fetalã acutã în timpul travaliului şi asfixia la naştere. Reanimarea nou-nãscutului. Complicaţiile (sindromul post-asfixic), consecinţele şi prognosticul hipoxiei la naştere. Şocul neonatal.
5. Traumatismul obstetrical mecanic (leziuni pãrţi moi, leziuni craniene şi cranio-cerebrale, leziuni cervicale traumatice şi ale centurii scapulare, traumatismele coloanei vertebrale, leziunile organelor abdominale, leziunile membrelor).
6. Examenul clinic al nou-nãscutului. Îngrijirea nou-nãscutului normal în maternitate şi la domiciliu.
7. Alimentaţia nou-nãscutului. Nevoile nutritive. Alimentaţia la sân. Alimentaţia cu biberonul şi prin gavaj. Alimentaţia continuã pe sonda naso-gastricã. Alimentaţia continuã pe sonda nasojejunalã.
8. Preparate de lapte folosite în alimentaţia prematurului.
9. Alimentaţia parenteralã parţialã şi noţiuni de alimentaţie parenteralã totalã (indicaţii, soluţii utilizate, scheme de alimentaţie, monitorizarea nou-nãscutului alimentat parenteral, complicaţii).
10. Tulburãrile de creştere şi dezvoltare. Stabilirea vârstei gestaţionale. Curbele de creştere intrauterinã.
11. Prematuritatea. Definiţie, factorii care pot influenţa producerea naşterii premature. Particularitãţi morfo-funcţionale ale nou-nãscutului prematur. Categorii de prematuri. Tratamentul profilactic al prematurului. Complicaţiile prematuritãţii. Criterii de externare din maternitate. Prognosticul şi cauzele de deces la prematur. Prevenirea prematuritãţii.
12. Copilul mic pentru vârsta gestaţionalã (dismaturitatea). Definiţie, etiologie, particularitãţi morfo-funcţionale. Complicaţiile dismaturitãţii, profilaxia şi tratamentul acestora. Prognosticul şi cauzele de deces la dismaturi.
13. Copilul mare pentru vârsta gestaţionalã şi postmatur. Etiologie, particularitãţi morfofuncţionale. Complicaţiile şi profilaxia acestora. Tratamentul pre- şi postnatal.
14. Sarcina multiplã - patologie specificã.
15. Detresa respiratorie la nou-nãscut. Detresa respiratorie idiopaticã (boala membranelor hialine). Sindromul de resorbţie întârziatã a lichidului pulmonar fetal. Sindromul de aspiraţie pulmonarã.
16. Pneumoniile în perioada neonatalã. Pneumonia congenitalã. Edemul pulmonar hemoragic al nou-nãscutului. Crizele de apnee ale prematurului. Boala pulmonarã cronicã a prematurului. Pneumothoraxul şi pneumomediastinul în perioada neonatalã.
17. Tehnici de tratament în insuficienţa respiratorie neonatalã: oxigenoterapia, ventilaţia cu balon şi mascã, intubaţia trahealã, ventilaţia asistatã - CPAP, noţiuni de IPPV.
18. Bolile cardiace congenitale care se manifestã în perioada neonatalã. Diagnosticul cardiopatiilor specifice perioadei neonatale, care necesitã diagnostic de urgenţã. Chirurgia cardiacã la nou-nãscut.
19. Cianoza neonatalã. Etiologie, abordare diagnosticã, tratament etiologic.
20. Bolile primare miocardice la nou-nãscut.
21. Sindromul persistenţei circulaţiei fetale.
22. Urgenţele cardiologice neonatale: insuficienţa cardiacã, tulburãrile de ritm cardiac, şocul cardiogen, pneumopericardul.
23. Vãrsãturile în perioada neonatalã: etiologie, diagnostic şi tratament.
24. Atrezia de esofag şi fistula eso-trahealã.
25. Obstrucţiile congenitale ale tractului digestiv: atrezia şi stenoza intestinalã, malrotaţia intestinului, ileusul meconial, boala Hirschprung, malformaţii ano-rectale.
26. Enterocolita ulcero-necroticã.
27. Hiperbilirubinemiile neonatale: etiologie, diagnostic etiologic, tratament.
28. Encefalopatia hiperbilirubinemicã.
29. Boala hemoliticã neonatalã (prin incompatibilitate Rh şi ABO). Profilaxia, diagnosticul şi tratamentul. Complicaţiile, evoluţia şi prognosticul.
30. Anemiile neonatale: etiologia, diagnosticul, tratamentul şi complicaţiile. Evoluţia şi prognosticul.
31. Policitemia - sindromul de hiperconcentraţie sanguinã.
32. Bolile hemoragice ale nou-nãscutului (coagulopatii congenitale şi dobândite, trombocitopenii şi trombopatii).
33. Insuficienţa renalã acutã la nou-nãscut.
34. Ambiguitatea genitalã la nou-nãscut.
35. Infecţiile neonatale. Etiologie, particularitãţile apãrãrii antiinfecţioase în perioada neonatalã, factori favorizanţi, diagnosticul clinic şi paraclinic. Infecţia intrauterinã. Sindromul de infecţie amnioticã. Septicemiile neonatale. Meningitele bacteriene la nou-nãscut. Osteomielita. Infecţii cutanate. Infecţii urinare. Omfalita. Conjunctivitele. Moniliaza. Diareea epidemicã a nou-nãscutului. Mijloace de profilaxie a infecţiilor secundare în secţiile de nou-nãscuţi. Tratamentul infecţiilor neonatale.
36. Hipotiroidismul şi hipertiroidismul în perioada neonatalã.
37. Nou-nãscutul din mama diabeticã. Diagnostic, complicaţii specifice. Profilaxia complicaţiilor şi tratamentul nou-nãscutului din mama diabeticã.
38. Hipoglicemiile neonatale - diagnostic, etiologie, complicaţii, profilaxie şi tratament, hiperglicemiile neonatale.
39. Hipocalcemiile neonatale - semne clinice şi paraclinice, etiologie şi diagnostic etiologic, profilaxie şi tratament.
40. Hiponatremiile şi hipernatremiile în perioada neonatalã.
41. Hipo- şi hiperkaliemia în perioada neonatalã.
42. Hipomagneziemia la nou-nãscut.
43. Diagnosticul bolilor metabolice congenitale în perioada neonatalã şi îngrijirea nou-nãscutului suspect de boala metabolicã congenitalã.
44. Hipotermia neonatalã: diagnostic şi tratament.
45. Diagnosticul şi tratamentul malformaţiilor congenitale majore în perioada pre- şi neonatalã: atrezia choanalã, hernia diafragmaticã, anomaliile ano-rectale, omfalocelul, gastroschizis-ul, meningocelul şi mielomeningocelul. Hidrocefalia, luxaţia congenitalã de şold, piciorul strâmb congenital.
46. Suferinţa cerebralã în perioada neonatalã: manifestãrile clinice, etiologia, investigaţiile paraclinice.
47. Encefalopatia hipoxic-ischemicã perinatalã. Hemoragiile intracraniene în perioada neonatalã (hemoragia peri- şi intraventricularã, hemoragia subduralã, hemoragia subarahnoidianã) - etiologie, diagnostic şi tratament.
48. Convulsiile neonatale: etiologie, particularitãţi clinice, diagnostic etiologic şi tratament.
49. Elemente de farmacologie neonatalã: efectele medicaţiei administrate gravidei asupra fãtului şi nou-nãscutului; eliminarea medicamentelor prin laptele matern; folosirea medicamentelor la nou-nãscut.
50. Mortalitatea neonatalã şi perinatalã. Factorii care duc la creşterea mortalitãţii perinatale şi mãsuri care pot influenţa scãderea acesteia.
Barem practic:
Cateterismul arterei şi venei ombilicale - 50
Aspiraţia cãilor aeriene şi ventilaţia cu balon şi mascã - 200
Plasarea unei sonde naso-gastrice (naso-jejunale) pentru alimentaţia enteralã. Tehnica efectuãrii gavajului continuu şi discontinuu - 250
Masajul cardiac extern - 150
Intubaţia trahealã - 10 cu GN < 1000 g, 25 cu GN < 1500 g, 50 cu GN > 1500 g. Tehnici de ventilaţie asistatã.
Puncţionarea venei femurale pentru recoltãri - 25
Instalarea unei perfuzii în venele periferice - 50
Puncţia lombarã - 20
Puncţia pleuralã. Drenajul pleural în sistem închis - 20
Îngrijirea prematurului în incubator - 100
Fototerapia.
Exsanguinotransfuzia. - 10
Interpretarea unei radiografii toracice la nou-nãscut - 200
Interpretarea examenului radiologic al tubului digestiv în perioada neonatalã - 200
Interpretarea radiografiilor scheletice la nou-nãscut - 200
Interpretarea unei electrocardiograme din patologia curentã neonatalã (maladii congenitale de cord, tulburãri de ritm şi conducere, hipocalcemia neonatalã) - 25
Interpretarea examenului gazelor sanguine şi a echilibrului acido-bazic prin micrometoda Astrup - 200
Interpretarea hemogramei normale şi patologice în perioada neonatalã - 200
Interpretarea probelor de coagulare în perioada neonatalã - 200
Interpretarea probelor de explorare a funcţiei renale în perioada neonatalã - 200
Interpretarea probelor de explorare a metabolismului bilirubinei în perioada neonatalã - 200
Explorarea bacteriologicã şi serologicã în infecţiile neonatale - 200
Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificialã a nou-nãscutului la termen
Preparate de lapte utilizate în alimentaţia artificialã a nou-nãscutului prematur.
Recomandari în alimentaţia naturalã a nou-nãscutului (scheme de alimentaţie, educaţia mamei, contraindicaţii, incidente, urmãrirea nou-nãscutului alimentat natural).
Pregãtirea şi utilizarea monitorului cardio-respirator, pulsoximetrului, tensiometrului noninvaziv, ventilatorului mecanic, incubatoarelor, mãsuri de reanimare neonatalã.
NB! Locul instruirii
Clinici universitare de obstetricã-ginecologie (maternitãţi gradul III) în care se nasc, îngrijesc, minimum 50 nou-nãscuţi cu greutate < 1500 g/an şi 15 nou-nãscuţi cu greutate < 1000 g/an, în care este organizatã consultaţie prenatalã, existã sãli de expulzie şi cezariene cu puncte de preluare imediatã a nou-nãscutului cu risc, de cãtre neonatolog.
Coordonatorii de instruire în rezidenţiat trebuie sã aibã o vechime de minimum cinci ani în neonatologie, din momentul atestãrii ca neonatologi.
1.3.2.1. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Diagnosticul de laborator al infecţiilor virale, bacteriene, miceliene şi al infestaţiilor parazitare la copil
(2) Imunizãrile active şi pasive
(3) Antibioticoterapia în pediatrie
(4) Infecţia HIV şi SIDA la copil
(5) Bacteriemiile şi septicemiile
(6) Meningitele acute virale şi bacteriene
(7) Encefalitele
(8) Diareile acute virale şi bacteriene
(9) Infecţiile produse de germeni anaerobi
(10) Tetanosul
(11) Difteria
(12) Salmonelozele tifoidice
(13) Infecţia luetica
(14) Poliomielita
(15) Infecţiile cu virus varicelo-zosterian
(16) Mononucleoza infecţioasã şi alte infecţii produse de virusuri herpetice
(17) Infecţia cu virusuri gripale şi paragripale
(18) Rubeola
(19) Parotidita epidemicã
(20) Rujeola
(21) Megaeritemul infecţios şi exantemul subit
(22) Scarlatina
(23) Infecţiile micotice
(24) Infecţiile rikettsiene
(25) Rabia
(26) Infestaţiile parazitare (infestaţiile intestinale şi sistemice cu protozoare, helmintiazele, infestaţiile sistemice cu nematode şi cestode)
(27) Hepatitele acute virale
Baremul activitãţilor practice
Examenul frotiului de sânge periferic în bolile infecţioase (50)
Efectuarea puncţiei lombare la copilul de diverse vârste (30)
Examenul microscopic şi interpretarea rezultatelor de LCR (50)
Examenul microscopic al produselor biologice în infecţii virale, bacteriene, miceliene şi parazitare (20)
Tehnica imunizãrilor active (vaccinãri) (30)
Tehnica recoltãrii corecte a produselor biologice pentru examenul de laborator (100)
Tehnica de efectuare a toracocentezei (5)
Interpretarea examenelor radiologice (torace, schelet, tract digestiv) (100)
Insusirea manevrelor de resuscitare în infecţiile toxico-septice la copil (10)
1.3.2.2. STAGIUL DE CHIRURGIE ŞI ORTOPEDIE PEDIATRICÃ
Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
(1) Traumatismele majore (inclusiv traumatismele craniocerebrale)
(2) Arsurile
(3) Obstrucţiile tractului digestiv la sugar şi copil
(4) Hemoragiile la nou-nãscut, sugar şi copil
(5) Stenoza hipertroficã de pilor
(6) Malpoziţiile cardiotuberozitare
(7) Stenozele esofagiene congenitale şi fistulele esotraheale
(8) Palatoschizisul
(9) Omfalocelul, gastroschizisul şi hernia ombilicalã
(10) Apendicita acutã
(11) Patologia diverticulului Meckel
(12) Megacolonul congenital aganglionar
(13) Malformaţiile anorectale
(14) Hernia inghinalã
(15) Invaginaţia intestinalã
(16) Herniile diafragmatice
(17) Peritonitele primitive şi secundare
(18) Atrezia cãilor biliale extrahepatice şi chistul de coledoc
(19) Tratamentul chirurgical al tumorii Wilms, neuroblastomul, osteosarcomului şi tumorilor de pãrţi moi
(20) Malformaţiile tractului urinar şi uretero-hidronefroza
(21) Litiaza urinarã la copil
(22) Fimoza şi hipospadiasul
(23) Criptorhidia şi torsiunile testiculare
(24) Tumorile ovariene
(25) Hidrocelul
(26) Coalescenţa labiilor şi hematocolposul
(27) Torsiunea anexialã la copil
(28) Probleme comune de ortopedie pediatricã:
- piciorul strâmb congenital
- deformãrile membrelor inferioare
- patologia genunchiului
- osteocondritele
- displazia luxantã de şold
- anomaliile congenitale ale coloanei vertebrale
- discitele
- torticolisul congenital
- scoliozele şi cifoscoliozele idiopatice ale adolescentului
- morbul Pott
- anomaliile congenitale ale mâinii, cotului şi articulaţiilor umãrului
- traumatismele musculoscheletice
- luxaţii, entorse şi fracturi
- chistele osoase esenţiale
- osteomielita şi osteocondrita septicã
(29) Hemostaza plãgilor
(30) Tratamentul local şi sutura plãgilor
(31) Puncţionarea şi drenajul infecţiilor superficiale (de pãrţi moi) şi al colecţiilor profunde
(32) Imobilizarea provizorie a fracturilor, luxaţiilor şi entorselor
(33) Tratamentul local în arsuri
(34) Denudarea şi cateterizarea venoasã pentru administrarea lichidelor în perfuzii
Baremul activitãţilor practice
1. Efectuarea tehnicilor de asepsie (30)
2. Însuşirea tehnicilor de îngrijire primarã în arsurile de diferite grade ale copilului (10)
3. Însuşirea manevrelor de prim-ajutor în inhalarea sau înghiţirea de corpi strãini (10)
4. Însuşirea tehnicilor corecte de examinare a bolnavului cu abdomen acut chirurgical (10)
5. Însuşirea tehnicilor de imobilizare a fracturilor (5)
6. Tehnica tuşeului rectal (20)
7. Cateterismul vezical şi puncţia vezicalã suprapubianã (20)
8. Toracocenteza şi instalarea unui drenaj pleural în sistem închis (3)
9. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţã în hemoragiile digestive (10)
10. Însuşirea tehnicilor de denudare şi cateterism venos la sugar şi copilul mare (10)
11. Însuşirea tehnicii suturii plãgilor (10)
12. Însuşirea tehnicilor de incizie şi drenaj ale colecţiilor superficiale (10)
13. Însuşirea tehnicilor chirurgicale de hemostazã (3)
14. Însuşirea tehnicilor de atitudine de urgenţã la un copil politraumatizat (2)
1.3.3. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
Valori ale relaţiei medic - pacient
Paternalism versus autonomie
Modele ale relaţiei medic - pacient
Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

PEDIATRIE
5 ANI


┌────────────┬────────────────┬────────────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ Pediatrie │Pediatrie 5 luni│ Pediatrie │ Pediatrie │Neonatologie │
│ 6 luni │Geneticã 1 lunã │ 5 luni │ 8 'bd luni │ 12 luni │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Pneumologie │ Oncologie- │Psihiatria copilului│Neonatologie │ │
│ 2 luni │ Hematologie │ şi adolescentului │ 3 luni │ │
│ │ pediatricã │ 2 luni │ │ │
│ │ 2 luni │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Chirurgie şi│ Diabet │ Neurologie │ Bioetica │ │
│ ortopedie │ 2 luni │ pediatricã │ 'bd lunã │ │
│ pediatricã │ │ 2 luni │ │ │
│ 2 luni │ │ │ │ │
├────────────┼────────────────┼────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ Geneticã │Boli infecţioase│Echografie generalã │ │ │
│ 2 luni │ 2 luni │ 3 luni │ │ │
└────────────┴────────────────┴────────────────────┴─────────────┴─────────────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN
PNEUMOLOGIE

1.1. DEFINIŢIE:
Pneumologia este specialitatea care se ocupã cu depistarea, diagnosticarea, tratarea şi recuperarea bolnavilor care suferã de boli ale aparatului respirator prin mijloace nechirurgicale.

1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR (vezi anexa 1)
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate (2 sãptãmâni).
1.3.2. Stagiile
Primii 2 'bd ani: Pneumologie (6 luni), Cardiologie (6 luni); Medicinã internã (neprofilatã) (8 'bd luni); Epidemiologie/management (3 luni); Boli infecţioase sau Terapie Intensivã (6 luni la alegere); Bioeticã ('bd lunã).
Ultimii 2 'bd ani, Pneumologie (13 luni), Cercetare-training (6 luni); Dispensar Pneumologie (3 luni); Radioterapie-oncologie sau Patologie profesionalã sau Alergologie-imunologie (3 luni la alegere); Explorãri funcţionale respiratorii speciale (2 luni); Endoscopie bronşicã (3 luni).

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1. Stagiul de Pneumologie - reflectã normele europene stabilite prin curicula Hermes
1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţã (350 ore)
A.1. STRUCTURA ŞI FUNCŢIA SISTEMULUI RESPIRATOR
A.1.1. Anatomie
A.1.2. Dezvoltarea şi îmbãtrânirea sistemului respirator
A.1.3. Fiziologie
A.1.4. Fiziopatologie
A.1.5. Microbiologie
A.1.7. Farmacologie
A.1.8. Morfopatologie
A.1.9. Imunologie şi mecanisme de apãrare
B.1. BOLI ALE CÃILOR AERIENE
B.1.1. Astm
B.1.2. Bronşita acutã
B.1.3. Bronşita cronicã
B.1.4. BPOC
B.1.5. Bronşiolita
B.1.6. Bronşiectazia
B.1.7. Malacia şi stenoza de cãi aeriene
B.1.8. Fistula traheo-esofagianã
B.1.9. Boli ale cãilor aeriene superioare
B.1.10. Disfuncţia corzilor vocale
B.1.11. Aspiraţia de corp strãin
B.1.12. Reflux gastro-esofagian
B.2. TUMORI TORACICE
B.2.1. Cancer pulmonar
B.2.2. Tumori pulmonare metastatice
B.2.3. Mezoteliom
B.2.4. Tumori pleurale (metastatice şi altele)
B.2.5. Tumori benigne intratoracice
B.2.6. Tumori mediastinale
B.2.7. Tumori ale peretelui toracic
B.2.8. Sarcomul
B.2.9. Limfomul
B.3. INFECŢII RESPIRATORII NON-TB
B.3.1. Infecţii de tract respirator superior
B.3.2. Infecţii de tract respirator inferior
B.3.3. Pneumonia comunitarã
B.3.4. Pneumonia nosocomialã
B.3.5. Pneumonia la gazda imunocompromisã
B.3.6. Alte pneumonii
B.3.7. Pleurezia parapneumonicã şi empiemul
B.3.8. Abcesul pulmonar
B.3.9. Infecţia fungicã
B.3.10. Infestarea paraziticã
B.3.11. Infecţia viralã epidemicã
B.4. TUBERCULOZA
B.4.1. Tuberculoza pulmonarã
B.4.2. Tuberculoza extrapulmonarã
B.4.3. Tuberculoza la gazda imunocompromisã
B.4.4. Infecţia tuberculoasã latentã
B.4.5. Boli mycobacteriene non-tuberculoase
B.5. BOLI VASCULARE PULMONARE
B.5.1. Embolism pulmonar
B.5.2. Hipertensiunea pulmonarã primarã
B.5.3. Hipertensiunea pulmonarã secundarã
B.5.4. Vasculite şi hemoragia pulmonarã difuzã
B.5.5. Malformaţii arteri-venoase
B.6. BOLI OCUPAŢIONALE ŞI DE MEDIU
B.6.1. Astmul ocupaţional
B.6.2. Sindromul disfuncţiei reactive de cale aerianã (RADS)
B.6.3. Pneumoconioza şi boala legatã de azbest
B.6.4. Pneumonia de hipersensibilitate
B.6.5. Boli determinate de inhalarea de praf şi gaz toxic
B.6.6. Boli legate de poluarea în spaţii închise (indoor pollution)
B.6.7. Boli legate de poluarea în spaţii deschise (outdoor pollution)
B.6.8. Boli legate de fumat
B.7. BOLI PULMONARE INTERSTIŢIALE DIFUZE
B.7.1. Sarcoidoza
B.7.2. Pneumonii interstiţiale idiopatice incluzând fibroza pulmonarã idiopaticã (IPF), pneumonia interstiţialã non-specificã (NSIP), pneumonie criptogenicã în organizare (COP), pneumonie interstiţialã acutã (AIP), bronşiolita asociatã unei boli pulmonare interstiţiale (RB-ILD), pneumonie interstiţiala descuamativã (DIP), pneumonie interstiţialã limfoidã (LIP)
B.7.3. Pneumonie criptogenicã în organizare (COP) de etiologie necunoscutã/bronşiolita obliterantã cu pneumonie în organizare (BOOP)
B.8. BOLI IATROGENE
B.8.1. Boli induse de medicamente
B.8.2. Complicaţii ale procedurilor invazive
B.8.3. Boli determinate de radioterapie
B.9. LEZIUNI ACUTE
B.9.1. Leziune pulmonarã de inhalare
B.9.2. Leziune toracicã traumaticã
B.10. INSUFICIENŢA RESPIRATORIE
B.10.1. Sindromul de detresã respiratorie acutã (ARDS)
B.10.2. Boli pulmonare obstructive
B.10.3. Boli neuromusculare
B.10.4. Boli de perete toracic
B.10.5. Alte boli restrictive
B.11. BOLI PLEURALE
B.11.1. Pleurezia
B.11.2. Chilotoraxul
B.11.3. Hemotoraxul
B.11.4. Fibrotoraxul
B.11.5. Pneumotoraxul
B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ŞI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL)
B.12.1. Malformaţii ale peretelui toracic
B.12.2. Tulburãri neuromusculare
B.12.3. Paralizia de nerv frenic
B.12.4. Hernia diafragmaticã
B.13. BOLI MEDIASTINALE (excluzând tumorile)
B.13.1. Mediastinita
B.13.3. Pneumomediastinul
B.14. MANIFESTÃRI PLEURO-PULMONARE ALE BOLILOR SISTEMICE (extrapulmonare)
B.14.1. Colagenoze
B.14.2. Boli cardiace
B.14.3. Boli abdominale
B.14.4. Boli hematologice
B.14.5. Obezitatea
B.14.6. Sindromul de hiperventilaţie
B.15. ANOMALII GENETICE ŞI DE DEZVOLTARE
B.15.1. Fibroza chisticã
B.15.2. Dischinezia ciliarã primarã
B.15.3. Deficienţa de alfa 1 antitripsinã
B.15.4. Malformaţii
B.16. SARCINA ŞI PATOLOGIA RESPIRATORIE
B.16.1. Astm
B.16.2. Fibroza chisticã
B.16.3. Tuberculoza
B.16.4. Sarcoidoza
B.16.5. Boli pulmonare restrictive
B.16.6. Boli respiratorii determinate de sarcinã
B.17. BOLI ALERGICE (MEDIATE IgE)
B.17.1. Boli ale cãilor aeriene superioare
B.17.2. Astmul
B.17.3. Aspergiloza bronhopulmonarã
B.17.4. Anafilaxia
B.18. BOLI EOZINOFILICE
B.18.1. Bronşita eozinofilicã non-astmaticã
B.18.2. Pneumonia eozinofilicã acutã şi cronicã
B.18.3. Sindromul hipereozinofilic
B.18.4. Sindromul Churg-Strauss
B.19. PATOLOGIA SOMNULUI
B.19.1. Sindromul de apnee obstructivã în somn
B.19.2. Sindromul de apnee centralã în somn
B.19.3. Sindromul de hipoventilaţie în obezitate
B.20. IMUNODEFICIENŢE
B.20.2. Sindromul imunodeficienţei dobândite
B.20.3. Patologia legatã de infecţia HIV
B.20.4. Boli induse de medicaţie
B.20.5. Boala graft versus gazdã
B.20.6. Imunodeficienţa post transplant
B.21. BOLI PULMONARE ORFANE
B.21.1. Histiocitoza
B.21.2. Limfangioleiomiomatoza (LAM)
B.21.3. Proteinoza pulmonarã alveolarã
C.1. SIMPTOME ŞI SEMNE
C.1.1. Dispneea
C.1.2. Wheeze
C.1.3. Stridor
C.1.4. Disfonie
C.1.5. Tuse
C.1.6. Producţia de sputã
C.1.7. Durere toracicã anterioarã
C.1.8. Hemoptizia
C.1.9. Sforãitul
C.1.10. Simptome generale ale bolilor incluzând febra, scãderea ponderalã, nicturia, somnolenţa diurnã
C.1.11. Semne anormale la inspecţie incluzând cianoza, pattern-uri respiratorii anormale, hipocratism digital, malformaţii de perete toracic, sindrom de venã cavã superioarã şi sindrom Horner
C.1.12. Anomalii descoperite la palpare şi percuţie
C.1.13. Anomalii descoperite la ascultaţie
1.4.1.1. Baremul activitãţilor practice (efectuare, interpretare)
D.1. PROBE FUNCŢIONALE RESPIRATORII
D.1.1. Volume pulmonare statice şi dinamice - efectuare şi interpretare
D.1.2. Pletismografie - interpretare
D.1.3. Difuziunea prin membrana alveolo-capilarã
D.1.4. Evaluarea gazelor sangvine şi oximetria - efectuare şi interpretare
D.1.5. Test de provocare bronşicã
D.1.6. Teste de efort incluzând teste de mers şi spiroergometrie - efectuare şi interpretare
D.1.7. Evaluarea mecanicii respiratorii - interpretare
D.1.8. Mãsurarea gradului de şunt
D.1.9. Polisomnografia
D.2. ALTE PROCEDURI
D.2.1. Teste de sânge şi serologice relevante în pneumologie
D.2.3. Sputa indusã
D.2.4. Analiza sputei
D.2.5. Intradermoreacţia la PPD
D.2.6. Testare cutanatã pentru diverşi alergeni
D.2.7. Ultrasonografie pleuralã
D.2.8. Toracocenteza
D.2.9. Puncţie biopsie pleuralã
D.2.11. Fibrobronhoscopie
D.2.15. Lavajul bronhoalveolar
D.2.19. Puncţia biopsie transcutanã
D.2.20. Aspiraţie cu ac fin din ganglion limfatic pentru citologie
D.2.22. Radiografie pulmonarã
D.2.23. Fluoroscopie
D.3. PROCEDURI INTERDISCIPLINARE
D.3.1. Imagistica toracicã (X-ray, CT, MRI)
D.3.3. ECG
D.3.8. Histologie/citologie
D.3.9. Testare microbiologicã
E.1. MODALITÃŢI TERAPEUTICE ŞI MÃSURI DE PROFILAXIE
E.1.1. Terapii medicamentoase sistemice/inhalate
E.1.2. Chimioterapie
E.1.3. Alte terapii sistemice antitumorale
E.1.4. Imunoterapia incluzând de-/hiposensibilizãrile
E.1.5. Oxigenoterapia
E.1.6. Suportul ventilator (invaziv, non-invaziv, CPAP)
E.1.7. Resuscitarea cardiopulmonarã
E.1.8. Evaluare anestezicã prechirurgicalã
E.1.9. Terapii endobronşice
E.1.12. Îngrijirea la domiciliu
E.1.13. Îngrijirea paliativã
E.1.14. Reabilitare pulmonarã
E.1.15. Strategii nutriţionale
E.1.19. Sevrarea la fumat
E.1.20. Vaccinarea şi controlul infecţiilor
E.1.21. Alte mãsuri de profilaxie
1.4.2. STAGIUL DE CARDIOLOGIE
1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore)
1. Cardiopatia ischemicã dureroasã
2. Insuficienţa cardiacã
3. Valvulopatii
4. Cardiopatii congenitale inductoare de hipertensiune pulmonarã.
5. Aritmii cardiace
6. Miocardopatii (obstructive şi dilatative)
7. Pericardite
8. Endocardite bacteriene
1.4.2.2. Barem de activitãţi practice
1. Efectuarea şi interpretarea E.K.G: 100
2. Echocardiografie - interpretare: 50
3. Procedee de medicinã nuclearã în cardiologie: 10
4. Cateterismul arterei pulmonare (evaluare hemodinamicã invazivã): 5
1.4.3. STAGIUL DE MEDICINÃ INTERNÃ
1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţã (150 ore)
1. Glomerulonefrite acute şi cronice
2. Pielonefrite acute şi cronice
3. Insuficienţa renalã acutã
4. Insuficienţa renalã cronicã
5. Ulcerul duodenal
6. Gastrite
7. Cancerul gastric
8. Sindroamele diareice cronice (diagnostic)
9. Cancerul colonic
10. Pancreatitele
11. Cancerul pancreatic
12. Diagnosticul icterelor
13. Hepatopatii medicamentoase şi toxice
14. Hepatite cronice
15. Ciroza hepaticã
16. Cancerul hepatic
17. Litiaza biliarã
18. Diagnosticul anemiilor
19. Sindromul leucopenic
20. Leucoza mieloidã cronicã
21. Leucoze acute
22. Sindromul limfoproliferativ
23. Diagnosticul sindroamelor hemoragice
24. Diabetul zaharat
25. Colagenoze
26. Spondilita anchilopoeticã
27. Vasculite sistemice
1.4.3.2. Baremul de activitãţi practice
1. Parancentezele (efectuare): 50
2. Gastroscopie - interpretare: 50
3. Evaluare lichid ascitã: 30
4. Colonoscopie - interpretare: 10
5. Ecografie abdominalã - interpretare: 500
6. Hemograme - interpretare: 500
7. Coagulograme: 150
1.4.4. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE
1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
1. Introducere în epidemiologie (definiţie, scop, utilitate)
2. Elementele unui protocol de cercetare
3. Tipuri de studii epidemiologice: observaţionale (descriptive, analitice), experimentale.
Pentru fiecare definiţie, scop, avantaje, dezavantaje
4. Mãsurãtori de bazã în epdemiologie (proporţii, rate de morbiditate, rate de mortalitate, comparaţii ale ratelor, distribuţii, medie, deviaţia standard).
5. Alegerea populaţiei, formarea eşantioanelor, determinarea mãrimii eşantioanelor, inferenţa statisticã.
6. Surse de eroare. Tipuri de eroare. Puterea studiului.
7. Validitate, reproductibilitate, valoare predictivã.
8. Noţiuni de eticã
9. Buget şi surse de finanţare.
1.4.4.2. Barem de activitãţi practice
1.4.5. STAGIUL DE BOLI INFECŢIOASE
1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore)
1. Diagnosticul stãrilor febrile
2. Tratamentul antibiotic
3. Meningite
4. Infecţii stafilococice
5. Infecţii cu anaerobi
6. Diagnosticul diareelor acute
7. Hepatite acute virale
8. Boli febrile eruptive
9. Infecţii la imunodeprimaţi
10. Septicemii
1.4.5.2. Barem de activitãţi practice
1. Puncţie rahidianã - efectuare: 5
2. Hemocultura - efectuare: 25
3. Frotiuri cu coloraţie Gram - efectuare: 25
1.4.6. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVÃ
1.4.6.1. Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore)
1. Echilibrul acido-bazic normal şi patologic
2. Tratamentul tulburãrilor echilibrului acido-bazic
3. Diagnosticul şi tratamentul tulburãrilor electrolitice
4. Anestezia localã şi generalã
5. Circulaţia extracorporealã
6. Resuscitarea cardiopulmonarã
7. Circulaţia asistatã: balonul intrortic de contrapulsaţii, alte tehnici
8. Evaluarea şi tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)
1.4.6.2. Barem de activitãţi practice
1. Oxigenoterapie
2. Intubaţie oro-trahealã: 10
3. Ventilaţie mecanicã (tipuri, indicaţii): 10
4. Echilibrul hidroelectrolitic (evaluare, reechilibrare): 15
5. Echilibrul acido-bazic (evaluare, reechilibrare): 15
6. Diagnosticul şi tratamentul şocului toxico-septic: 10
7. Diagnosticul şi tratamentul edemului pulmonar acut hemodinamic şi nonhemodinamic: 10
8. Sondajul vezical: 10
9. Instalare cateter fin venos-percutan: 25
10. Denudare venã perifericã pentru cateterizare: 10
11. Montare sondã nazogastricã: 15
1.4.7. Stagiul de explorãri funcţionale respiratorii speciale
Durata: 2 luni (40 ore)
Tematica lecţiilor conferinţã şi baremul de activitãţi practice
a) Curs: - recapitularea naţiunilor de fiziologie a respiraţiei;
- studiul funcţiei respiratorii a plãmânilor în clinicã:
> Principiile explorãrii funcţionale a ventilaţiei pulmonare (plãmânul ca pompã de aer)
- Volume pulmonare
- Debitele ventilatorii
- Proprietãţile mecanice ale aparatului toraco-pulmonar
- Reglarea ventilaţiei
> Principiile explorãrii schimbului gazos în plãmâni
- Distribuţia aerului în plãmâni
- Spaţiul mort
- Ventilaţia alveolarã
- Ecuaţia aerului alveolar
- Transferul gazos prin membrane alveolo-capilarã
> Circulaţia sângelui în plãmâni
- Raporturile ventilaţie-perfuzie
- Funcţia de transport gazos a sângelui
> Aportul de oxigen la ţesuturi
- Reglarea echilibrului acido-bazic
> Principiile explorãrii la efort muscular
- Particularitãţi fiziologice: respiraţia la altitudine, în spaţiul cosmic, în adâncul mãrii
- Fiziopatologia respiraţiei pulmonare în:
- bronşita cronicã
- BPOC
- Emfizemul primitiv
- Astmul bronşic
- Pneumopatiile interstiţiale difuze
- Sarcoidoza pulmonarã
- Pneumoconioze
- Tuberculoza
- Cancerul bronhopulmonar
b) Lucrãri practice:
● determinarea parametrilor funcţionali pulmonari
● determinarea parametrilor ventilaţiei pulmonare:
- metoda spirograficã
- metoda pneumotahograficã
- metoda pletismograficã
- metoda sondei esofagiene
● determinarea distribuţiei intrapulmonare a aerului ventilat
● determinarea transferului gazos prin membrane alveo-capilarã
● determinarea gazelor sanguine în sângele arterial
● determinarea eficacitãţii schimburilor gazoase (determinarea ventilaţiei alveolare şi a ventilaţiei spaţiului mort)
● testarea adaptãrii la efort muscular
● determinarea parametrilor hemodinamici ai circulaţiei pulmonare
● testarea reglãrii ventilaţiei
● determinarea activitãţii muşchilor ventilatori
● testarea bronhomotricitãţii lor în contextual clinic:
- Valori prezise
- Abateri de la normal
- Tablouri funcţionale mai frecvente în diferite afecţiuni bronhopulmonare cornice
- Evaluarea capacitãţii funcţionale pulmonare în expertiza capacitãţii de muncã
- Evaluarea riscului funcţional operator
- Programe de explorare funcţionalã pulmonarã (baterii de teste) în condiţii diferite
1.4.8. Stagiul de Endoscopie bronşicã
Durata: 3 luni (50 ore)
Tematica lecţiilor conferinţã şi baremul de activitãţi practice
a) Curs:
- istoricul bronhoscopiei
- noţiuni de anatomie, morfologie şi fiziologie a arborelui traheobronşic
- topografia normalã şi patologicã congenitalã a arborelui traheobronşic cu nomenclatura bronhialã lobarã şi segmentarã, în dreapta şi stânga
- anestezia în bronhologie:
> anestezia localã
> anestezia generalã
> anestezia potenţate
> date teoretice şi aplicarea lor în practicã
- instrumentar bronhoscopic
- bronhoscop rigid, system optic şi de transmitere a luminii, tip, adult, copil
- bronhoscoape - tipuri
- faţa cinematograficã şi videoscopia endobronşicã, camera adaptare
- metode de sterilizare a fiberbronhoscoapelor şi a accesoriilor; stocajul lor
Lucrãri practice
- tehnica bronhoscopiei rigide, insuşirea metodei la copii şi adulţi
- tehnica fibrobronhoscopicã - cãi de realizare, oro-faringo-laringianã, nazalã, pe bronhoscop sau sonda de intubaţie
- complicaţiile tehnicii de realizare a inserţiei instrumentarului bronhoscopic flexibil şi rigid
- semiologia normalã şi endoscopicã traheobronşicã
- mucoasa, calibru, staticã
Semiologia endoscopicã patologicã
- endoscopia inflamaţiei bronşice
- hipersecreţia bronşicã
- modificãrile de coloraţie, grosime a mucoasei şi de secreţii, rectivitatea de sensitivitate tusigenã
- modificãrile de staticã; obstrucţiile traheale, bronşice, natura, forma proceselor obstructive, modificãrile dinamice
- corelaţiile modificãrilor endoscopice cu cele radiologice, clinice, funcţionale
Metode de recoltare bronscopicã
- aspiraţie, felul lor şi condiţiile de realizare, protejare, dirijare a lor
- biopsiile endobronşice, directe, instrumentar
- puncţia biopticã ganglionarã transbronşicã (BPTG)
- puncţia biopticã transbronhicã pulmonarã (BPTP)
- biopsia pulmonarã transbronşicã (BPTB)
- biopsia şi tubajul dirijate periferic sub fluoroscopie
- masajul bronşic (BB)
- lavajul bronhoalveolar (LBA)
Aplicaţii terapeutice bronhologice
- dezobstrucţii ale secreţiilor, în procesele supurative, micologice
- LBA therapeutic - în fibroza chisticã, proteinoze, alveolita, SIDA etc.
- extragere de corpi strãini (tehnici, conduita terapeuticã)
- terapia dezobstructivã prin bronhoscop rigid şi pense în procesele tumorale, stenoze (în absenţa laserului)
- laser, crioterapie, terapia cu înaltã frecvenţã în patologia obstructivã trahealã, bronşicã, stenozele traheobronşice iatrogene etc.
- inserţia tuburilor traheale şi bronşice de protezare în terapia funcţionalã obstructive şi stanozantã la trahee şi bronşii
- administrare de antibiotice, trombina
- tratamentul dezobstructiv, în fistule traheobronşice în tuberculoza copilului şi adultului
Analiza bronhoscopicã în patologia bronhopulmonarã
- aspecte congenitale întâlnite în tractul traheobronşic, laringiene, subglotice, traheobronşice (comunicaţii traheo-esofagiene), traheo-bronhomalacie, anomalii cardiovasculare cu alterãri endoscopice traheobronşice)
- bronşite cornice, bronşiectazii, pleurezii
- tumori bronşice, traheale
- tubercoloza copilului, a adultului
- studiul bronhoscopic în astm, boli cardiovasculare, mediastinale, hemoptizii, traumatisme toracice şi traheobronşice, sarcoidoza, mucoviscidoza
- modificãrile traheale - în traheomegalii ca diverculoza traheobronşicã, traheopatia condroosteoplasticã
- aspectele în tumori benigne, carcinoid, cilindrom, muco-epidermoide, papilomatoza, condrom
- aspectele endoscopice în patologia bronhopulmonarã nespecificã sau în patologia de vecinãtate
- aspecte în patologia traheii
- indicaţiile chirurgicale în funcţie de aspectele endobronşice - limita operabilitãţii, corelate la contextul clinico-radiologic
- urmãrirea endoscopicã a aspectelor traheobronşice post-operatorii, sau în timp, dupã terapeutici diverse aplicate
- bronhografii - tehnici, substanţe de contrast, aspectele bronhografice
- indicaţiile terapeutice în bronşiectazii sau în alte modificãri bronhografice
MODULUL DE BIOETICÃ
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã- discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

PNEUMOLOGIE
5 ANI

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢÃ

I. PNEUMOLOGIE (II.1) 6 luni
MEDICINÃ INTERNÃ (I.1) 8'bd luni
RADIOLOGIE - IMAGISTICĂ? MEDICALĂ? (I.2) 3 luni
CARDIOLOGIE (I.3) 6 luni
BOLI INFECŢIOASE (I.4) 6 luni
ALERGOLOGIE - IMUNOLOGIE CLINICÃ (I.5) 3 luni
ATI (I.6) 3 luni
EPIDEMIOLOGIE (I.7) 3 luni
BIOETICÃ (I.8) 2 sãpt.
II. EXPLORÃRI FUNCŢIONALE RESPIRATORII
SPECIALE (II.2) 2 luni
ENDOSCOPIE BRONŞICÃ (II.3) 3 luni
STAGIU + CURS PNEUMOLOGIE (II.4) 1 ani şi 4 luni


┌───────┬────────────┬───────────────┬───────────┬──────────────────────┬──────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ANUL V│
├───────┼──────┬─────┼─────┬─────┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬────┬────┬────┼──────┤
│STAGIUL│ II.1 │ I.1 │ I.1 │ I.2 │I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│II.2│II.3│II.4│ II.4 │
└───────┴──────┴─────┴─────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴────┴────┴──────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
PSIHIATRIE

Cadru general
Psihiatria este o specialitate medicalã care trateazã tulburãrile psihice ţinând cont de determinismul, substratul şi expresivitatea clinicã a acestora. Tratamentul tulburãrilor psihice implicã abordare medicamentoasã şi psihoterapeuticã însoţite de reabilitare psihosocialã în scopul de a ameliora, susţine şi menţine sãnãtatea mentalã. O altã parte integrantã a asistenţei de specialitate vizeazã organizarea serviciilor psihiatrice în vederea identificãrii factorilor de risc şi implementãrii mãsurilor profilactice.
Serviciile de psihiatrie cuprind tratament pe termen scurt, mediu sau lung în spitalele sau secţiile de psihiatrie din cadrul spitalelor generale, tratament şi servicii de reabilitare psiho-socialã în cadrul spitalelor de zi, policlinicilor şi serviciilor ambulatorii, precum şi centrelor specializate pe anumite categorii de pacienţi (vârstnici, toxicomani).
Durata specializãrii: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Structura specializãrii: module de maximum 1 an efectuate succesiv în diverse servicii de asistenţã psihiatricã de specialitate
Anul I: modul de psihiatrie generalã cu durata de 12 luni (200 ore)
- pregãtire teoreticã:
- cursuri care abordeazã tematica trunchiului comun obligatoriu. Acesta va fi în acord cu cel existent în Uniunea Europeanã. Tematica trunchiului comun va fi inclusã în lista ce cuprinde subiectele examenului de specialitate va aborda:
■ diagnostic, clasificare, tulburãri psihice, sindroame psihopatologice
■ particularitãţi ce ţin de sex, etnie, dizabilitãţi
■ psihofarmacologie, psihiatrie biologicã
- pregãtire practicã sub supervizare într-un spital de psihiatrie sau secţie de psihiatrie a unui spital general:
- tehnici de examinare anamnesticã şi obiectivã a pacientului
- prezentãri de cazuri
- training în aplicarea de scale de evaluare
- investigaţii de laborator, imagistice
- activitate la patul bolnavului
- supervizare individualã sau de grup (discuţii, ghidare clinicã, evaluarea activitãţii desfãşurate la patul bolnavului, consiliere individualã)
Anul II:
- modul de psihiatria copilului şi adolescentului cu durata de 6 luni (100 ore)
- pregãtire teoreticã care abordeazã tematica trunchiului comun obligatoriu referitoare la psihiatria copilului şi adolescentului: psihiatrie developmentalã, tulburãri de învãţare, handicap mental:
■ diagnostic, clasificare, tulburãri psihice, sindroame psihopatologice
■ particularitãţi transculturale
■ abordare sistemicã (rolul membrilor familiei)
- pregãtire practicã sub supervizare într-un spital de psihiatrie a copilului şi adolescentului însoţitã de familiarizarea cu reţeaua de servicii psihiatrice pentru copii şi adolescenţi
■ tehnici de examinare anamnesticã şi obiectivã a pacientului
■ prezentãri de cazuri
■ investigaţii prin testare psihologicã, examene de laborator, imagistice, EEG
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
- supervizare individualã sau de grup (discuţii, ghidare clinicã, evaluarea activitãţii desfãşurate la patul bolnavului, consiliere individualã)
- modul de neurologie şi neuroimagisticã: 2 luni (40 ore)
- pregãtire teoreticã cu tematicã referitoare la principalele boli neurologice care prezintã şi importanţã psihiatricã:
■ epilepsii
■ accidente vasculare cerebrale, demenţe vasculare
■ boala Parkinson şi sindroame extrapiramidale
■ scleroza în plãci
■ polineuropatii toxice şi carenţiale
- pregãtire practicã: efectuatã în secţiile de neurologie
■ examinarea neurologicã
■ interpretarea datelor de neuroimagisticã (tomografii computerizate, rezonanţã magneticã nuclearã) şi electroencefalogramelor
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
■ prezentãri de caz
- modul de medicinã internã cu durata de 1 lunã (20 ore)
- pregãtire practicã în secţiile de medicinã internã
■ activitate la patul bolnavului sub supervizare
■ pregãtire practicã în vederea intervenţiei în situaţii de risc vital şi acordarea primului ajutor în cazurile grave pânã în momentul plasãrii bolnavului în serviciile specializate
■ prezentãri de cazuri
- modul de psihiatrie de legãturã cu durata de 1 lunã (20 ore)
- pregãtire practicã desfãşuratã pe lângã psihiatrii de legãturã ai spitalelor sau policlinicilor medicale
- modul de psihiatrie forensicã cu durata de 1 lunã (20 ore)
- pregãtire teoreticã
■ legislaţia existentã legatã de bolnavul psihic care prin tulburãri de comportament şi absenţa conştiinţei bolii constituite a ajuns sub incidenţã medico-legalã,
■ aspecte legate de eticã şi drepturile omului
- pregãtire practicã
■ prezentãri de caz
■ familiarizarea cu activitatea comisiei medico-legale şi serviciile psihiatrice destinate pacienţilor psihici ajunşi sub incidenţã medico-legalã (asistare la expertizele medico-legale)
- modul de management sanitar cu durata de 1 lunã (20 ore)
- pregãtire teoreticã
■ organizarea reţelei de servicii psihiatrice
■ colaborarea între serviciile psihiatrice şi alte servicii medicale (spitale generale, servicii ambulatorii)
■ aspecte financiare
Anul III
- modul de psihiatrie comunitarã cu durata de 6 luni (100 ore)
- pregãtire teoreticã
■ principiile psihiatriei comunitare
■ structura reţelei de servicii oferite de psihiatria comunitarã: asistenţã mobilã la domiciliu, activitãţi de socializare, reabilitare vocaţionalã, suport locativ
- pregãtire practicã în cadrul structurilor ce deservesc serviciile de psihiatrie comunitarã: centre de sãnãtate mentalã, spitale respectiv centre de zi, ambulator de specialitate, hostel-uri sau locuinţe protejate
■ participare sub supervizare la activitatea echipei multidisciplinare (psihiatru, psihologi, asistente medicale, asistente sociale)
■ familiarizarea cu munca în echipã şi colaborarea cu alte agenţii guvernamentale sau nonguvernamentale care asigurã sprijin legal, instrumental, vocaţional şi locativ bolnavului clinic
- modul de psihiatrie de urgenţã cu durata de 6 luni (100 ore)
- pregãtire teoreticã
■ cursuri cu tematicã referitoare la urgenţele în psihiatrie inclusiv abuzul de droguri
- pregãtire practicã
■ activitate sub supervizare în cadrul serviciilor de urgenţe în psihiatrie sau serviciilor de urgenţe medicale sau centrelor de intervenţie în crizã aparţinând serviciilor de psihiatrie comunitarã
■ dublare de gãrzi în cadrul spitalelor sau secţiilor de psihiatrie
Anul IV:
modul de formare în psihoterapie cu durata de 12 luni de zile (nivel de consilier în psihoterapie)
- pregãtire teoreticã: (5 ore de curs/sãptãmânã), 200 ore
■ cursuri abordând bazele teoretice ale principalelor tipuri de abordãri psihoterapeutice individuale sau de grup: psihodinamice, cognitiv-comportamentale şi familiale sistemice
- pregãtire practicã:
■ familiarizare cu principalele protocoale şi tehnici psihoterapeutice, tehnici de relaţionare
■ prezentãri de caz
■ jocuri de rol
■ autoanalizã sub supervizare
■ integrarea abordãrii psihoterapeutice în contextul mai larg al serviciilor de sãnãtate mentalã
■ participare sub supervizare în cadrul intervenţiilor psihoterapeutice
Anul V:
Modul de bioeticã cu durata de 2 sãpt. (20 ore);
Modul de psihiatrie clinicã cu duratã de 11 luni şi 2 sãpt. (180 ore), cu posibilitatea de a participa la module opţionale de pregãtire în cercetarea psihiatricã alte opţiuni (3-6 luni).
Aceasta din urmã presupune includerea în urma unei selecţii în programe de cercetare, comunicarea rezultatelor cercetãrii în cadrul manifestãrilor ştiinţifice naţionale şi internaţionale, publicarea rezultatelor cercetãrii în reviste de specialitate naţionale şi internaţionale.
Evaluarea activitãţii şi cunoştinţelor:
- evaluãri pe parcurs:
- lucrãri scrise
- activitatea la patul bolnavului sau în structurile ambulatorii
- fişa personalã cu caracterizãrile de pe parcursul modulelor
■ numãr de cazuri vãzute şi îngrijite (80-100)
■ numãrul de gãrzi efectuate (40-60)
■ numãrul de pacienţi asistaţi în cadrul şedinţelor de psihoterapie (10)
■ numãrul de expertize asistate (10)
- examinare finalã
- probã teoreticã
- probã practicã (caz clinic)
MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã
II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)
III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate
IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient
V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã
VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã
VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative
VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant
IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice
X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã
TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

TEMATICA CURSURILOR TEORETICE ÎN SPECIALITATEA
PSIHIATRIE

I. Bazele ştiinţifice ale psihiatriei
I.1 . Bazele biologice ale psihiatriei (psihiatria biologicã şi psihofarmacologia)
- genetice
- biochimice
- neuro-anatomo-fiziologice
- relaţia dintre datele de psihiatrie biologicã şi psihofarmacologie
- rolul factorilor biologici în etiopatogeneza tulburãrilor mentale
I.2. Bazele psihologice ale psihiatriei
- teoriile personalitãţii - orientãri doctrinare
- bazele psihologice ale semiologiei psihiatrice
- rolul factorilor psihologici în etiopatogeneza tulburãrilor mentale
- psihologie medicalã
- psihologie clinicã
I.3. Bazele sociologice ale psihiatriei
- funcţionalitatea socialã în cadrul familiei, la şcoalã, la locul de muncã şi în alte grupuri sociale
- reţeaua de suport social
- rolul factorilor sociali în etiopatogeneza tulburãrilor mentale
- diversitate corelatã cu: aspecte culturale, aspecte legate de sex, etnie.
II. Psihiatria clinicã
II.1. Epidemiologia tulburãrilor mentale
II.2. Examinarea pacientului psihiatric: clinicã şi paraclinicã
II.3. Psihopatologia descriptivã (semiologia psihiatricã)
- tulburãrile conştienţei şi ale somnului
- tulburãrile pulsiunilor instinctive
- tulburãrile afective (tulburãrile dispoziţiei afective şi tulburãrile anxioase)
- tulburãrile tulburãrile concentrãrii atenţiei şi orientãrii
- tulburãrile de percepţie (iluzii, halucinaţii)
- tulburãrile de memorie
- tulburãrile gândirii şi limbajului, ale judecãţii şi ale conştiinţei bolii
- tulburãrile sinelui şi ale imaginii de sine
- tulburãrile voinţei
- tulburãrile activitãţii motorii şi a comportamentului social
II.4. Sindromologie psihiatricã
- sindroame psiho-organice: demenţial, delirium, amnestic organic
- sindroame psihotice (funcţionale): maniacal, depresiv - psihotic, halucinator, delirant, de dezorganizare, cataton şi deficitar.
- Sindroame nevrotice (funcţionale): anxios, fobic, obsesiv-compulsiv, depresiv-nevrotic, astenic, disociativ, conversiv, de somatizare.
II.5. Clasificarea şi diagnosticul tulburãrilor mentale
- CIM 10- capitolul V (OMS), DSM IV TR (APA)
- Tulburarea mentalã şi probleme ale sãnãtãţii mentale (codurile Z ale CIM 10)
- Diagnosticul operaţional standardizat în psihiatrie (criterii generale şi criterii specifice)
- Tulburãrile mentale şi comportamentale ale adultului şi vârstei a 3-a
- Tulburãri mentale organice, inclusiv simptomatice: demenţe, delirium, sindrom amnestic organic, sindroame organice psihotice, afective şi nevrotice
- Tulburãri mentale consecutive utilizãrii anormale a substanţelor psihoactive (alcool, opioide, cannabinoide, sedative şi hipnotice, cocaina şi alte stimulante, halucinogene, nicotinã, substanţe volatile). Tipuri clinice: intoxicaţia acutã, utilizarea dãunãtoare, dependenţa, sevrajul, tulburãri psihotice, afective şi alte tulburãri organice induse de droguri.
- Schizofrenia, tulburarea schizotipalã, tulburãrile delirante persistente, tulburãrile psihotice acute şi tranzitorii, delirul indus, tulburarea schizo-afectivã.
- Tulburãrile dispoziţiei afective: episodice (episod maniacal, depresiv, mixt), pluriepisodice (tulburarea bipolarã, depresia recurentã), persistente (ciclotimia, distimia)
- Tulburãri nevrotice (fobice, anxioase, obsesiv-compulsive, disociativ-conversive, somatoforme), reactive la stres sever şi de adaptare
- Tulburãrile alimentãrii, tulburãrile somnului, disfuncţiile sexuale, tulburãrile legate de puerperium.
- Tulburãrile personalitãţii şi ale comportamentului adultului (tulburãrile specifice şi schimbãrile personalitãţii, tulburãrile controlului voluntar al impulsurilor, tulburãrile sexuale ale: identitãţii cu genul, preferinţei, orientãrii şi maturãrii
II.6. Psihiatria copilului şi adolescentului
- CIM 10- capitolul V (OMS) cuprinde:
- Retardarea mentalã
- Tulburãrile dezvoltãrii psihologice (specifice şi pervasive)
- Tulburãrile comportamentale emoţionale, ale funcţionãrii sociale, ticurile şi alte tulburãri cu debut în copilãrie
- Probleme specifice clinice şi terapeutice
II.7. Psihiatria vârstei a treia (gerontopsihiatria)
- aspecte diferenţiale determinate de particularitãţile psihologice legate de procesul de îmbãtrânire
- tulburãrile mentale:
- cu debut la vârsta adultã şi continuate la vârsta a treia
- cu debut la vârsta a treia
- probleme speciale: medico-sociale şi psiho-farmacologice.
III. Asistenţa terapeuticã în psihiatrie
- terapie electro-convulsivantã
- indicaţii, contraindicaţii
- farmacoterapie psihotropã specificã
- antipsihoticele
■ convenţionale
■ atipice
■ stabilizatori ai dopaminei
- antidepresivele
■ triciclice, tetraciclice, IMAO, RIMA
■ moderne: SSRI, SNRI, NRI, NASSA, SARI
- timostabilizatori: sãrurile de Litiu, anticonvulsivante: carbamazepinã, valproat, lamotriginã
- anxiolitice: benzodiazepine şi nonbenzodiazepinice
- hipnotice
- medicamente folosite în tratamentul demenţei: anticolinesterazice, memantin
- psihoterapie (individualã sau de grup)
- psihanaliticã, psihodinamicã
- cognitiv-comportamentalã
- sistemicã familialã
- resocializare: intervenţii psiho-sociale de recuperare
- psihoeducaţia
IV. Psihiatria comunitarã
- servicii
- echipa multidisciplinarã
- instituţii: centrul de psihiatrie comunitarã, staţionar de zi, centre de zi, hostel-uri, apartamente protejate, asistenţã la domiciliu
V. Managementul de caz/managementul clinic multidimensional
VI. Prevenţia primarã, secundarã şi terţiarã în psihiatrie.
VII. Probleme speciale:
- urgenţele psihiatrice
- intervenţia în crizã
- asistenţa în caz de farmacodependenţã
- psihiatria de legãturã şi consultanţã
- probleme de eticã medicalã psihiatricã
- psihiatrie forensicã
- expertizã medico-legalã psihiatricã
- discernãmânt, capacitate civilã şi penalã
- internare nonvoluntarã, inclusiv CP. 114, CP 113
- psihiatrie administrativã, management
- cercetarea în psihiatrie
- informaticã medicalã şi învãţãmânt la distanţã

PSIHIATRIE
5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ

PSIHIATRIE (I.1) 12 LUNI
PSIHIATRIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI (I.2) 6 LUNI
NEUROLOGIE ŞI NEUROIMAGISTICÃ (I.3) 2 LUNI
MEDICINA INTERNÃ (I.4) 1 LUNÃ
PSIHIATRIE DE LEGÃTURÃ (I.5) 1 LUNÃ
PSIHIATRIE FORENSICÃ (I.6) 1 LUNÃ
MANAGEMENT SANITAR (I.7) 1 LUNÃ
PSIHIATRIE COMUNITARÃ (I.8) 6 LUNI
PSIHOTERAPIE (I.9) 12 LUNI
BIOETICA (I.10) 'bd LUNĂ?
PSIHIATRIE (1.11) 17 LUNI ŞI 2 SÃPT.


┌───────┬─────────┬────────────────────────────┬────────────┬───────┬──────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ANUL IV│ ANUL V │
├───────┼─────────┼────────────────────────────┼─────┬──────┼───────┼──────────┤
│STAGIUL│ I.1 │I.2, I.3, I.4, I.5, I.6, I.7│ I.8 │ I.10 │ I.9 │I.10; I.11│
└───────┴─────────┴────────────────────────────┴─────┴──────┴───────┴──────────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA PSIHIATRIE PEDIATRICĂ?

1.1. Definiţie.
Psihiatria şi psihoterapia copilului şi adolescentului se defineşte ca o practicã medicalã specializatã în diagnosticarea, tratamentul, prevenirea şi (re)abilitarea tulburãrilor psihice, psiho somatice, psiho-organice şi a celor psihologice, de etiologie mono sau multifactorialã, apãrute în perioada dezvoltãrii, pânã la vârsta de 18 ani.

2.2. Durata pregãtirii
Durata stagiilor de pregãtire în specialitatea psihiatria copilului şi adolescentului este de 5 ani, fiind în concordanţã cu normele europene.
Numãrul de ore de pregãtire teoreticã include 1000 ore de învãţãmânt.
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

În cei 5 ani de studii postuniversitare, structura stagiilor va cuprinde 3 module:
Modulul I: cunoaşterea domeniului prin stagiu în specialitate
Anul I: cursuri - conferinţe formative
Modulul II: domenii medicale complementare,
Anul II: servicii medicale de legãturã
Modulul III: aprofundarea informaţiilor de specialitate
Anul III, IV şi V: orientare spre domenii preferenţiale de competenţã

2.3. Structura stagiilor de pregãtire pe ani de studiu
anul I clinica de psihiatrie a copilului şi adolescentului - 12 luni
cursul informativ în specialitate ------------------- 10 luni
psihologia dezvoltãrii ------------------------------- 2 luni

anul II neurologie pediatricã -------------------------------- 3 luni
psihiatrie adulţi ---------------------------------------------- 6 luni
pediatrie ------------------------------------------------------ 3 luni

anul III, IV şi V: stagiu de specialitate psihiatria copilului şi adolescentului în serviciul clinic, LSM, spital zi, ambulator comunitar, psihoterapie şi bioeticã şi stagiu opţional. 6 luni (de ex.
Geneticã psihiatricã, epidemiologie psihiatricã, psihiatrie comunitarã, expertizã medico-legalã psihiatricã, psihoterapie).
Stagiile constau în: examinare clinicã, completarea foii de observaţie şi a evoluţiei, investigaţii, prezentãri de cazuri, dublarea gãrzilor, gãrzi plãtite, activitãţi în ambulatoriu şi comunitate, cercetare ştiinţificã şi elaborare de lucrãri individual sau sub coordonare, informare prin mijloace moderne (Medline, Internet, etc.)

3. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL MODULELOR
3.1. modulul I ---------------------- 12 luni
3.1.1. Informaţia teoreticã trebuie sã cuprindã un numãr de 720 ore structurate de-a lungul celor 4 ani, din care primul an cursul ..... 10 luni a 3 ore-sãptãmânã = 120 ore

3.1.2. Tematica va cuprinde noţiuni de:
- dezvoltarea copilului şi adolescentului (neuro-psihicã, psiho-socialã)
- simptome şi sindroame specifice
- clasificarea internaţionalã (ICD, DSM) şi diagnosticul
- funcţionalitatea familialã
- principii de terapie (farmacologicã, abilitare, recuperare, familialã, socializare, resocializare, comunitarã)
Cursul se finalizeazã prin examen, probã scrisã şi oral

3.1.3. Activitãţile practice în clinicile universitare de specialitate constau din examinarea cazului, completarea fişei, introducerea datelor în computer, urmãrirea evoluţiei, prezentãri de cazuri, referate, familiarizarea cu examinarea psihologicã, utilizarea de scale, interviuri, însoţirea pacienţilor la diferite explorãri speciale, dublarea gãrzilor, interviul familiei.

MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni

TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore

1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore
3.2. modulul II - 12 luni
3.2.1. Domenii medicale complementare şi de legãturã
3.2.1.1. Neurologie pediatricã - 3 luni (50 ore)
Va familiariza medicul rezident cu acele afecţiuni neurologie ce determinã modificãri în dezvoltarea funcţiilor psihice pe perioada dezvoltãrii:
- Paraliziile cerebrale
- Tumorile cerebrale
- Epilepsiile şi sindroamele convulsive
- Traumatismele cerebrale
- Afecţiuni neurologice cu transmitere geneticã
Activitãţile practice se vor axa pe examinarea neurologicã clinicã şi paraclinicã (EEG, EMG, VCN, imagisticã cerebralã TC, RMN,)

3.2.1.2. Psihiatrie adulţi - 6 luni (100 ore)
Va avea ca obiective recunoaşterea şi diagnosticarea bolilor psihice ale adultului, ce pot fi întâlnite la pãrinţii copiilor ce sunt examinaţi.
3.2.1.3. Pediatrie - 3 luni (50 ore)
Completeazã cunoştinţele cu referire la: urgenţe în pediatrie, neonatologie,
Boli cronice: SIDA, TBC, neoplazii, diabet, Boli infecţioase: neuroviroze
3.2.1.4. Stagiu opţional - 6 luni (100 ore)
La alegere pot fi domenii complementare
Stagiul poate fi de 6 luni sau divizat în cel mult 3 stagii a 2 luni aplicaţii EEG, Ex. Psihologic, neuroimagisticã, abilitare, reabilitare, recuperare, servicii speciale (forensic, probaţiune, autism, etc)

4.1. modulul III - 30 luni
4.1.1. CUNOŞTIINŢE EXTINSE ÎN PSIHIATRIA ŞI PSIHOTERAPIA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI - 24 luni (400 ore)
4.1.1.2. Informaţii teoretice
Obţinute prin traduceri, lecturarea şi consultarea unor tratate de specialitate consacrate internaţional, reviste de specialitate interne şi internaţionale.

Documentare prin Internet.
În aceastã etapã medicul rezident va desfãşura activitãţi de cercetare ştiinţificã sub îndrumare, va elabora în colaborare lucrãri ştiinţifice şi va avea colaborãri la reviste de specialitate, va participa la conferinţe naţionale şi internaţionale cu lucrãri. Va aprofunda studiile privind psihologia şi psihopatologia familiei.

4.1.1.3. Instruirea în psihoterapie.
Se va face prin participãri la cursuri susţinute de cadre universitare sau prin înscrierea la o formã de psihoterapii: individualã, de grup, familialã,
Este recomandatã formarea cu precãdere în psihoterpie familialã.
4.1.2. Activitãţi practice
4.1.2.1. Activitate în ambulatoriu Se vor desfãşura în special consultaţii, activitãţi de prevenţie, participarea la diferite comisii (expertizã, orientare) programe de sãnãtate mentalã, psihoprofilaxie
4.1.2.2. Activitate în serviciile de recuperare-resocializare, abilitare
4.1.2.3. Gãrzi în serviciul clinic, programe terapeutice, activitate clinicã cu supervizare

5.1. STAGIU OPŢIONAL DE STUDII APROFUNDATE - 6 luni (100 ore)
Medicul rezident în ultimul an de studiu poate opta pentru un domeniu de interes specific în care sã se instruiascã ca de exemplu:
- sãnãtate mentalã, psihoigienã, psihoprofilaxie
- management în psihiatrie
- psihiatrie comunitarã
- psihoterapii
- urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului
- psihiatria şi psihoterapia adolescentului
- psihiatria de legãturã

6.1. Recunoaşterea specialitãţii se face în urma examenului de specialitate, organizat în conformitate cu normele M.S.P


PSIHIATRIE PEDIATRICÃ
5 ANI


┌────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┐
│Anul I │Psihiatria copilului şi adolescentului 󧓔 luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Pediatrie │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul II │Psihoneuroendocrinologie │ 2 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Neurologie pediatricã │ 4 luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Explorãri funcţionale │ 1 lunã│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul III│Psihiatrie Adulţi │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 5 luni│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 8 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│Anul IV │Psihologie clinicã │ 3 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │EEG │ 1 lunã│
├────────┼─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Psihiatria copilului şi adolescentului │ 6 luni│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────────┼───────┤
│ │Stagii opţionale │ │
│ │- Psihiatrie medico-legalã, evaluare şi expertizã a │ 6 luni│
│ │ capacitãţii psihice, deficienţelor, incapacitãţilor şi │ │
│ │ handicapului, orientare şcolarã şi profesionalã │ │
│ │- Tehnici de psihoterapie individualã şi de grup │ │
│ Anul V │- Sãnãtate mintalã │ │
│ │- Recuperare │ │
│ │- Delicvenţa infanto-juvenilã şi toxicomanii │ │
│ │- Consiliere şi psihoterapia familiei │ │
│ │- Urgenţe în psihiatria copilului şi adolescentului │ │
│ │- Cercetare psihiatricã │ │
│ │- Psihiatria comunitarã │ │
│ │- Management în psihiatrie │ │
│ │- Bioeticã │ │
└────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────┴───────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
RADIOLOGIE-IMAGISTICĂ? MEDICALĂ?

1.1. DEFINIŢIE
Specialitatea care utilizeazã radiaţiile roentgen în scopul investigaţiei morfofuncţionale a diferitelor organe şi sisteme. Sub termenul de imagisticã medicalã sunt incluse, alãturi de radiodiagnostic, metode în care obţinerea imaginii diagnostice se realizeazã cu ajutorul şi altor agenţi fizici implicând existenţa unui lanţ informatic de prelucrare a imaginii primare.

1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. ENUMERAREA ŞI DURATA STAGIILOR
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate - o lunã
1.3.2. Stagiul de radiologie convenţionalã generalã - 1 an şi 6 luni - cu examen teoretic şi practic de sfârşit de stagiu
1.3.3. Stagiu de tehnici imagistice - echogafie generalã - 3 luni
1.3.4. Stagiu de tehnici imagistice - tomografie computerizatã - 3 luni
1.3.5. Stagiu de tehnici imagistice - imagisticã prin rezonanţã magneticã - 3 luni
1.3.6. Stagiul de radiologie intervenţionalã (arterialã şi non-arterialã) - 2 luni
1.3.7. Stagiul de radiologie şi imagisticã de urgenţã - 5 luni
1.3.8. Stagiul de radiodiagnostic pediatric - 6 luni
1.3.9. Stagiul de neuroradiologie - 6 luni
1.3.10. Explorarea radio-imagisticã a sânului - 2 luni
1.3.11. Bioetica - 'bd lunã
1.3.12. Stagiul de radiologie şi imagisticã medicalã generalã - 5 luni şi 2 sãpt.
1.3.13. Stagiul la alegerea rezidentului (opţional) - 6 luni

1.4. STRUCTURA STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALÃ GENERALÃ
1.4.1.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (300 ore)
1. Aparatul Roentgen
- pãrţi componente
- principii de funcţionare
- tipuri particulare, dedicate
2. Razele X
- modul de producere al razelor X
- proprietãţi fizice, chimice şi biologice
- formarea imaginii radiologice
- particularitãţile şi legile formãrii imaginii
3. Protecţia în radiologie
- acţiunea radiaţiilor X asupra organismului uman
- dozarea razelor X
- principii, modalitãţi, legislaţie
4. Modalitãţi de obiectivare a imaginii
a. Imaginea analogã:
- camera obscurã
- filmul radiologic - particularitãţi de fabricaţie, tipuri
- casete, folii întãritoare.
- aprecierea calitãţii filmelor şi a imaginii obţinute
- developare automatã
- filmul termic.
b. Imaginea digitalã:
- captura
- prelucrarea imaginii
- transmisia imaginii
- stocarea imaginii
5. Metode de examinare în radiologie - tehnici de bazã şi variante, (fãrã şi cu substanţe de contrast) la nivelul:
- aparatului respirator
- aparatului cardio-vascular
- tubului digestiv, cãilor biliare
- aparatului urinar
- aparatului osteoarticular
- sistemului glandular
- obstetricã-ginecologie
- glandei mamare
- oftalmologie
- ORL
- neurologie
- stomatologie.
6. Substanţe de contrast utilizate în radiologie.
- tipuri de substanţe, sfera de utilizare
- incidente, accidente
- reacţii adverse şi tratamentul lor
7. Imaginea radiologicã normalã (torace, tub digestiv, cãi biliare, aparat renal, schelet osos, aparat genital)
8. Semiologia radiologicã în procesele patologice ale aparatelor: respirator, cardio-vascular, digestiv, renal, osteoarticular
9. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor cutiei toracice, cãilor respiratorii, ale parenchimului pulmonar şi vasculare pulmonare.
10. Diagnosticul radiologic în afecţiunile cãilor respiratorii (trahee şi bronşii)
11. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor acute - alveolare şi interstiţiale
12. Diagnosticul radiologic al supuraţiilor pulmonare
13. Diagnosticul radiologic al tuberculozei pulmonare.
14. Diagnosticul radiologic în tulburãri de ventilaţie pulmonarã
15. Diagnosticul radiologic al pneumopatiilor difuze cronice şi al fibrozelor pulmonare
16. Diagnosticul radiologic al tumorilor pulmonare benigne şi maligne.
17. Diagnosticul radiologic al parazitozelor şi micozelor pulmonare.
18. Boala vascularã pulmonarã.
19. Diagnosticul radiologic al bolilor profesionale pulmonare.
20. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor pleurale
21. Diagnosticul radiologic al bolilor mediastinale.
22. Diagnosticul radiologic al bolilor diafragmului
23. Diagnosticul radiologic al modificãrilor de volum ale cordului
24. Diagnosticul radiologic al valvulopatiilor
25. Diagnosticul radiologic al pericarditelor
26. Diagnosticul radiologic al malformaţiilor congenitale cardiace şi ale vaselor mari.
27. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor esofagului
28. Diagnosticul radiologic în afecţiunile stomacului
- anomalii congenitale
- modificãri de formã şi poziţie
- modificãri funcţionale
- afecţiuni inflamatorii cu localizare gastricã
- ulcer gastric
- tumori benigne
- tumori maligne
- stomacul operat
29. Diagnosticul radiologic în afecţiunile duodenului
- anomalii congenitale
- duodenite
- ulcer duodenal
- tumori duodenale
- modificãri duodenale prin patologie de vecinãtate
- comunicãri bilio-digestive
30. Diagnosticul radiologic în afecţiunile intestinului subţire
- anomalii congenitale
- modificãri de poziţie
- tulburãri funcţionale
- enterite acute şi cronice
- boala Crohn
- tuberculoza ileo-cecalã
- tumori intestinale
31. Diagnosticul radiologic în afecţiunile colonului
- anomalii congenitale
- modificãri de poziţie şi formã
- colopatii cronice nespecifice
- colita de iradiere
- rectocolita ulcero-hemoragicã
- boala Crohn
- TBC
- leziuni ischemice
- tumori benigne şi maligne
- polipoze
- colon operat.
32. Diagnosticul radiologic în afecţiunile cãilor biliare
33. Dianosticul radiologic al malformaţiilor congenitale ale aparatului urinar.
34. Diagnosticul radiologic al litiazei aparatului urinar.
35. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor renale şi perirenale
- pielonefrite
- abces renal, abces perirenal
- tuberculoza renalã
36. Diagnosticul radiologic al traumatismelor renale, ureterale, vezicale.
37. Diagnosticul radiologic al tumorilor reno-uretero-vezicale
38. Diagnosticul radiologic al obstrucţiilor urinare
39. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor uretrei, vezicii urinare, prostatei
40. Diagnosticul radiologic al traumatismelor osteo-articulare
41. Diagnosticul radiologic al inflamaţiilor osteoarticulare
- osteomielita
- tuberculoza
- sifilis osos
42. Diagnosticul radiologic al necrozelor osoase aseptice şi osteodistrofiilor
43. Dianosticul radiologic al tumorilor osoase benigne
44. Diagnosticul radiologic al tumorilor osoase maligne
45. Diagnosticul radiologic al afecţiunilor articulare şi periarticulare.
46. Examinarea radiologicã în ORL
47. Examinarea radiologicã în obstetricã-ginecologie

1.4.1.2. Baremul activitãţilor practice
Efectuarea examenelor radiologice şi interpretarea lor:
- radiografii torace - 150
- radioscopii pulmonare - 50
- radiografii de schelet - 100
- examene eso-gastro-duodenale - 50
- examene de intestin subţire - 20
- examene irigografice - 30
- urografii - 50
Stagiul de radiologie generalã convenţionalã se va încheia cu un examen de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, condiţionând accesul la celelalte stagii.

1.4.2. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - ECHOGAFIE GENERALÃ
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuãrii şi interpretãrii examenelor ecografice generale.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (50 ore)
Modul de 3 luni pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuãrii şi interpretãrii examenelor ecografice generale.

1.4.2.1. Tematica lecţiilor de conferinţã:




┌───┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Nr.│ Tema │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1.│Introducere. Definiţia metodei. Istoricul ecografiei (opţional) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2.│Noţiuni generale de ecografie. │
│ │Introducere în ultrasonografie, fizica ultrasunetelor │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 3.│Producerea imaginii ecografice. Moduri de examinare. │
│ │Aparatura utilizatã în ecografie. Transductoare. │
│ │Standarde de orientare a imaginii ecografice. Informaţia ecograficã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 4.│Semiologie ecograficã. │
│ │Imagini de bazã. Artefacte. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 5.│Noţiuni de anatomie topograficã abdominalã normalã (secţiuni). │
│ │Vasele abdomenului. Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. │
│ │Anatomia ecograficã normalã a vaselor abdomenului. │
│ │Patologie vascularã abdominalã (fãrã Doppler). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 6.│Ficatul. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomie ecograficã │
│ │normalã. Metodologia examinãrii ecografice a ficatului. │
│ │Hepatopatii difuze │
│ │Leziuni hepatice focale │
│ │Afecţiuni hepatice septice, traumatice, postoperatorii. │
│ │Transplantul hepatic. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 7.│Sistemul venei porte. │
│ │Anatomie, hemodinamicã, aspecte ecografice normale. │
│ │Hipertensiunea portalã. │
│ │Tromboza portalã. Şunturi porto sistemice. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 8.│Arborele biliar. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a arborelui biliar. │
│ │Semiologia modificãrilor biliare de conţinut, perete şi de vecinãtate. │
│ │Patologia colecistului (litiazã, colecistite acute şi cronice, tumori) │
│ │Patologia cãilor biliare. Diagnosticul icterelor. │
│ │Tumori ale cãilor biliare. Angiocolita. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 9.│Pancreas. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a pancreasului. │
│ │Patologie pancreaticã (pancreatite acute/cronice, tumori) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓒.│Splina şi sistemul limfatic. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a splinei şi limfonodulilor abdominali. │
│ │Patologia splinei şi sistemului limfatic abdomial. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓓.│Tubul digestiv. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii tubului digestiv. Noţiuni de endosonografie. │
│ │Patologia tubului digestiv │
│ │Urgenţe digestive. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓔.│Peretele abdominal şi peritoneul. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã a cavitãţii │
│ │peritoneale. │
│ │Patologia peretelui abdominal şi a peritoneului (colecţii, peritonite, tumori, │
│ │hernii). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓕.│Rinichi. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │rinichilor şi ureterelor. Metodologia examinãrii ecografice a rinichilor şi │
│ │ureterelor. │
│ │Patologie reno-ureteralã; Anomalii, malformaţii. Boli renale parenchimatoase, │
│ │tumori şi boli chistice renale Litiaza reno-ureteralã, (uretero) hidronefroza. │
│ │Transplantul renal. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓖.│Retroperitoneu. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │cavitãţii retroperitoneale şi a glandelor suprarenale. Metodologia examinãrii │
│ │ecografice a retroperitoneului şi a glandelor suprarenale. │
│ │Patologia generalã a spaţiului retroperitoneal. Adenopatii retroperitoneale. │
│ │Tumori retroperitoneale primitive. Colecţii retroperitoneale. │
│ │Patologia glandelor suprarenale. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓗.│Vezica urinarã. │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã a │
│ │vezicii urinare. Metodologia examinãrii ecografice a vezicii urinare. │
│ │Patologia vezicii urinare │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓘.│Prostata şi veziculele seminale │
│ │Noţiuni de anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomia ecograficã normalã. │
│ │Metodologia examinãrii ecografice a prostatei şi veziculelor seminale. │
│ │Patologia prostatei şi a veziculelor seminale. Noţiuni de ecografie endorectalã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓙.│Uterul şi ovarele │
│ │Anatomie descriptivã şi topograficã. Anatomie ecograficã. Metodologie de │
│ │examinare prin abord suprapubian. Noţiuni de ecografie endovaginalã. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈕. ECOGRAFIA PÃRŢILOR MOI │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓚.│Scrotul şi testiculii. (anatomie normalã a scrotului, metodologie de examinare, │
│ │anatomie ecograficã normalã, patologie în afecţiuni acute şi cronice). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓛.│Regiunea cervicalã (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie). │
│ │Regiunea oculo-orbitarã (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie). │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓜.│Şoldul neo-natal. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓝.│US musculo-scheletalã. anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie │
│ │ecograficã normalã, patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓞.│Tiroida (anatomie normalã, metodologie de examinare, anatomie ecograficã normalã,│
│ │patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓟.│Torace şi mediastin (anatomie normalã, metodologie de examinare - inclusiv │
│ │ecoendoscopie, anatomie ecograficã normalã, patologie) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈖. GINECOLOGIE - OBSTETRICÃ │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓠.│Semiologie ecograficã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓡.│Patologie ecograficã ginecologicã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓢.│Obstetricã: aspecte US normale şi patologice în trim. I │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓣.│Aspecte US normale şi patologice ale sarcinii în trim. II-III │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓤.│Evaluarea stãrii fetale intrauterine prin profilul biofizic fetal şi US Doppler │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈗. ECOGRAFIE PEDIATRICÃ (10 ore) (acoperã tematica de ecografie generalã a │
│ │adultului cu particularizare pentru patologia pediatricã) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓥.│Particularitãţile examenului ecografic la copil. Urgenţe pediatrice. Ecografie │
│ │transfontanelarã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓦.│Ecografie hepatobiliarã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓧.│Ecografia pancreasului şi splinei │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓨.│Ecografia tubului digestiv │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓩.│Ecografia aparatului reno-ureteral. Malformaţii, tumori etc. │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈘. ECOGRAFIE VASCULARÃ PERIFERICÃ (14 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓪.│Noţiuni introductive privind US vascularã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓫.│Semiologia US arterialã şi venoasã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓬.│US vascularã în patologia arterialã perifericã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓭.│US vascularã în patologia venoasã perifericã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓮.│US vascularã visceralã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈙. ECOCARDIOGRAFIE (10 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓯.│Anatomie, metodologie şi semiologie cardiacã normalã │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓰.│Valvulopatii, cardiomiopatii, complicaţiile cardiopatiei ischemice │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓱.│Pericardite, tumori cardiace │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓲.│Vasele mari de la baza inimii, tehnici speciale │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 𗈚. NOŢIUNI DE ULTRASONOGRAFIE INTERVENŢIONALÃ (8 ore) │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓳.│Instrumentar utilizat pentru tehnici diagnostice/terapeutice │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓴.│Biopsia ecoghidatã - metodologie, indicaţii, riscuri │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓵.│Drenajul percutan, abordarea formaţiunilor chistice, tumori │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓶.│Noţiuni de US intraoperatorie │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓷.𗈛. PROGRESE ŞI TEHNOLOGII NOI ÎN ULTRASONOGRAFIE │
├───┼─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
󧓸.𗈜. APLICAŢII ALE ULTRASONOGRAFIEI ÎN URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE MAJORE │
└───┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



1.4.2.2. Baremul activitãţilor practice:
- echografii abdominale - 20
- echografii pelviene - 20
- echografie pãrţi moi - 10

1.4.3. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - TOMOGRAFIE COMPUTERIZATÃ
1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
- bazele fizice şi tehnice ale tomografiei computerizate
- deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţionalã
- cunoaşterea principalelor tipuri de aparate
- indicaţiile metodei
- modalitãţi de achiziţie
- formarea imaginii
- reconstrucţii
- principalele protocoale de examinare
- noţiuni de semiologie CT

1.4.3.2. Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea de examene CT:
- examene craniu - 15
- examene - torace - 15
- examene - abdomen - 15

1.4.4. STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - IMAGISTICÃ PRIN REZONANŢÃ MAGNETICÃ
1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
- bazele fizice şi tehnice ale imagisticii prin rezonanţã magneticã
- deprinderea unor noţiuni teoretice şi practice de anatomie secţionalã
- indicaţiile metodei
- formarea imaginii
- secvenţe de bazã
- semiologie imagisticã RM

1.4.4.2. Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea de examene RM:
- examene craniu - 5
- examene coloanã vertebralã - 5
- examene schelet - 5
- examene body - 5

1.4.5. STAGIUL DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALÃ
1.4.5.1. Tematica lecţiilor conferinţã (40 ore)
- noţiuni de asepsie şi antisepsie
- instrumentar
- manevre de radiologie intervenţionalã
- semiologie angiograficã
- metode intervenţionale radiologice diagnostice şi de
tratament vasculare şi nonvasculare

1.4.5.2. Baremul activitãţilor practice:
- participarea la manevre de radiologie intervenţionalã - 20
- interpretarea de angiografii
- cerebrale - 10
- periferice - 10
- selective - 10

1.4.6. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICÃ DE URGENŢÃ
Modul de 5 luni (80 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuãrii şi interpretãrii unor examene radiologice şi imagistice la bolnavi reprezentând urgenţe medico-chirurgicale traumatice şi non-traumatice.

1.4.6.1. Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice de urgenţã:
- examene radiografice diverse la bolnavi din secţiile A.T.I. - 30
- examinãri radio-imagistice în traumatisme cranio-cerebrale - 30
- examinãri radio-imagistice în traumatisme de coloanã vertebralã - 20
- examinãri radio-imagistice în traumatisme toraco-abdominale - 20
- examinãri radio-imagistice în traumatisme extremitãţi - 30
- examinãri radio-imagistice în abdomen acut - 30
- examinãri radio-imagistice pentru corpi strãini cu diverse localizãri - 5
- examinãri radio-imagistice în politraumatisme - 20

1.4.7. STAGIUL DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC
Modul de 6 luni (100 ore de curs), pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice specifice examinãrilor radiologice şi imagistice ale copilului, necesare efectuãrii şi interpretãrii unor examene radiologice şi imagistice pediatrice.

1.4.7.1. Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice pediatrice:
- radiografii torace - 50
- radiografii schelet - 50
- examene eso-gastro-duodenale - 10
- examene intestin subţire - 5
- examene irigografice - 5
- urografii - 10
- examene CT - 20
- ecografii - 30
- examene IRM - 10

1.4.8. STAGIUL DE NEURORADIOLOGIE
Modul de 6 luni (100 ore) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice necesare efectuãrii şi interpretãrii unor examene radiologice specifice bolnavului neurologic:

1.4.8.1. Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea unor examene radiologice şi imagistice specifice bolnavului neurologic:
- radiografii craniu - 30
- radiografii craniu incidenţe speciale - 30
- radiografii coloanã vertebralã - toate segmentele - 50
- examene CT - 20
- examene RM - 20
- angiografii cerebrale - 10
- alte examene specifice - 10

1.4.9. EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICÃ A SÂNULUI
Modul de 2 luni (30 ore de curs) pentru dobândirea deprinderilor practice şi însuşirea cunoştinţelor teoretice în domeniul imagisticii sânului:
- noţiuni de mamografie
- codul BIRADS
- noţiuni de ecografie mamarã
- noţiuni de IRM a sânului
- elemente de senologie masculinã

1.4.10. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni

1.4.10.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore
II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent
III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient
IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale
V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale
VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore
X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

1.4.11. STAGIUL DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICÃ MEDICALÃ GENERALÃ
Modul de 6 luni (90 ore de curs), pentru integrarea deprinderilor practice şi a cunoştinţelor teoretice dobândite în stagiile precedente. Activitatea va cuprinde şi efectuarea de ore de gardã.
1.4.11.1 Baremul activitãţilor practice:
Efectuarea şi interpretarea de examene radiologice şi imagistice:
- toracice - 100
- cardiovasculare - 50
- digestive - 100
- musculo-scheletale - 100
- urologice - 50

1.4.12. Stagiul la alegerea rezidentului (opţional) 6 luni, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, cuprinde 100 de ore de curs.

RADIOLOGIE - IMAGISTICÃ MEDICALÃ
5 ani

STAGIU DE RADIOLOGIE CONVENŢIONALÃ GENERALÃ 18 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - ECHOGAFIE GENERALÃ 3 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - TOMOGRAFIE COMPUTERIZATÃ 3 luni
STAGIU DE TEHNICI IMAGISTICE - IMAGISTICÃ PRIN REZONANŢÃ MAGNETICÃ 3 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE INTERVENŢIONALÃ 2 luni
STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICÃ DE URGENŢÃ 5 luni
STAGIU DE RADIODIAGNOSTIC PEDIATRIC 6 luni
STAGIU DE NEURORADIOLOGIE 6 luni
EXPLORAREA RADIO-IMAGISTICÃ A SÂNULUI 2 luni
BIOETICA 'bd lunã
STAGIU DE RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICÃ MEDICALÃ GENERALÃ 5 luni
şi 2 sãpt.
STAGIU LA ALEGEREA REZIDENTULUI (OPŢIONAL) 6 luni
TOTAL 60 luni

CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN
RADIOTERAPIE


1.1. DEFINIŢIE: Radioterapia este specialitatea medicalã care studiazã interacţiunea radiaţiilor electromagnetice şi corpusculare cu celulele organismului sãnãtos sau bolnav (de cancer) în scopul diagnosticãrii, tratamentului şi reparãrii leziunilor produse.

1.2. DURATA: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. STRUCTURA STAGIILOR
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la spitalul şi clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate (2 sãptãmâni)
1.3.2. Stagiul de medicinã internã - 3 luni
1.3.3. Chirurgie oncologicã: - 3 luni
1.3.4. Stagiul de diagnostic imagistic - 6 luni
1.3.5. Stagiul de oncologie medicalã - 9 luni (din care se va efectua 1 lunã modul O.R.L. - Oncologie - 8 secţiuni de curs într-o clinicã O.R.L.)
1.3.6. Stagiul de anatomie patologicã - 3 luni
1.3.7. Stagiul de bioeticã - 2 sãptãmâni
1.3.8. Stagiul de radioterapie - 35 'bd luni

1.4. CONŢINUTUL STAGIILOR
1.4.1. STAGIUL DE MEDICINÃ INTERNÃ.
1.4.1.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore):
1. Insuficienţa respiratorie (etiologie, clinicã, investigaţii, tratament de urgenţã).
2. Insuficienţa hepaticã (etiologie, clinicã, investigaţii, tratament de urgenţã).
3. Insuficienţa renalã (etiologie, clinicã, investigaţii, tratament de urgenţã).
4. Insuficienţa cardiacã (etiologie, clinicã, investigaţii, tratament de urgenţã).
5. Insuficienţa organicã multiplã (etiologie, clinicã, investigaţii, tratament de urgenţã).

1.4.1.2. Baremul activitãţilor practice.
1) Interpretarea rezultatelor explorãrilor respiratorii: 10
2) Interpretarea E.C.G., apexograma, carotidograma: 20
3) Interpretarea ecocardiografiei: 10
4) Tehnici de resuscitare cardiorespiratorie: 10
5) Interpretarea rezultatelor de diagnostic periferic (Hb., hematii, leucocite, trombocite, teste imune): 20.
6) Interpretare explorãri funcţionale renale, hepatice, gastrice: 50.

1.4.2. STAGIUL DE DIAGNOSTIC IMAGISTIC AL CANCERULUI.
1.4.2.1. Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore).
1) Radiodiagnosticul cu utilizarea radiografiilor plane.
2) Diagnosticul ecografic.
3) Diagnosticul C.T.
4) Diagnosticul R.M.N.
5) Diagnosticul scintigrafic.

1. Diagnosticul imagistic al cancerului S.N.C. şi anexe
2. Diagnosticul imagistic al cancerului urechii mijlocii.
3. Diagnosticul imagistic al cancerului sinusurilor feţei
4. Diagnosticul imagistic al cancerului tiroidei.
5. Diagnosticul imagistic al cancerului rinofaringelui.
6. Diagnosticul imagistic al cancerului orofaringelui.
7. Diagnosticul imagistic al cancerului hipofaringelui.
8. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor salivare.
9. Diagnosticul imagistic al cancerului laringelui.
10. Diagnosticul imagistic al cancerului mediastinal.
11. Diagnosticul imagistic al cancerului bronhopulmonar.
12. Diagnosticul imagistic al cancerului pleurei.
13. Diagnosticul imagistic al cancerului esofagului.
14. Diagnosticul imagistic al cancerului gastric.
15. Diagnosticul imagistic al cancerului hepatic şi al cãilor biliare intrahepatice.
16. Diagnosticul imagistic al cancerului veziculei biliare şi a cãilor biliare extrahepatice.
17. Diagnosticul imagistic al cancerului pancreasului.
18. Diagnosticul imagistic al cancerului colonului.
19. Diagnosticul imagistic al cancerului rectosigmoidian şi anal.
20. Diagnosticul imagistic al cancerului retroperitoneal şi peritoneal.
21. Diagnosticul imagistic al cancerului sânului.
22. Diagnosticul imagistic al cancerului colului uterin.
23. Diagnosticul imagistic al cancerului corpului uterin.
24. Diagnosticul imagistic al cancerului ovarian.
25. Diagnosticul imagistic al cancerului renal.
26. Diagnosticul imagistic al cancerului vezicii urinare.
27. Diagnosticul imagistic al cancerului prostatei.
28. Diagnosticul imagistic al cancerului osos.
29. Diagnosticul imagistic al cancerului de pãrţi moi.
30. Diagnosticul imagistic al cancerului glandelor endocrine.
31. Diagnosticul imagistic al metastazelor.
32. Diagnosticul imagistic în Boala Hodgkin.
33. Diagnosticul imagistic în limfoame nehodgkiniene.
34. Diagnosticul imagistic al mielomului multiplu şi tumorilor imunoproliferative
35. Diagnosticul imagistic în leucemii

1.4.2.2. Baremul activitãţilor practice.
1. Interpretarea radiografiilor standard:
- scheletale: 100
- toraco-pleuro-pulmonare: 200
- esofagiene: 10
- gastrice: 10
- colorectale: 50
- aparat urinar: 50
- mamografii: 200
- cãi biliare: 10
2. Interpretarea computer tomografiei cu radiaţii "X"
- cerebrale: 30
- toracice: 50
- abdomino-pelvine: 50
3. Scintigrafia hepaticã: tehnicã, interpretare: 50
4. Scintigrafia osoasã: tehnicã, interpretare: 30
5. Scintigrafia renalã: tehnicã, interpretare: 50
6. Scintigrafia tiroidianã: tehnicã, interpretare: 30
7. Scintigrafia pulmonarã; tehnicã, interpretare: 30
8. Interpretarea ecografiei hepatice, ovariene, cãi biliare, splenicã pancreaticã, renalã, prostatei, testiculare, tiroidianã, sân: 20 din fiecare
9. Interpretarea computertomografiei cu RMN - cranio-facial, cervical, toracic (cutie şi coloanã dorsalã) şi abdominopelvin: 50

1.4.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE MEDICALÃ

1.4.3.1. Tematica lecţiilor conferinţã (150 ore):
1) Cancerogeneza şi progresia tumoralã
- Iniţiere şi promoţie
- Progresia tumoralã
2) Biologia molecularã a cancerogenezei
- Transducţia semnalului
- Ciclul celular.
- Genele cancerului
- Genele reparatorii
- Genele de detoxifiere
- Oncogene
- Gene tumoral supresoare
3) Istoria naturalã a cancerului şi fenotipul malign
- Proliferarea celularã
- Invazia localã şi metastazarea
- Progresia tumoralã
4) Citostatice - generalitãţi.
- Clasificarea citostaticelor.
- Modalitãţi de acţiune a citostaticelor.
- Indicaţiile tratamentului citostatic.
- Efecte secundare. Complicaţii. Rezistenţa la tratamentul citostatic.
- Strategia terapeuticã şi locul chimioterapiei.
- Alegerea citostaticului optim. Valoarea polichimioterapiei.
- Mod de administrare a tratamentului citostatic.
5) Tratamentul citostatic în principalele localizãri neoplazice.
- Tumorile S.N.C.
- Cancerul sferei O.R.L.
- Cancerul bronhopulmonar.
- Cancerul mamar.
- Cancerele aparatului digestiv.
- Cancerele aparatului urinar
- Cancerele aparatului genital.
- Sarcoame.
- Leucemii şi limfoame.
- Melanom malign.
- Hormonoterapia
- Modificatori biologici
6) Modul ORL - oncologie (sinteza din 8 secţiuni de curs)
● examenul clinic ORL
● metode de explorare paraclinicã în cancerele din sfera ORL
● tumorile maligne de rinofaringe
● tumorile maligne de amigdalã
● tumorile maligne ale hipofaringelui, ale limbii şi esofagului cervical
● tumorile maligne ale laringelui
● tumorile maligne ale foselor nazale şi ale sinusurilor feţei
● adenopatiile metastatice în sfera ORL

1.4.3.2. Baremul activitãţilor practice
1. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer; examenul clinic în raport cu localizãrile neoplaziei, solicitarea examenelor de laborator necesare pentru diagnostic, stadializare şi conducerea tratamentului: 100.
2. Întocmirea foilor de observaţie oncologicã: 100
3. Tehnica recoltãrii secreţiilor pentru examenul citologic: 20.
4. Tehnica administrãrii citostaticelor; diagnosticul, prevenirea şi tratarea complicaţiilor chimioterapiei sau asociaţiei chimioterapice pentru localizãrile prevãzute în tematicã: 50
5. Tehnica puncţiei aspirative cu ac fin (ganglioni, tumori superficiale, mamare, etc.): 50
6. Tratamentul durerii în cancer: 50.
1.4.4. STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICÃ
1.4.4.1. Tematica lecţiilor conferinţã (50 ore)
1) Biologia şi morfologia celulei canceroase.
2) Clasificarea tumorilor
3) Formele histopatologice ale principalelor tumori benigne şi maligne
4) Factori de prognostic morfopatologici
5) Tumorile epiteliale.
6) Tumorile ţesutului conjunctiv.
7) Tumorile ţesutului gras
8) Tumorile ţesutului cartilaginos
9) Tumorile ţesutului osos
10) Tumorile ţesutului muscular
11) Tumorile vasculare
12) Tumorile ţesutului APUD
13) Tumorile ţesutului mezotelial
14) Tumorile sinoviale
15) Tumorile ţesutului melanoformator
16) Tumorile disembrioplazice

1.4.4.2. Baremul activitãţilor practice

A. MODIFICÃRILE CITOGENETICE
1. Demonstrarea cariotipului normal
2. Demonstrarea modificãrilor citogenetice în neoplazii

B. PRELEVAREA ŞI INTERPRETAREA ÎN EXAMINÃRILE DE CITOLOGIE ONCOLOGICÃ
1. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de mãduvã
2. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de sânge periferic
3. Prelevarea şi examinarea frotiurilor vaginale
4. Prelevarea şi examinarea frotiurilor de sputã
5. Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid pleural
6. Prelevarea şi examinarea frotiurilor din lichid ascitic

C. ASPECTUL ANATOMO-PATOLOGIC ŞI INTERPRETAREA BULETINULUI HISTOPATOLOGIC ÎN:
1. Tumorile benigne şi maligne epiteliale: 50 examinãri de fiecare tip.
2. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului conjunctiv (care include şi ţesutul muscular şi vascular!): 10 examinãri de fiecare tip.
3. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului hematoformator: 20 examinãri de fiecare tip.
4. Tumorile benigne şi maligne ale ţesutului trofoblastic: 5 examinãri de fiecare tip.
5. Tumorile benigne şi maligne disembrioplazice: 5 examinãri de fiecare tip.

1.4.5. STAGIUL DE RADIOTERAPIE
Programul de pregãtire (600 ore)
1. Ştiinţe fundamentale
Fiecare cursant în perioada de pregãtire trebuie sã dobândeascã cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în temele prevãzute pentru specialitatea radioterapie.
Programul modular de pregãtire în ştiinţe fundamentale recomandat de ESTRO cuprinde urmãtoarele capitole mari:

a. Biologia cancerului
Terminologia şi tehnici de biologie molecularã (1)
Cancere ereditare (1)
Genetica cancerului (1)
Proliferarea, ciclul celular şi moartea celularã în cancer (1)
Transmiterea semnalului (1)
Mecanisme genomice în prevenţia cancerului (1)

b. Forme noi de tratament: imunoterapia, terapia genicã, terapia molecularã ţintitã, etc (1)
● Imunologia cancerului şi principii de imunoterapie
1. Rãspunsul imun faţã de tumori
2. Mecanismele de scãpare de reacţiile imune anti-tumorale
3. Principii de imunoterapie în oncologie
4. Citokinele (interleukine, interferoni, factori de creştere)
● Terapia genicã în cancer
● Terapia molecularã ţintitã
● Aspecte particulare ale tratamentului cancerului
1. Hipertermia în cancer

c. Radiobiologie
Interacţiunea radiaţiei cu materia vie la nivel molecular (1)
Leziuni ADN (1)
Efecte celulare, moartea celularã (1)
Repararea leziunilor induse de iradiere (1)
Curbe de supravieţuire celularã (1)
Justificarea practicii (de radioterapie) (1)
Sisteme tisulare normale (1)
Sisteme tumorale solide (1)
Efectul oxigen, sensibilizator şi protector (1)
Raport dozã-timp-fracţionare, LET, modalitãţi de iradiere (2)
Reacţii acute şi tardive ale ţesuturilor normale (2)
Rãspunsul tumoral (2)
Tratamentul citotoxic şi radioterapia (1)
Factori predictivi (1)

d. Bazele fizicii radiaţiilor
Structura atomului şi nucleului (1)
Dezintegrarea radioactivã (2)
Caracteristicile particulelor şi radiaţia electromagneticã (1)
Radioizotopi (1)
Mãrimi caracteristice interacţiei radiaţiei cu materia (1)

e. Fizica aplicatã în radioterapie (RT)
Tubul de raze X (1)
Acceleratorul liniar (2)
Sisteme de colimare (1)
Unitãţi de cobalt (1)
Sisteme de brahiterapie (1)
Ciclotron (1)
Microtron (1)
Instalaţii specifice pentru iradiere stereotacticã (1)
Mãrimi şi unitãţi specifice practicii de radioterapie (1)
Distribuţia dozei absorbite (2)
Specificarea volumului ţintã (2)
Specificarea dozei absorbite în radioterapia externã (2)
Specificarea dozei absorbite în brahiterapie (2)
Algoritmul calculãrii dozei în iradierea 2D (1)
Planul de iradiere 3D, simularea virtualã şi simularea CT (2)
Algoritmul calculãrii dozei în iradierea 3D (1)
Principii, aspecte tehnice şi aplicarea RT conformaţionale şi RT IM (1)
Tehnici speciale (IORT, RT stereotacticã, iradierea totalã corporalã) (1)

f. Radioprotecţie
Generalitãţi, ALARA (1)
Efecte stohastice şi deterministice (1)
Riscul carcinogenic al iradierii (1)
Factorul de pondere al radiaţiei (1)
Doza limitã pt. expunerea profesionalã şi populaţionalã (2)
Norme de securitate nuclearã specifice practicii de radioterapie (1)
Legislaţia europeanã (1)
Evidenţa bazatã pe dovezi în radioprotecţie (1)
Utilizarea în condiţii de securitate a instalaţiilor radiologice (1)
Evaluarea riscurilor specifice, posibile în practica de radioterapie (1)

g. Determinarea volumului ţintã
Modalitãţi imagistice, proceduri şi tehnici (1)
Determinarea volumului ţintã în practica clinicã (2)
GTV, CTV, PTV şi recomandãri ICRU relevante (2)

h. Cercetare clinicã şi evaluarea rezultatelor terapeutice
Principii de eticã în cercetarea clinicã
Evaluarea controlului tumoral şi toxicitãţii (2)
Design-ul studiului (1)
Tipuri de trialuri (1)
Interpretare şi analizã (1)
Curbe de supravieţuire (2)
Testul semnificaţiei (1)
Analizã univariatã/multivariatã (1)

h. Specificitate/sensitivitate/validitate/putere
Meta-analizã (1)
Nivele de evidenţã (2)
Capcane: studii pilot, rezultate preliminare, migrarea stadialã, frauda, etc. (1)
Cum trebuie scrise, prezentate şi interpretate datele ştiinţifice (2)

i. Bazele managementului în radioterpie
Ex. Calculul costului, determinarea necesitãţilor în radioterapie, sisteme de rambursare (1)

2. Oncologie generalã
Epidemiologia cancerului
Epidemiologia descriptivã
Epidemiologia analiticã
Epidemiologia experimentalã

a. Etiologia cancerului
Factori de risc ambientali (fizici, chimici, virali)
Factori de risc comportamentali (fumat, alcool, alimentaţie)
Factori de risc constituţionali (hormonali, genetici, imunologici)

b. Evoluţia naturalã a cancerului. Teorii care explicã carcinogeneza
Teorii clasice
Teorii actuale

c. Carcinogeneza
Iniţiere, promoţia
Celula neoplazicã
Progresia, invazia localã şi metastazarea
Bazele genetice ale invaziei şi metastazãrii
Rolul mecanismelor imune în apãrarea antitumoralã. Modificatorii rãspunsului biologic

d. Nomenclatura şi clasificarea tumorilor
Clasificarea evolutivã
Clasificarea histogeneticã
Clasificare histologicã şi citologicã
Principii de imunohistochimie în cancer
Principii şi metode de diagnostic în cancer

e. Clasificarea stadialã a neoplaziilor maligne
Principii generale de stadializare
Reguli de clasificare
Aprecierea categoriei de T, N, M
Clasificarea stadialã TNM a cancerului
Clasificarea pTNM a cancerului
Situaţii particulare

f. Markeri tumorali
Elemente definitorii şi caracteristicile ideale ale unui marker tumoral
Clasificarea markerilor tumorali
Rolul markerilor tumorali în diagnostic
Rolul markerilor tumorali în aprecierea stadiului evolutiv
Rolul markerilor tumorali în aprecierea prognosticului
Rolul markerilor tumorali în monitorizarea tratamentului

g. Factori de prognostic în cancer
Factori legaţi de tumorã
Factori legaţi de gazdã

h. Principii şi metode de diagnostic în cancer
Diagnosticul clinic (semne directe şi indirecte)
Diagnosticul biologic
Diagnosticul imagistic (metode neinvazive şi invazive)
Particularitãţile diagnosticului în cancer. Dificultãţi şi erori

i. Sindroame paraneoplazice. Clasificare, diagnostic şi tratament

j. Rolul chirurgiei în oncologie
Rolul chirurgiei în profilaxia cancerului
Rolul chirurgiei în diagnosticul cancerului
Rolul chirurgiei în tratamentul cancerului
Principiile tratamentului chirurgical


k. Bazele teoretice ale chimioterapiei cancerului
Date generale
Cinetica celularã
Mecanismul de acţiune al citostaticelor
Rezistenţa la citostatice
Cãi de administrare a citostaticelor
Indicaţiile şi contraindicaţiile chimioterapiei
Tratamentul efectelor secundare ale citostaticelor
Clasificarea citostaticelor
Evaluarea rãspunsului la chimioterapie
Principii generale privind cercetarea şi caracterizarea de noi medicamente antineoplazice

l. Principiile tratamentului hormonal în oncologie
Principalele efecte ale hormonilor în cancer
Principalele obiective ale tratamentului hormonal
Clasificarea hormonilor. Principalii agenţi terapeutici utilizaţi în hormonoterapia cancerului
m. Transplantul medular
n. Decizia terapeuticã
Obiectivele tratamentului în cancer şi alegerea modalitãţilor terapeutice
Indicaţia terapeuticã în recidive şi metastaze
o. Principiile asocierii tratamentului în oncologie. Urmãrirea bolnavului
p. Principiile generale de oncologie pediatricã
q. Infecţiile în cancer
r. Complicaţiile cancerului
s. Urgenţele în oncologie
t. Durerea în cancer
Anatomia şi fiziologia durerii
Sindroame dureroase în cancer
Tratamentul durerii în cancer
Tratamentele paleative în cancer
Calitatea vieţii în oncologie
Aspecte de psiho-oncologie
Alimentaţia în oncologie
Principii de screening. Prevenirea şi depistarea precoce a cancerului şi educaţia sanitarã a populaţiei
Leziunile precursoare ale malignitãţii. Definiţie, clasificare, diagnostic, tratament

3. Radioterapia clinicã
Specialiştii în radioterapie oncologicã trebuie pregãtiţi în cadrul unei echipe multidisciplinare, pentru îndeplinirea urmãtoarelor cerinţe:
- recunoaşterea simptomelor şi semnelor cancerului
- stabilirea diagnosticului în cazul suspiciunii unor tumori sau metastaze şi stadializarea tumorilor confirmate
- evaluarea prognosticului, stabilirea conduitei terapeutice, alegerea metodei de iradiere, a planului de tratament radiologic optim şi urmãrirea postterapeuticã a bolnavilor
- cunoaşterea tratamentelor de susţinere/simptomatice ale bolnavilor în stadii terminale
- diagnosticarea, clasificarea şi tratarea efectelor secundare ale radioterapiei, evaluarea impactului acestora asupra calitãţii vieţii pacienţilor
- rezolvarea problemelor psihologice apãrute în cursul tratamentului sau în stadii finale
- desfãşurarea practicii medicale în concordanţã cu etica medicalã şi interesul pacienţilor;
- asigurarea şi controlul calitãţii în radioterapie; manualul de asigurare a calitãţii.
Specialiştii în radioterapie trebuie sã cunoascã:
- epidemiologia cancerului
- profilaxia cancerului, screeningul, depistarea precoce şi educaţia populaţiei
- patologia şi citologia tumoralã, clasificarea cancerului
- principii de chirurgie oncologicã, de chimioterapie, hormonoterapie, alte metode terapeutice utilizate în oncologie şi combinarea acestora
- structura/organizarea serviciilor oncologice
Fiecare cursant trebuie sã achiziţioneze cunoştinţe teoretice (nivel 1) respectiv cunoştinţe teoretice şi practice (nivel 2) în conformitate cu urmãtoarele capitole mari de tematicã:

Cap şi gât
Laringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Cavitate bucalã (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Orofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Hipofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Nazofaringe (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Glande salivare (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Tiroida (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Tract gastrointestinal
Esofag (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Stomac (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi difereţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Intestin subţire (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Colon/rect (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Anus (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Tract biliar (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Ficat (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Pancreas (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Plãmân/Mediastin
Cancer bronho-pulmonar non-small cell (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Cancer bronho-pulmonar small cell (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Timom şi/sau tumori mediastinale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Mezoteliom (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Os şi ţesuturi moi (2)
Tumori osoase (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Tumori de pãrţi moi (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Cutanat (2)
Epiteliom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Melanom (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Sân (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Ginecologie
Col uterin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Endometru (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Ovar (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Vagin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Vulvã (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Tract genitourinar
Prostatã (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Vezicã (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Testicol (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Rinichi (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Ureter (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Uretrã (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Penis (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Tumori oftalmologice (1) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Limfoame & leucemii
Limfom Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Limfom non-Hodgkin (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Leucemii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Mielom multiplu şi/sau plasmocitom (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Iradiere corporealã totalã (1) (indicaţie terapeuticã, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Iradiere cutanatã totalã (1) (indicaţie terapeuticã, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Sistem nervos central (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Tumori cu punct de plecare necunoscut (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Paliaţii
Metastaze osoase (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Metastaze cerebrale (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Compresii cardiace (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Sindrom de venã cavã (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Obstrucţii (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)
Sindroame hemoragice (2) (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Retratamente (1)
Tumori ale copiilor (1) Nefroblastomul. Neuroblastomul. Retinoblastomul. Tumorile cu celule germinale (epidemiologie, profilaxie, istorie naturalã, clasificare TNM şi histopatologicã, simptomatologie, diagnostic pozitiv şi diferenţial, factori de prognostic, evoluţie - complicaţii, indicaţie terapeuticã - chirurgie, chimioterapie, radioterapie, plan de tratament pentru radioterapie, tehnica iradierii, dozimetrie, complicaţii postterapeutice, urmãrirea postterapeuticã)

Boli benigne cu indicaţie de radioterapie (1)

1.4.5.2. Baremul activitãţilor practice
1. Planuri de tratament pentru urmãtoarele localizãri:
- Cancer cutanat: 10
- Cancer al S.N.C.
- Cancerul glandelor salivare: 10
- Cancerul cavitãţii bucale: 30
- Cancerul rinofaringelui: 15
- Cancerul orofaringelui: 25
- Cancerul hipofaringelui: 20
- Cancerul laringelui: 60
- Cancerul bronhopulmonar: 30
- Cancerul esofagului: 5
- Cancerul mamar: 50
- Cancerul rectal şi al canalului anal: 10
- Cancerul renal: 5
- Cancerul vezicii urinare: 20
- Cancerul colului uterin: 50
- Cancerul endometrului: 10
- Cancerul ovarian: 5
- Limfom Hodgkin şi limfom nonHodgkin
- Cancerul tiroidian: 5
- Sarcoame de pãrţi moi: 20
- Tumori rare, localizãri diferite: 10
- Planuri de tratament paleativ: 30
2. Prezentare referate din literaturã: 20
3. Prezentare cazuri clinice: 20-40

Examinãri parţiale în timpul stagiului:
La sfârşitul anului I
- fizica medicalã
- radiobiologie
- radioterapie clinicã (anul 1) + planuri de tratament
La sfârşitul anului II
- radioterapie clinicã (anul 2) + planuri de tratament
- brachiterapie + ginecologie oncologicã
- clinicã oncologicã şi tratamente multidisciplinare

MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii- 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoanã vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

1.4.10.2. TEMATICA SEMINARIILOR
I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore

1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Caietul de monitorizare
Caietul de monitorizare (European Log-book) pentru pregãtirea în radioterapie se considerã un instrument de bazã în colectarea informaţiilor necesare pentru monitorizarea dezvoltãrii învãţãmântului de radioterapie şi este principalul element de evaluare.

RADIOTERAPIE
5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ

RADIOTERAPIE (I.1) 6 LUNI
MEDICINÃ INTERNÃ (I.2) 3 LUNI
CHIRURGIE ONCOLOGICÃ (I.3) 3 LUNI
IMAGISTICÃ (CT, RMN, SCINTIGRAFIE) (I.4) 6 LUNI
ANATOMIE PATOLOGICÃ (I.5) 3 LUNI
ONCOLOGIE MEDICALÃ (I.6) 8 LUNI
O.R.L.-ONCOLOGIE (I.7) 1 LUNÃ
BIOETICÃ (I.8) 2 SÃPT.
RADIOTERAPIE (I.9) 2 ANI ŞI 5'bd LUNI





┌───────┬─────────────────┬─────────────────┬───────────────────────┬───────┬──────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ANUL IV│ANUL V│
├───────┼─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┼───────┼──────┤
│STAGIUL│ I.1 │ I.2 │ I.3 │ I.4 │ I.5 │ I.6 │ I.6 │ I.7 │ I.8 │ I.9 │ I.9 │ I.9 │
└───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴───────┴──────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
RECUPERARE, MEDICINĂ? FIZICĂ? ŞI BALNEOLOGIE

1.1. Definiţie
Specialitate clinico-terapeuticã şi metdologicã ce se ocupã cu studiul mijloacelor fizicale şi balneare de tratament şi aplicarea lor în profilaxia, terapia şi recuperarea medicalã.

1.2. Durata 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40 - 50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

1.3. Structura stagiilor
1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la Spitalul şi clinica repartiztã. Alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate.
1.3.2. Reumatologie 3 luni
1.3.3. Gastro-enterologie 1 lunã
1.3.4. Cardiologie 3 luni
1.3.5. Oncologie 1 lunã
1.3.6. Medicinã de urgenţã 2 luni
1.3.7. Pneumologie 1 lunã
1.3.8. Geriatrie şi Gerontologie 2 luni
1.3.9. Urologie 1 lunã
1.3.10. Neurologie 6 luni
1.3.11. Ortopedie - traumatologie 6 luni
1.3.12. Recuperare, Medicinã Fizicã şi Balneologie, primele 10 şi ultimele 19 'bd luni
1.3.13. Electromiografie 2 luni - trimestrul 4, anul 4
1.3.14. Ecodiagnostic mio-entezo-osteoarticular 2 luni - trimestrul 1, anul 5
1.3.15. Bioeticã 2 sãptãmâni

1.4. Conţinutul stagiilor

1.4.1. Stagiul de reumatologie
1.4.1.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (50 ore)
1. Bolile reumatice (nomenclaturã şi clasificãri, conţinutul nosologic)
2. Ţesutul conjunctiv (biochimie, structurã şi funcţii, fiziopatologie)
3. Inflamaţia şi imunologia bolilor reumatice
4. Farmacologie clinicã: medicaţia antireumaticã, AINS, corticoterapia, imunomodulatoare, hipouremice, terapia intrrticularã
5. Artritele reumatoide (diagnostic şi tratament medicamentos)
6. Spondilartritele seronegative: SA, artrita psoriazicã, boala Reiter, artritele enteropatice, artritele reactive (diagnostic şi tratament medicamentos)
7. Tulburãri inflamatorii ale ţesutului conjunctiv: lupus eritematos sistematic, polimiozite şi dermatomiozite, vasculite, poimialgia reumaticã şi artritele cu celule gigantice, scleroza sistematicã, sindromul Sjogren
8. Alte forme de artrite: secundare infecţioase, tulburãri ereditare, din bolile sanguine, etc.
9. Afecţiunile reumatice degenerative articulare şi abarticulare - forme clinice şi topografice (diagnostic şi tratament medicamentos)
10. Bolile metabolice osteo-articulare: artropatia gustoasã, artropatii din ocronoza, hemocromatoza şi boala Wilson, artropatie pirofosfaticã, artropatii endocrine osteoporozele (diagnostic şi tratament medicamentos)
11. Boli reumatice ale copilului: RA, artrita cronicã juvenilã
1.4.1.2. Baremul activitãţilor practice
1. Buletine de analize inflamatorii, imunologice şi reumatice: 100 de buletine (interpretare)
2. Tehnici terapeutice infiltrative articulare şi periarticulare şi aplicaţii
3. Explorãri imagistice osteoarticulare, radiologice, scintigrafice, RMN, artroscopice: 100 de buletine (interpretare)
4. Teste funcţionale neuro-musculare: EMG, viteza de conducere, curba I/t: 50 examene (interpretare)

1.4.2. Stagiul de Gastroenterologie
1.4.2.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (20 ore)
1. Exploatarea tubului digestiv, valoarea endoscopiei
2. Gastritele (gastrita acutã hemoragicã medicamentoasã şi alte forme de gastritã)
3. Ulcerul gastric şi duodenal, rolul antiinflamatoarelor nesteroidiene şi al glucocorticoizilor
4. Suferinţele stomacului operat
5. Patologia esofagului, hernia gastricã şi hiatalã
6. Tulburãri funcţionale digestive: colon iritabil, dispepsia funcţionalã, diskinezii digestive, vãrsãturi psihogene, aerofagia, etc.
7. Constipaţia cronicã sindromul diareic cronic, malabsorbţia
8. Boala Crohn, colita ulcerativã (manifestãri reumatice şi alte manifestãri extradigestive)
9. Hepatita cronicã: manifestãri extrahepatice imunlogice în hepatita cronicã activã
10. Panncreatita cronicã
11. Patologia colecistului: colica biliarã, colacistita acutã şi cronicã, sindromul postcolecistectomie
12. Neuroplasmele gastrice, ale intestinului subţire, colonului, hepatice şi pancreatice
13. Afectarea digestivã în bolile de colagen şi bolile reumatismale
14. Alergia alimentarã: suferinţe digestive iatrogene (ale tubului digestiv, hepatotoxicitatea medicamentoasã)
1.4.2.2. Baremul activitãţilor practice
1. Teste funcţionale hepatice: 50 buletine (interpretare)
2. Examene de laborator, chimist gastric, sondaj duodenal minutal, sediment biliar, proba de digestie: 50 buletine (interpretare)
3. Exploatãri imagistice digestive: radiologie, endoscopie, echografie, scintigrafice, RMN: 100 buletine (interpretare)

1.4.3. Stagiul de cardiologie
1.4.3.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (50 ore)
1. Aritmiile cardiace
2. Valvulopatiile
3. Cardiopatia ischemicã cronicã (nedureroasã/dureroasã)
4. Hipertensiunea arterialã
5. Hipertensiunea arterialã
6. Hipertensiunea pulmonarã
7. Cordul pulmonar cronic
8. Insuficienţa cardiacã
9. Arteriopatiile periferice
10. Ateroscleroza
11. Bolile venoase periferice şi bolile limfatice ale membrelor
12. Patologia cardiovascularã a vârstnicului
13. Patologia cardiovascularã în bolile ţesutului conjunctiv
14. Patologia cardiovascularã în bolile hematologice, endocrine, de nutriţie, în tulburãri electrolitice
15. Interrelaţii în patologia cardiovascularã şi neurologicã
16. Tratamentul chirurgical al afecţiunilor arteriale veno-limfatice
17. Explorãri paraclinice în afecţiunile cardiovasculare
18. Recuperarea pacienţilor cardiovasculari
19. Terapia specificã conservatoare cardiovascularã

1.4.3.2. Baremul activitãţilor practice
1. Activitate directã de asistenţã a bolnavilor: zilnic şi de douã ori pe sãptãmânã în contravizite
2. Tehnici de EKG şi fono, înregistrare şi interpretare: 100 de buletine
3. Teste de efort, participare şi interpretare: 20 de cazuri
4. Tehnici de reanimare cardio-respiratorie, participare
5. Tehnici imagistice cardio-vasculare, radiologice, cateterism, echografice, Doppler: 50 de cazuri

1.4.4. Stagiul Oncologie
1.4.4.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (20 ore)
1. Clasificarea internaţionalã a tumorilor maligne
2. Biologia molecularã, particularitãţi de geneticã legate de gene supresoare şi oncogene
3. Etiologia tumorilor maligne
4. Evoluţia clinico-funcţionalã a tumorilor maligne
5. Strategii terapeutice în oncologie; consecinţele diferitelor programe terapeutice aplicate
6. Durerea în cancer; metastaze osoase
7. Recuperarea medicalã în oncologie

1.4.4.2. Baremul activitãţilor practice
1. Buletine de interpretare pentru teste biologice specifice pentru oncologi
2. Participarea efectivã la stagiul clinic şi programele terapeutice; studii de caz (10 cazuri)

1.4.5. Stagiul de medicinã de urgenţã
1.4.5.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (70 ore)
1. Criza de astm bronşic/starea de rãu astmatic
2. Edemul pulmonar acut
3. Hemioptizia
4. Sincopa cardiacã, socul cardiogen, moartea subitã cardiacã
5. Cordul pulmonar acut
6. Tulburãri de ritm paroxistice
7. Encefalopatia hipertensivã
8. Embolia cerebralã de origine cardiacã
9. Insuficienţa arterialã acutã
10. Abdomenul acut (medical)
11. Hemoragia digestivã superioarã
12. Sindroame hemoragice de origine vascularã
13. Şocul
14. Tulburãri hidroelectrolitice acute
15. Insuficienţã renalã acutã
16. Comele de origine endogenã (coma diabeticã, coma hipoglicemicã, coma hepaticã)
17. Resuscitarea cardio-respiratorie

1.4.5.2. Baremul activitãţilor practice
1. Tehnici de resuscitare cardio-pulmonarã (pe manechin şi pe bolnavi)
2. Tehnici de masaj cardiac (pe manechin şi pe bolnavi)
3. Tehnici de reechilibrare hidroelectroliticã (interpretare)

1.4.6. Stagiul de pneumologie
1.4.6.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (20 ore)
1. Astmul bronşic
2. BPOC
3. Bronşiectazia
4. Tuberculoza pulmonarã şi sindroamele sechelare bronho pulmonare post-TBC
5. Alergoze - penumoconioze
6. Particularitãţile morfo-funcţionale patologice şi farmacoterapeutice la vârstnici
7. Bolile peretelui toracic
8. Manifestãrile bronho-pulmonare în cadrul altor patologii
9. Terapia respiratorie
10. Explorãri în penumofitiziologie
1.4.6.2. Baremul activitãţilor practice
1. Teste funcţionale pulmonare - interpretare buletine: 20
2. Interpretarea radiologicã bronho-pulmonarã
3. Participarea la efectuarea de scintigrafii pulmonare şi bronhoscopii
4. Participarea la efectuarea de teste alergologice: interpretare
5. Examen de sputã - interpretare: 20 buletine

1.4.7. Stagiul de geriatrie şi gerontologie
1.4.7.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (40 ore)
1. Procesul de îmbãtrânire: teorii şi principii generale, îmbãtrânirea ţesutului conjunctiv, procesele imunologice la vârstnici, arterosclerozã şi procesele metabolice lipidice
2. Patologia cardio-vascularã la vârstnici: tulburãri ischemice ale miocardului, tulburãri de ritm, hipertensiunea arterialã, tulburãrile valvulare, insuficienţa cardiacã, arteriopatiile periferice
3. Patologia respiratorie la vârstnici: fiziopatologie, infecţii respiratorii, embolismul pulmonar, fibrozele difuze interstiţiale, tumorile pulmonare, tuberculoza pulmonarã la vârstnici
4. Patologia digestivã la vârstnici
5. Tulburãrile de nutriţie la vârstnici
6. Patologia nefro-urologicã şi genitalã a vârstnicilor: rinichiul, vezica urinarã, prostata, tulburãrile ginecologice sexualitatea la vârstnici
7. Tulburãrile endocrine la vârstnic: tiroida, corticosuprarenala, paratiroida, diabetul vârstnicilor
8. Osteoporoza, osteomalacia şi boala Paget
9. Tulburãrile sanguine la vârstnici
10. Pielea vârstnicilor: modificãri involutive şi patologice, Escarele
11. Problemele neurologice ale vârstnicilor: circulaţia cerebralã, AVC, hemiplegia, boala Parkinson şi parkinsoismul, epilepsia, tulburãrile de transmisie neuromuscularã, neuropatii periferice, tulburãrile medulare şi radiculare
12. Tulburãrile psihice ale vârstnicului: vizuale, auditive
13. Afecţiunile tumorale la vârstnici
14. Aspecte de gerontologie socialã

1.4.7.2. Baremul activitãţilor practice
1. Activitate de asistenţã a bolnavilor vârstnici
2. Program de consultaţie în ambulator: 1 zi/sãptãmânã
3. Aplicaţii terapeutice specifice cu medicaţia originalã "Aslan": 10 cazuri

1.4.8. Stagiul de Urologie
1.4.8.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (20 ore)
1. Litiaza urinarã
2. Clasificarea glomerulonefritelor
3. Nefropatii interstiţiale
4. Infecţii urinare
5. Insuficienţa renalã acutã şi cronicã
6. Rinichiul din cadrul suferinţei altor organe
7. Bolile renale la bãtrâni
8. Rinichiul şi medicamentele
9. Vezica neurogenã
10. Explorarea paraclinicã reno-urinarã
1.4.8.2. Baremul activitãţilor practice
1. Teste funcţionale renale - interpretare: 50 buletine
2. Interpretarea radiologicã reno-urinarã
3. Buletine de analizã a urinei - interpretare: 50 buletine

1.4.9. Stagiul de neurologie
1.4.9.1. Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore)
1. Aspecte de fiziologie a nervilor periferici, sinapse şi transmiterea sinapticã
2. Patologia pericarionului neuronal
3. Patologia fibrei nervoase periferice
4. Sindromul de neuron motor periferic
5. Bazele neurofiziologice ale sistemului nervos central
6. Sindroame medulare: vasculare, degenerative, compresive, secundare modificãrilor degenerative vertebrale
7. Sindroamele de trunchi cerebral
8. Sindromul cerebelos
9. Sindroame diencefalice
10. Sindroame extrapiramidale
11. Sindromul piramidal
12. Sindroame corticale
13. Sindroame vegetative
14. Patologia substanţei reticulare
15. Boli cerebrovasculare: particularitãţi morfofuncţionale, ale circulaţiei cerebrale, ischemia cerebralã, insuficienţa circulatorie cerebralã cronicã, hemoragiile cerebrale, tromboembolismul cerebral
16. Hemiplegia şi paraplegia
17. Scleroza multiplã (în plãci)
18. Boala Parkinson şi sindroamele parkinsoniene
19. Epilepsia
20. Cefaleea şi sindroamele migrenoase
21. Patologia neuro-muscularã: distrofii musculare progresive, polimiozite, sindromul miastenic, diskaliemii
22. Tipuri anatomo-clinice de nevralgii: nevralgia Arnold, nevralgia cervico-brahialã, intercostalã, lombarã şi sciaticã, femuralã, meralgia parestezicã
23. Neuropatii ale nervilor cranieni: nervul trigemen şi facial
24. Neuropatii periferice cu topografie diferitã: paralizie de nerv circumflex, radial, median, cubital, sciatic, politeu intern şi extern
25. Polineuropatii cu diferite etiologii: infecţioase, alergice, toxice, metabolice, vasculare, paraneoplazice, prin agenţi fizici
26. Neuropatii senzitive
27. Tumori cerebrale şi medulare
28. Sindroame neurologice psttraumatice, sechelare, craniocerebrale şi vertebromedulare

Baremul activitãţilor practice
2. Examen EEG - interpretare: 20 buletine
3. Buletine de analizã LCR - interpretare: 20 buletine
4. Tehnici imagistice: radiologice, scintigrafice, echocardiografice, RMN în neurologie şi neurochirurgie

1.4.10. Stagiul de ortopedie-traumatologie
Tematica lecţiilor conferinţã (100 ore)
1. Traumatismele umãrului: luxaţii, rupturi musculotendinoase şi capsulare, fracturi, semnificaţia funcţionalã a diverselor atitudini terapeutice ortopedico-chirurgicale
2. Complicaţiile imediate şi tardive în traumatismele umãrului
3. Traumatismele cotului: luxaţii, fracturi tablou clinic, semnificaţia funcţionalã a diferitelor procedee ortopedico-chirurgicale, complicaţiile imediate şi tardive
4. Traumatisme la nivelul pumnului implicaţii terapeutice şi funcţionale ale tratamentului ortopedico-chirurgical
5. Traumatismele mâinii: entorse, luxaţii, fracturi, rupturi de tendoane, afectare vasculo-nervoasã, semnificaţia funcţionalã a tratamentului ortopedico-chirurgical, complicaţii imediate şi tardive
6. Traumatisme ale oaselor lungi la nivelul membrelor - atitudine terapeuticochirurgicalã în funcţie de topografie, de gravitatea leziunilor şi evoluţia funcţionalã
7. Traumatismele bazinului: disjuncţii, luxaţii, fracturi, semnificaţia terapiei conservatoare ortopedice şi indicaţiile chirurgicale
8. Traumatismele şoldului: luxaţii, fracturi, rupturi musculo-tendino-capsulare - aspecte clinice şi semnificaţia funcţionalã a diverselor atitudini terapeutice
9. Osteonecroza asepticã de cap femural
10. Şoldul operat protezat
11. Traumatismele de genunchi: luxaţii entorse, leziuni meniscale, fracturi - semnificaţia funcţionalã a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
12. Genunchiul operat şi protezat
13. Traumatismele de gleznã: entorse, luxaţii, rupturi de tendon achilean, fracturi - aspecte clinice, semnificaţia funcţionalã a programelor terapeutice ortopedico-chirurgicale
14. Intervenţii ortopedice corective pentru deviaţii axiale de tipul: coax vara, coax valga, genu valga, genu var, genu recurvatum, tulburãri de staticã plantarã şi deviaţii ale degetelor
15. Scolioze
16. Cifoze
17. Hernia de disc lombarã operatã
18. Traumatismele coloanei vertebrale: fãrã leziuni neurologice/cu leziuni neurologice
19. Algoneurodistrofia cu diferite topografii
20. Amputaţiile
21. Protezarea

1.4.10.2. Baremul activitãţilor practice
1. Reducerea luxaţiilor: 10 cazuri
2. Reducerea fracturilor şi imobiliare în aparat gipsat: 25 cazuri
3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondilita, trascalcaneanã): 5 cazuri

1.4.11. Stagiul de recuperare, medicinã fizicã şi balneologie
1.4.11.1. Tematica lecţiilor conferinţã (480 ore)

1. ASPECTE GENERALE
1. Definiţia specialitãţii, aspecte conceptuale, conţinutul recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatologie. Sarcinile şi atribuţiile specialitãţii în domeniile profilaxiei, terapiei şi al recuperãrii medicale.
2. Principiile fundamentale ale recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptãrii. Principiul terapeutic al cruţãrii. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism.
3. Clasificarea deficienţelor somatice şi implicaţiile în reinserţia familialã, sociale şi profesionale.
4. Evaluarea clinicã
A. Cunoştinţe de bazã specifice ale specialitãţii.

INTRODUCERE Filozofie, obiective şi metodologie pentru Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
1. Aspecte istorice ale specialitãţii.
2. Dezabilitãţile şi procesul de Reabilitare.
a. Modelul tradiţional de medicinã.
b. Model pentru Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
c. Procesul de Reabilitare.

3. Medicina Fizicã şi de Reabilitare: o specialitate autonomã.
a. Criterii pentru o specialitate autonomã.
b. Filozofie.
c. Obiective.
d. Metodologie.

4. Rolul specialistului de Medicinã Fizicã şi Reabilitare.
a. Atribuţii medicale.
b. Atribuţii medico-sociale.
c. Obiective şi standarde ale specialitãţii.
d. Muncã interdisciplinarã.

CAP. I.
Bazele Medicinii Fizice şi de Reabilitare.
1. Principii de biomecanicã generalã, atât de kineticã cât şi de kinematicã. Forţe, cupluri de forţe, sisteme de pârghii, momente, putere, lucru mecanic, inerţie, acceleraţie.
2. Principii de comportament şi rezistenţã a materialelor sub acţiunea forţelor. Înţelegerea generalã a deformãrii şi efectele acesteia. Caracteristicile materialelor omogene şi compuse. Cunoştinţe elementare referitoare la mãsurarea tensiunii şi deformãrii diferitelor materiale.
3. Biomecanicã. Înţelegerea generalã a aplicãrii celor menţionate în paragrafele anterioare la ţesutul viu. Biomecanica diverselor tipuri de ţesut din organismul uman (în special cele ale sistemului locomotor). Cunoştinţe elementare despre biomecanica fluidelor şi aplicarea acesteia la fluidele din organismul uman.
4. Studiul mişcãrii umane (kineziologie).

a. Date generale.
Aplicarea sistemelor de pârghii asupra organismului uman; diverse elemente componente ale pârghiilor cu aplicare la sistemul locomotor. Cunoştinţe despre structura articulaţiilor, clasificarea articulaţiilor şi caracteristicile mişcãrilor articulare.
Contracţia muscularã, rezistenţa internã şi externã, scurtarea muşchilor şi intervale de mişcare ale articulaţiilor. Factori ce limiteazã intervalul de mişcare articularã. Diverse tipuri de muşchi. Diverse tipuri mecanice de contracţii ale muşchilor, muşchi mono şi poliarticulari. Contracţii statice sau izometrice, contracţii dinamice sau izokinetice. Contracţii pliometrice. Agonişti, antagonişti, sisteme de muşchi. Lanţuri kinetice.

b. Date specifice.
Fiziologia articulaţiei şi a funcţionãrii muşchiului: coloana vertebralã şi membrele. Aceastã parte a programei presupune cunoştinţe detaliate prealabile referitoare la anatomia sistemului locomotor.

c. Informaţii aplicate.
Aplicarea datelor de mai sus la analiza posturii şi a mişcãrii în activitãţile elementare ale vieţii umane: poziţii fundamentale şi diferite posturi, gesturi, abilitate, mers, alergat şi sãrit.
5. Efectele biochimice ale exerciţiilor. Cheltuiala de energie, termoreglarea. Costuri fiziologice, efecte cardiovasculare şi pulmonare ale exerciţiilor.
6. Epidemiologie clinicã, metodologia pentru cercetãri clinice. Statisticã.
7. Medicina bazatã de dovezi din cadrul specialitãţii de Medicinã Fizicã şi de Reabilitare.
8. CIF (ICF engl.)
9. Evaluarea funcţiei cognitive

CAP. II.
Fiziologie şi fiziopatologie de bazã
1. Sistemul nervos central.
2. Sistemul nervos periferic.
3. Sistemul nervos autonom.
4. Muşchiul
5. Joncţiunea neuro-muscularã.
6. Neurofiziologia posturii şi mişcãrii.
7. Mecanismele durerii, interacţiunea durerii cu mişcarea.

CAP. III.
Evaluarea clinicã şi funcţionalã în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
1. Evaluarea clinicã şi funcţionalã a articulaţiilor şi muşchilor; funcţia motorie şi funcţia senzorialã.
2. Evaluarea funcţiei cognitive, a vorbirii şi a limbajului, a memoriei, a comportamentului, etc.
3. Teste de laborator şi tehnici imagistice. Folosirea raţionalã a imagisticii medicale moderne în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
4. Evaluarea cantitativã prin înregistrarea computerizatã a fenomenelor mecanice sau kinetice (plãci de forţã) precum şi înregistrarea mişcãrii sau kinematicii (diverse forme moderne de a înregistra deplasãrile segmentelor corpului).
5. Electrodiagnostic, electromiografie, studii ale conducerii nervoase şi potenţiale evocate.
6. Teste ale funcţiei pulmonare.
7. Teste ale funcţiei cardio-vasculare, saturaţia în oxigen, testarea la efort, costuri energetice.
8. Teste biochimice şi patologice de uz curent în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
9. Evaluare funcţionalã: folosirea şi aplicarea CIF. Diverse scale, instrumente, teste şi indici folosiţi în condiţii relevante pentru Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
10. Analiza posturii şi a mişcãrii (inclusiv posturografia şi mersul).

CAP. IV.
Terapii în Medicina Fizicã şi de Reabilitare.
1 - Kinetoterapia şi masajul
a) Cunoştinţe referitoare la tehnicile elementare de kinetoterapie pasivã şi activã.
Diverse tehnici de masaj manual şi instrumental. Tehnici pentru reabilitarea funcţionalã a problemelor articulare (manuale şi instrumentale). Antrenarea (reantrenarea) muscularã, stimularea activitãţii musculare, antrenament funcţional.
Tehnici pentru creşterea forţei musculare, pentru creşterea rezistenţei musculare, recâştigarea abilitãţii.
b) Metode specifice pentru diverse patologii.
Tehnici - Cyriax, Mennell, etc.
Tehnici de facilitare neuromuscularã - Kabat, Bobath, Brunstrom, Voljta etc.
Managementul limfedemului.
c) Indicaţii, recomandãri şi controale pentru kinetoterapie: cunoştinţe generale referitoare la tehnicã, alegerea tehnicii în legãturã cu rezultatul evaluãrii clinice şi funcţionale, tipul de patologie şi caracteristicile individuale ale pacientului.
2. Modalitãţi de terapie fizicalã: folosirea tehnicilor de terapie fizicalã, cunoştinţe de bazã, efectele tratamentelor, indicaţii şi contraindicaţii.
a) Electroterapia: curenţi galvanici; tratament cu curenţi de frecvenţã joasã, medie şi înaltã.
b) Vibraţii mecanice;
c) Biofeedback;
d) Termoterapie: aplicaţiile de cãldurã şi de rece;
e) Balneoterapie.
3. Terapie ocupaţionalã.
Ergonomie fundamentalã.
Principii şi metode ale terapiei ocupaţionale.
Materiale, echipamente, tehnologii şi evaluare în terapia ocupaţionalã.
Aplicaţiile terapiei ocupaţionale la: antrenarea articulaţiilor/muşchilor, antrenarea de anduranţã, reabilitarea funcţionalã şi la reintegrarea în comunitate (pregãtire socio-familialã, profesionalã şi de angajare în muncã).
Evaluare, consiliere şi pregãtire profesionalã (vocaţionalã).
4. Echipamente şi ajutoare tehnice*).
--------
*) Specialiştii de Medicinã Fizicã şi de Reabilitare trebuie sã aibã cunoştinţe generale referitoare la materialele folosite la orteze şi proteze şi a proprietãţilor mecanice ale acestora. În plus, la cele folosite în mod obişnuit, este nevoie de cunoştinţe mai avansate despre procesul de fabricare a acestora, despre elemente suplimentare, piese de schimb, şi aplicarea acestora în practica clinicã; specialistul trebuie sã aibã cunoştinţe detaliate despre modul în care trebuie prescrise, adaptate, verificatã aplicarea şi sã evalueze efectele terapeutice ale acestora.

a. Materiale folosite.
b. Bandaje.
c. Orteze (ale coloanei vertebrale şi ale membrelor).
d. Proteze: indicaţii chirurgicale pentru amputare. Echipamente pentru, şi reabilitarea persoanelor cu amputaţii.
e. Stomaterapie.
f. Ajutoare tehnice şi aplicare: unitãţi, instrumente, echipamente ADL, mijloace de transfer şi comunicare, control al mediului, echipamente casnice; indiferent dacã acestea sunt simple sau complexe, dar sunt utile pentru a ajuta persoanele cu dezabilitate sã capete o mai mare independenţã şi sã-şi îmbunãtãţeascã calitatea vieţii.
g. Scaunul cu rotile: consiliere şi management.

6. Terapie manualã.
Fiziopatologia medicinii manuale. Cunoştinţe de anatomie. Examinarea clinicã a coloanei vertebrale şi a membrelor. Disfuncţii ale segmentelor intervertebrale. Principii ale tehnicilor manuale. Indicaţii şi contraindicaţii. Pericole posibile ale manipulãrilor. Examinarea clinicã şi evaluarea.

7. Reeducarea în tulburãrile de vorbire şi de limbaj, echipamente şi tehnologii folosite în terapia vorbirii şi a limbajului, şi principii ale acestor echipamente şi tehnologii. Dezvoltarea limbajului în copilãrie. Evaluarea în terapia vorbirii şi aplicarea acesteia la reabilitarea problemelor de pronunţie şi limbaj (exprimare, înţelegere, citire şi scriere).
Evaluarea şi managementul tulburãrilor de deglutiţie.

8. Reintegrarea persoanelor cu dizabilitãţi în societate. Principii şi metode de psihologie clinicã şi asistenţã socialã (muncã socialã). Evaluarea cognitivã (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţialul de învãţare. Aplicarea acestora la abilitãţile cognitive, psihologice şi sociale: memorie şi concentrare, înţelegerea şi acceptarea din partea pacientului a problemei pe care o are, motivaţia pentru reabilitare, dispoziţie, dificultãţi în cadrul relaţiilor interpersonale; pregãtire profesionalã şi metode pentru asigurarea securitãţii financiare. Implicaţii ale mediul înconjurãtor.

9. Reabilitare neuropsihologicã: evaluare şi management

10. Farmacologie: farmacokinetica medicamentelor folosite în medicina de reabilitare; posibile interacţiuni cu programul de reabilitare şi cu exerciţiile terapeutice.

11. Tehnici de infiltraţii şi injecţii; acupuncturã

12. Terapia extra-corporalã cu unde de şoc în tendinitã. (ECSWT)

13. Managementul multi-disciplinar al durerii.

B. APLICAŢII ÎN PATOLOGIE
Pentru fiecare dintre capitolele urmãtoare chiar dacã nu s-a menţionat descrierea în detaliu a bolilor, un specialist MFR are datoria sã le cunoascã: semnele clinice şi simptomele, instrumentele de diagnostic, tipurile potrivite de evaluare şi terapia curentã. Este foarte important sã se cunoascã efectele terapeutice ale recuperãrii, indicaţiile şi contraindicaţiile acesteia.

CAP. V.
Pacientul Imobilizat.
1. Fiziopatologia imobilizãrii. Consecinţe asupra:
a) Aparatului cardio-vascular
b) Aparatului respirator
c) Aparatului digestiv
d) Sistemului metabolic (osteoporoza)
e) Aparatului uro-genital
f) Ţesutului cutanat
g) Sistemului musculo-scheletic
h) Sistemului neuropsihic.
2. Prevenirea şi tratamentul tulburãrilor menţionate anterior.

CAP. VI.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în Patologia sistemului locomotor al adultului.

1. Condiţii netraumatice
a) Bolile inflamatorii ale articulaţiilor, polimialgia reumaticã, patologia ţesutului conjunctiv.
b) Artropatii microcristaline: gutã, condrocalcinozã.
c) Osteomalacia, osteoporozã.
d) Boala Paget.
e) Tumorile maligne ale oaselor - primitive şi secundare.
f) Reumatismul extra-articular.
g) Boli neuromusculare.
h) Reumatismul degenerativ.
i) Patologia coloanei vertebrale
j) Artroplastia.
l) Afecţiunile membrelor.
m) Cunoştinţe elementare despre chirurgia articulaţiilor: artroscopie, artrotomie, artrodezã.
n) Sindromul de obosealã cronicã şi fibromialgie.
o) Sindromul dureros miofascial

2. Condiţii traumatice la adulţi.
a) Fiziologia şi fiziopatologia reparãrii ţesuturilor în sistemul locomotor.
b) Întinderi şi Entorse
c) Luxaţii traumatice şi recurente.
d) Fracturi: ale coloanei vertebrale (fãrã complicaţii neurologice), ale membrelor: principii de tratament specific, timp de reparare inclusiv postoperator, ex. osteotomii.
e) Afecţiuni traumatice specifice ale mâinilor şi picioarelor.

3. Arsuri:
a) clasificare
b) metode de tratament
c) prevenirea şi reabilitarea complicaţiilor

CAP. VII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Sportul. Medicina Fizicã şi de Reabilitare în legãturã cu activitãţile sportive. Sportul pentru persoanele cu handicap.

CAP. VIII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia sistemului nervos.

1. Sistemul nervos central.
a) Afecţiuni vasculare, neoplazice, traumatice, inflamatorii, infecţioase şi degenerative ale creierului şi ale mãduvei spinãrii; Leziuni ale mãduvei spinãrii: traumatice, neoplazice şi altele. Evaluarea şi managementul leziunilor mãduvei spinãrii.
i) Stãri degenerative cerebrospinale: Maladia lui Friedreich, Strumpell Lorain, etc.
j) Disfuncţii neuropsihologice.
2. Sistemul nervos periferic.
3. Deteriorãri senzoriale speciale

CAP. IX.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia respiratorie.
1. O apreciere fundamentalã a sindroamelor obstructive şi restrictive acute şi cronice. Etiologie şi principii terapeutice.

2. Principiile reabilitãrii: evaluarea funcţionalã prin teste funcţionale pulmonare.
a) Tehnici active şi pasive ale drenajului pulmonar şi de posturã, tapotare manualã, tehnici instrumentale.
b) Educarea şi pregãtirea pacientului.
c) Ventilaţie artificialã, respiraţie artificialã, respiraţie asistatã la domiciliu. Managementul traheotomiei.
d) Echipamente pentru respiraţia asistatã.
e) Supravegherea şi monitorizarea tratamentului.

3. Aplicarea acestora

CAP. X.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare şi Patologia Cardio-vascularã.
Tulburãri cardiace
1. Reabilitarea cardiacã în valvulopatii.
2. Reabilitarea cardiacã dupã infarctul de miocard.
3. Cardiomiopatii
4. Chirurgie cardiacã

Tulburãri vasculare:

Sistemul arterial
1. - Boala arterialã oclusivã a membrelor inferioare: investigaţii, locul reabilitãrii în diversele stadii ale bolii.
2. - Reabilitarea persoanelor cu amputaţii, îngrijirea bontului, proteze.

Sistemul venos.
3. - a) Prevenirea şi tratamentul trombozelor venoase profunde.
b) Probleme venoase, ulcere, ulcere varicoase.

Sistemul limfatic.

CAP. XI.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare la Copii.
1. Evaluarea dezvoltãrii copilului: dezvoltarea psihomotorie, mobilitatea, dezvoltarea senzorialã şi cognitivã. Testarea şi evaluarea stadiilor de dezvoltare.
2. Fiziopatologia în dezvoltarea sistemului locomotor. Interacţiuni între creştere şi anomalii din structurile musculo-scheletice şi ale articulaţiilor.
3. Neuropediatrie, paralizie cerebralã (IMC), spina bifida şi mielomeningocel. Amiotrofii spinale infantile. Consecinţele neuro-ortopedice ale tulburãrilor neurologice, prevenire, tratament şi monitorizare.
4. Malformaţii congenitale ale sistemului musculo-scheletic (coloana vertebralã, membre, agenezie scheleticã, aplazie şi displazie congenitalã, displazie de şold, picior strâmb, alte malformaţii ale piciorului).
5. Tulburãri de creştere.
6. Inegalitãţi ale membrelor inferioare.
7. Scolioze idiopatice, congenitale şi secundare.
8. Traumatismele infantile: o apreciere generalã a traumatismelor şi recuperãrii la copii; amputaţii la copii.

CAP. XII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în problemele Urologice şi Sexuale.
1. Evaluarea fiziologiei continenţei vezicii, controlului sfincterian şi evaluarea funcţionãrii sfincterului anal.
2. Condiţii patologice ale vezicii şi sfincterelor: stãri neurologice şi altele.
Urodinamica. Evaluare şi tratament.
3. Evaluarea şi tratamentul patologiei sfincterului ano-rectal şi a vezicii şi colonului hiperactive.
4. Consecinţe sexuale ale disfuncţiilor neurologice, inclusiv sarcina la femeile paraplegice.

CAP. XIII.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare la vârstnici.
1. Procesul de îmbãtrânire a diverselor sisteme:
a) Sistemul nervos central şi periferic: îmbãtrânirea neuronilor, influenţe asupra dispoziţiei, funcţionarea cerebralã şi mecanisme de feedback.
b) Sistemul musculo-scheletic
c) Sistemul cardiovascular şi respirator.
2. Aprecierea principiilor de bazã în patologia geriatricã: epidemiologia, patologia, evoluţia îmbãtrânirii şi terapia.
3. Indicaţii pentru pacienţii geriatrici pentru a sta acasã ori în instituţii de plasament.

CAP. XIV.
Medicina Fizicã şi de Reabilitare în Oncologie

CAP. XV.
Reintegrarea şi menţinerea la domiciliu a persoanelor dizabilitate şi vârstnice.
1. O idee generalã despre agenţiile de sãnãtate şi medico-sociale în diverse ţãri ale Comunitãţii Europene:
a) Sistemul de asigurãri de sãnãtate. Securitate socialã.
b) Spitalizare privatã şi publicã.
c) Spitalizarea la domiciliu.
d) Îngrijire la domiciliu, cadre medii şi auxiliare, etc.
e) Asistenţã şi supraveghere telefonicã şi prin alte metode de comunicare.

2. Cunoştinţe despre organizarea generalã a reabilitãrii, locul şi rolul specialistului de Medicina Fizicã şi de Reabilitare în cadrul acestor structuri.

I. ASPECTE FUNDAMENTALE
1. Principii generale de biomecanicã (kinetica şi kinematica)
2. Principii de rezistenţa materialelor
3. Principii de kinesiologie generalã şi aplicatã (biomecanica diferitelor ţesuturi şi fluide din corpul uman, aspecte de biomecanicã muscularã şi articularã, lanţuri kinematice)
4. Bazele fiziologice şi fiziopatologice ale controlului motor, posturii şi mersului (sistemul nervos central, conducerea nervoasã, funcţiile medulare, reflexul de întindere, controlul inhibitor şi facilitator la nivelul motoneuronului, neurofiziologia mersului, dexteritatea şi îndemânarea)
5. Principiile fundamentale ale recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei, încadrarea în concepţiile actuale ale medicinii în general şi ale terapiei în special. Principiile de acţiune ale terapiei fizicale. Aspecte fiziologice ale adaptãrii. Principiul terapeutic al cruţãrii. Probleme biometrice în interpretarea proceselor ritmice şi de reglare din organism

II. EVALUAREA CLINICO-FUNCŢIONALÃ
1. Evaluarea clinico-funcţionalã a muşchilor şi articulaţiilor
2. Evaluarea clinico-funcţionalã a funcţiei motorii
3. Evaluarea clinico-funcţionalã a funcţiei cognitive (limbajul, memoria, comportamentul etc.)
4. Aplicarea Scalelor de Evaluare clinico-funcţionalã şi a diferitelor instrumente, teste, indicative folosite în Recuperarea Medicalã

III. TERAPII
1. KINETOTERAPIA
1. Bazele fiziologice ale kinetoterapiei (fiziologia neuromuscularã şi articularã, efecte fiziologice şi terapeutice ale kinetoterapiei, mecanisme de acţiune)
2. Biomecanica ţesutului osos, cartilaginos, ligamentar şi muscular.
3. Biomecanica mişcãrii (analiza staticã şi dinamicã), lanţurile de mişcare.
4. Fiziopatologia osteo-articularã şi muscularã: osteoporoza, osteo-condrodistrofiile, sindroamele de hipo şi hipermobilitate articularã, blocaje articulare şi ankiloza, hipo şi atrofiile musculare, contracturile şi retracturile musculare, spasticitatea şi alte aspecte fiziopatologice.
5. Obiectivele kinetoterapiei profilactice, terapeutice şi de recuperare
6. Clasificarea exerciţiilor terapeutice, efectele şi mecanismele de acţiune ale exerciţiilor terapeutice
7. Metodologia exerciţiilor pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare a capacitãţii de effort a organismului, exerciţii de kinetoterapie activã statice şi dinamice rezistive.
8. Metodologia kinetoterapiei de facilitare
9. Metodologia kinetoterapiei în apa (hidrokinetoterapie)
10. Tehnici de kinetoterapie pasivã: posturi mobilizãri pasive şi active
11. Metode şi tehnici specifice de kinetoterapie (tehnici CYRIAX, MENNELL, etc. şi metode BOBATH, KABATH, BRONNSTROM etc.)
12. Tehnici de mecanoterapie
13. Contraindicaţii ale kinetoterapiei

2. MASAJ
1. Definiţie, clasificare (masaj classic, reflex, de drenaj venolimfatic) alte forme de masaj, mod de acţiune, metodologia de efectuare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii
3. ELECTROTERAPIA
1. Electrodiagnosticul în recuperarea medicalã. Electromiografia. Biofeedback în recuperarea medicalã
2. Definiţia şi conţinutul electroterapiei. Noţiuni de electrofiziologie. Biopotenţiale şi semnificaţia lor biologicã, proprietãţi de transmitere şi excitabilitate ale membranelor celulare
3. Galvanoterapia. Noţiuni fundamentale din domeniul electrolizei, electroosmozei şi electroforezei. Rezistenţa chimicã a ţesuturilor şi modificãrile sale sub influenţa curentului galvanic. Galvanoionizãrile, ionoforeza dozatã. Mecanismele de bazã ale introducerii electrice ale medicamentelor în organism şi principiile electroforezei dozate. Indicaţii, contraindicaţii.
4. Terapia cu curenţi excitanţi. Excitabilitatea electricã. Modificãrile patologice ale excitabilitãţii. Bazele terapiei de electrostimulare. Stimularea electricã a musculaturii normale. Electrostimularea musculaturii denervate. Electrostimularea sistemului nervos central.
5. Terapia cu curenţi de joasã frecvenţã. Curenţii diadinamici. TENS, curenţi neofaradici. Efectele terapeutice ale curenţilor de joasã frecvenţã, metodologia de aplicare, indicaţii, contraindicaţii.
6. Terapia cu câmpuri electromagnetice de joasã frecvenţã, efecte terapeutice, metodologie de aplicaţie, metodologia de aplicare, indicaţii, contraindicaţii
7. Terapia cu curenţi de medie frecvenţã, forma purã şi modulatã, mecanisme de acţiune, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Terapia cu curenţi de înaltã frecvenţã. Mod de acţiune. Efectele termice specifice ale curenţilor diatermici şi ale microundelor, metodologia de aplicare, efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
9. Terapia cu ultrasunete şi unde ultrasonore. Efecte fizico-chimice, fiziologice şi biologice ale ultrasunetelor. Efectele terapeutice ale undelor ultrasonore şi energiei ultrasonore penetrante, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.
10. Fototerapia. Proprietãţi fizice. Fotoactivitatea. Efectele fiziologice ale radiaţiilor infraroşii, luminoase şi ale ultravioletelor. Mecanisme de acţiune, metodologia de aplicare, efecte terapeutice, indicaţii, contraindicaţii.
11. Biostimulare cu radiaţie laser: mecanism de acţiune, biofizica, metodologie de aplicare, indicaţii, contraindicaţii.
12. Biofeedback

4. TERMOTERAPIA
1. Termoreglare. Aspecte fiziologice ale termoreglãrii necesare pentru înţelegerea efectelor şi mecanismelor de acţiune ale aplicaţiilor de factor termic, cald şi rece.
2. Particularitãţile fiziologice ale circulaţiei periferice (factorul fiziologic al schimburilor de cãldurã)
3. Efectele şi modul de acţiune al factorilor hidrotermoterapeutici asupra diferitelor funcţii ale organismului în stare normalã şi patologicã (mecanisme circulatorii, efecte asupra compartimentelor calorice ale organismului, efecte ale musculaturii, mecanismele reflexe şi neurovegetative, efecte asupra unor funcţii respiratorii ale cordului, digestive şi renale).
4. Hipertermia. Efectele terapeutice şi mecanismele de acţiune, indicaţii şi contraindicaţii.
5. Crioterapia - efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, indicaţii şi contraindicaţii.
6. Terapia Kneipp - actualizarea metodologiei terapiei cu contraste termice, mecanisme de acţiune, indicaţii, contraindicaţii.
7. Talasoterapia - definiţie, efecte terapeutice şi mecanisme de acţiune, metodologie, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Tehnici de hidrotermoterapie generalã (bãi simple, bãi minerale, bãi gazoase, bãi hiperterme, bãi de abur sau aer cald, bãi de luminã generale, saunã, împachetãri uscãteşti, împachetãri umede complete, împachetãri cu nãmol): prescriere, aplicaţii efecte terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
9. Tehnici de hidrotermoterapie parţialã şi localã (bãi parţiale calde sau reci, alternante şi ascendente, afuziuni, împachetãri parţiale cu nãmol şi parafinã, bãi de luminã parţiale, aplicaţii de crioterapie): prescriere, aplicaţie, efecte terapeutice, metodologia de aplicare, indicaţii şi contraindicaţii.

5. TERAPIA OCUPAŢIONALÃ (ERGOTERAPIA)
1. Terapie ocupaţionalã: definiţie, evaluarea deficienţelor fizice în terapia ocupaţionalã. Terapie biomecanicã, neurosenzorialã; transferurile şi utilizarea scaunului rulant.
2. ADL - activitãţi de viaţã cotidianã: principii şi modalitãţi de realizare, scale de evaluare, terapie ocupaţionalã la domiciliu, echipament de recuperare în terapie ocupaţionalã.
3. Terapie ocupaţionalã în poliartrita reumatoidã, în sindroame dureroase lombare şi alte patologii reumatismale.
4. Terapia ocupaţionalã în bolile neurologice (stroke, traumatisme vertebromedulare, leziuni de nervi periferici).

6. ORTEZARE ŞI PROTEZARE - ECHIPAMENTE ŞI TEHNICI SPECIFICE UTILIZATE ÎN RECUPERAREA MEDICALÃ
Ortezarea: definiţie, clasificare în funcţie de topografie şi tabloul clinicofuncţional şi fiziopatologie. Orteze pentru membru inferior şi superior: evaluare şi metodologia de confecţionare a ortezelor, clasificare, materiale de utilizare, indicaţii, contraindicaţii. Tipuri de orteze în afecţiuni de nervi periferici şi pentru coloana vertebralã.

7. LOGOPEDIE/ORTOFONIE
Principii de recuperare şi reeducare a tulburãrilor de vorbire şi limbaj (capacitate de înţelegere, de exprimare, cititul şi scrisul), tehnici de evaluare, echipament şi tehnici specifice utilizate, dezvoltarea limbajului în copilãrie.

8. REINSERŢIA LA DOMICILIU A PERSOANELOR CU DEFICITE FUNCŢIONALE - ASPECTE SOCIALE DE RECUPERARE MEDICALÃ
a. Principii şi metode de psihologie clinicã şi de asistenţã socialã, metode de evaluare cognitivã (intelect, memorie, concentrare, comportament) şi potenţial de învãţare
b. Aplicarea legislaţiei şi a normelor în vigoare în ţãrile Comunitãţii Europene (Sistemul Asigurãrilor de Sãnãtate publice şi private, asistenţa medicalã la domiciliu, sisteme de supraveghere a bolnavilor la distanţã)

9. FIZIOPATOLOGIA DURERII

10. FARMACOLOGIA
a. farmacocinetica medicamentelor curent folosite în principalele tipuri de patologie
b. interacţiuni medicamentoase şi interacţiunea posibilã cu efectele exerciţiului fizic
c. farmacocinetica medicamentelor analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, antispastice, colinergice şi anticolinergice, alfa şi beta blocante etc.

11. TEHNICI DE ABORDARE A ŢESUTURILOR ÎN SCOP DIAGNOSTIC ŞI TERAPEUTIC - INFILTRAŢII, PUNCŢII
12. BALNEOCLIMATOTERAPIE ŞI SPATERAPIA
1. Principii generale de acţiune a terapiei balneare. Cura balnearã balneaţia externã şi crenoterapia, alte categorii de aplicaţii cu ape minerale terapeutice. Reacţia balnearã, triajul balnear.
2. Originea apelor minerale: clasificarea apelor minerale în funcţie de compoziţia lor fizico-chimicã. Zonele hidro-geologice din România şi distribuţia apelor minerale şi a nãmolurilor în ţara noastrã.
3. Crenoterapia. Definiţie, locul şi importanţa crenoterapiei în cadrul tratamentului complex din staţiunile balneare şi la domiciliu în diferite afecţiuni. Mecanisme de acţiune în crenoterapie.
4. Date de fiziologie a apei minerale terapeutice (structura, proprietãţi biologice şi de circulaţie a apei în organism, rolul oligoelementelor). Efectele crenoterapiei cu ape minerale asupra echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic al organismului.
5. Date de farmacodinamie clinicã şi experimentalã a apelor minerale româneşti de diferite tipuri. Apele minerale: definiţie, clasificare, compoziţie chimicã, izvoare representative, efecte fiziologice şi terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii. Apele oligominerale, apele carbogazoase, apele alcaline şi alcalino-teroase, apele clorurate sodice şi iodurate, apele sulfuroase, ape arsenicale, feruginoase sulfatate, apele radioactive, apele minerale îmbuteliate, alte categorii de ape minerale; efecte terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologie de utilizare, indicaţii şi contraindicaţii.
6. Nãmolurile terapeutice. Definiţie, mod de formare, clasificare. Compoziţia fizico-chimicã, proprietãţile biologice ale nãmolurilor. Tipuri şi metodologie de aplicare. Efecte şi mecanisme de acţiune. Indicaţii şi contraindicaţii. Terapia cu extracte de nãmol, indicaţii şi contraindicaţii.
7. Gazele terapeutice-mofete, solfatãri: origine, clasificare modul de acţiune, efectele terapeutice, indicaţii şi contraindicaţii.
8. Elemente de tehnicã balnearã privind protecţia surselor de ape minerale, nãmoluri şi gaze terapeutice, perimetre de protecţie. Protecţia staţiunilor balneare. Principii de funcţionare a staţiunilor balneare. Normative. Elemente de balneotehnicã privind captarea, transportul, depozitarea şi exploatarea apelor minerale, nãmolurilor şi gazelor terapeutice.
9. Principalii factori metodologici şi acţiune biologicã asupra organismului. Problema meteorosensibilitãţii şi meteoropatologiei.
10. Clasificarea biologicã şi terapeuticã a tipurilor de climat din România. Climatoterapia: efecte fiziologice terapeutice, mecanisme de acţiune, metodologia climatoterapiei, indicaţii şi contraindicaţii.

13. APORTUL INVESTIGAŢIILOR PARACLINICE ÎN RECUPERAREA MEDICALÃ
1. Echografia de entezo-mio-articularã.
2. Electromiografia
3. Explorãri imagistice (radiografie standard, computer tomograf, rezonanţã magneticã, scintigrafie)
4. Osteodensiometrie (ultrasunet şi DEXXA)
5. Puncţii

14. PACIENTUL IMOBILIZAT
a) fiziopatologia imobilizãrii (consecinţe hemodinamice, respiratorii, osteoarticulare, metabolice, nefrologice şi urologice, cutanate, nutriţionale şi neuropsihice)
b) principii de prevenţie şi de tratament

15. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA NEUROLOGICÃ
1. Locul şi importanţa, posibilitãţile şi limitele recuperãrii medicale, medicinii fizice, balneoclimatoterapiei în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor neurologice.
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale recuperãrii medicale a hemiplegicilor. Spasticitatea. Metodologia de tratament şi recuperare.
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice în recuperarea vezicii neurogene.
4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperãrii medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului complex şi recuperãrii medicale pentru mono şi polineuropatii periferice de diverse etiologii.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice şi contribuţia terapiei fizicale recuperarea miasteniei, miopatiilor, polimiozitelor.
7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare a bolii Parkinson şi sindroamele parkinsoniene.
8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în scleroza multiplã.
9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de tratament şi recuperare în parezele de nervi cranieni (facial şi trigemen)
10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene şi vertebro-medulare.

16. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICÃ
1. Fiziopatologia stãrilor posttraumatice
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor superioare (cu şi fãrã interesare articularã).
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale fracturilor membrelor inferioare (cu şi fãrã interesare articularã)
4. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale postentorse şi luxaţii.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale postleziuni meniscale ale genunchiului, leziunilor tendonului achilian.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale a şoldului şi genunchiului ortopedico-chirurgical, inclusive cu protezare.

17. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA REUMATOLOGICÃ
1. Posibilitãţile şi limitele terapiei fizical-balneare în profilaxia, terapia şi recuperarea bolilor reumatismale.
2. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în poliartrita reumatoidã
3. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în spondilartropatiile seronegative.
4. Bazele clinico-funcţionale, etiopatogenie, fiziopatologie şi metodologia de tratament fizical balnear şi de recuperare medicalã în sechele post-reumatism articular acut şi reumatismele infecţioase secundare.
5. Artrozele. Etiologia şi fiziopatologia artrozelor.
6. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale coloanei vertebrale; afecţiuni degenerative ale coloanei cervicale şi sindroamele asociate, afecţiunile degenerative ale coloanei dorsale, afecţiunile degenerative ale coloanei lombare (lombalgii, discopatii, lombosciatica).
7. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale şoldului, coxartrozele de diferite etiologii.
8. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afecţiunile degenerative ale genunchiului; gonartrozele de diferite etiologii.
9. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în artozele cotului, pumnului, gleznei, poliartrozelor.
10. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în afectarea reumatismalã a ţesutului moale poliarticular.
11. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în periartrita scapulo-humeralã şi periartrita de genunchi şi şold.
12. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi de recuperare medicalã în sindroamele algodistrofice ale membrului inferior şi superior.

18. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA CARDIOVASCULARÃ
1. Introducere. Aspecte de morbiditate, clasificare, importanţã medico-socialã şi economicã. Etiopatogenia şi bazele fiziopatologice ale bolilor cardiovasculare.
2. Factorii fizicali şi balneoclimatici folosiţi în tratamentul şi recuperarea medicalã a afecţiunilor cardiovasculare. Posibilitãţi şi limite ale medicinii fizice şi balneoclimatologiei.
3. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã în hipertensiunea arterialã, cardiopatie ischemicã.
4. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de evaluare şi metodologia de recuperare a sechelelor infarctului de miocard. Rolul fizio-kineto şi balneoclimatoterapia în recuperarea sechelelor de infarct.
5. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã a bolnavilor cu cardiopatie ischemicã dureroasã şi nedureroasã. Indicaţii şi contraindicaţii.
6. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologia de tratament balneo-fizical şi recuperarea medicalã a afecţiunilor ischemice periferice de tip aterosclerotic, dismetabolic, boala Burger, indicaţii şi contraindicaţii.
7. Bazele fiziologice şi clinico-funcţionale, metodologie de tratament balneo-fizical şi recuperare medicalã în valvulopatii (operare şi neoperate). Indicaţii şi contraindicaţii.
8. Bazele fiziopatologice şi clinico-funcţionale ale tratamentului fizical balnear şi recuperarea medicalã în insuficienţa venoasã şi limfaticã. Indicaţii şi contraindicaţii.

19. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA RESPIRATORIE
1. Metode de terapie respiratorie. Locul actual al metodelor de pneumoterapie în cadrul tratamentului complex al afecţiunilor bronho-pulmonare. Tipuri de metode fizicale utilizate în pneumoterapie: gimnastica respiratorie şi efort dozat; respiraţia în presiune pozitivã intermitentã; camera pneumaticã; posturile de drenaj; inhaloterapia; bazele fizice ale terapiei cu inhalaţii şi aerosoli, efecte fiziologice şi terapeutice, tehnici de aplicare; procedee de recuperare utilizate în tratamentul bolilor respiratorii.
2. Posibilitãţile şi limitele recuperãrii medicale şi ale balneofizioterapiei în profilaxia tratamentul şi recuperarea afecţiunilor bronho-pulmonare cornice netuberculoase. Recuperarea în patologia respiratorie.
3. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical şi recuperãrii astmului bronşic. Metodologia fizicalã şi balnearã de tratament şi recuperare medicalã a astmului bronşic.
4. Bazele clinico funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului recuperator medical şi balneofizioterapic a bronşitelor cornice. Metodologia fizicalã şi balnearã de tratament şi recuperare medicalã a bronşitelor cronice.
5. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului balneo-fizical şi recuperãrii medicale a emfizemului pulmonar

20. RECUPERREA ÎN GERONTOLOGIE ŞI GERIATRIE
1. Posibilitãţile şi indicaţiile tratamentului fizical şi balneoclimatic în patologia pacientului vârstnic (geriatrie)
2. Obiectivele recuperãrii geriatrice. Aspecte ale procesului de îmbãtrânire şi îmbolnãvire a ţesutului conjunctiv, ale aparatului cardiovascular, ale creierului şi structurilor neurlogice periferice. Metodologia recuperãrii afecţiunilor sistemului locomotor, cardiovascular, respirator şi nervos, atât central cât şi periferic, la pacientul vârstnic.

21. RECUPERAREA PEDIATRICÃ
1. Recuperarea afecţiunilor reumatismale şi ortopedico-traumatice ale copilului cu poliartritã reumatoidã, spondilita anchilozantã, alte patologii reumatismale (în faza subacutã sau cronicã), tulburãrile de staticã ale coloanei, (cifo-scolioza) şi ale membrelor, luxaţiile congenitale ale şoldului, osteocondrodistrofiile, boala Down, distrofiile musculare, sechele dupã traumatisme ale membrelor (tablou clinico-funcţional, tratament complex şi recuperarea fizical-kineticã şi balnearã), piciorul malformat la copil.
2. Recuperarea afecţiunilor neurologice ale copilului: leziuni traumatice ale nervilor periferici, sechele dupã traumatisme vertebrale cu leziuni mielice, sechele dupã poliomielita, spina bifidã, sechele surpa encefalopatii, infirmitate motorie cerebralã (tablou clinico-funcţional, tratament de recuperare fizical kineticã şi balnearã).

22. PREHENSIUNE, MERS, POSTURÃ
1. Bazele anatomo-fiziologice şi metodologia de recuperare a prehensiunii
2. Bazele anatomo-fiziologice şi fiziopatologice şi metodologia de recuperare a mersului. Tratamentul fizical-balnear şi de recuperare în diferite patologii ale piciorului.
3. Bazele clinice şi fiziopatologice ale tratamentului fizical-balnear şi recuperãrii medicale în tulburãrile staticii vertebrale (scolioze, cifoze)

23. RECUPERAREA ÎN AMPUTAŢII
Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice la pacienţii amputaţi. Metodologia de recuperare a bolnavilor cu amputaţii (protezate sau neprotezate).

24. RECUPERAREA LA PACIENŢII CU ARSURI

25. RECUPERAREA ÎN MEDICINA SPORTIVÃ
1. Fiziopatologia stãrilor posttraumatice la sportivi
2. Bazele clinico-funcţionale şi fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear şi recuperãrii medicale în sechele precoce şi tardive ale traumatismelor sportive
3. Medicina sportivã la persoanele cu handicap, medicina sportivã pentru vârstnic
4. Posibilitãţile şi limitele terapiei fizical-balneare şi de recuperare medicalã în tratamentul traumatismelor sportive

1.4.12.2. Baremul activitãţilor practice

1. Activitate de asistenţã a bolnavilor în clinica cu responsabilitate directã, zilnic.

2. Activitate de asistenţã în ambulator, 1 lunã/an

3. Activitate de contra-vizitã, 2 zile/sãptãmânã

4. Activitate de evidenţã în clinici şi staţiuni balneare, 2 luni

5. Prezentãri de cazuri clinice, 20/rezident

6. Referate din literatura de specialitate, 10/rezident

7. Tehnici de explorare clinicã funcţionalã şi biologicã a aparatului locomotor:
a) clinice-bilanţ articular şi testing muscular, 10/regiune topograficã
b) paraclinice -EMG 20 explorãri, miotonometrie 20, cronaximetrie 20, curba I-t 20, de efort 10
c) tehnici imagistice - radiologie 100 de explorãri, scintigrafice 30, RMN 30
d) analize de laborator - interpretarea a 100 de buletine (test de inflamaţie, imunologice, metabolice)

8. Tehnici şi metode de kinetoterapie şi masaj
a) posturare - 50
b) mobilizãri pasive articulare - 50
c) exerciţii izotermice - 100
d) exerciţii active ajutate, simple şi rezistive - 100
e) tehnic de facilitare - 50
f) tracţiuni şi manipulãri vertebrale - 30
g) scripetoterapie
h) hidrokinetoterapie la cadã şi piscinã
i) programe de recuperare a mersului
j) programe de recuperare a prehensiunii
k) tehnici de antrenament la efort (inclusiv bicicleta ergonomicã) - 30
l) tehnici de profilaxie prin mişcare - 20
m) masaj clasic pe regiuni - 50
n) tehnici de masaj reflex - 30
o) duş subacval şi duş masaj - 20

9. Tehnici de terapie ocupaţionalã şi ortezare
a) tehnici de ortezare pentru mânã, cot, umãr, genunchi, gleznã, coloanã cervicalã, coloanã lombarã - 50
b) tehnici de adaptare la proteze şi membre - 30
c) metode de terapie ocupaţionalã pentru recuperarea mâinii, cotului, umãrului, şoldului, genunchiului, gleznei, coloanei cervico-lombare, ortostatismului, poziţiei aşezat, mersului, gestualitãţii uzuale - 50

10. Tehnici de electroterapie
a) bãi galvanice, galvanizãri, ionogalvanizãri - 50
b) curenţi cu impulsuri de joasã frecvenţã diadinamici, Trabert, exponenţiali, rectangulãri, neofaradici, alternativi sinusoidali - 50
c) curenţi de medie frecvenţã interferenţiali şi forme pure - 50
d) unde scurte şi microunde - 30
e) câmpuri electromagnetice şi de joasã frecvenţã - 30
f) sonoterapie - 30
g) fototerapie: terapie de simulare cu laseri, ultraviolete, aplicaţii de bãi de luminã şi solox - 50

11. Tehnici de hidro-termo şi balneo-climatoterapie
a) bãi generale simple, hiperterme, ascendente, cu plante, cu ape minerale, cu nãmol, cu sare, gazoase (aer şi CO2), mofete, bãi kineto - 50
b) tehnici de hidrotermoterapie parţiale: bãi alternante şi ascendente Hauffe la extremitãţi, comprese şi cataplasme, împachetãri uscate şi umede, duşuri alternante, duş scoţian - 30
c) tehnici de termoterapie: bãi de abur, aer cald, saunã, bãi de luminã - 30
d) aplicaţii de crioterapie
e) cura naturistã în staţiuni: helioterapia, oncţiunile cu nãmol, cure profilactice cu factori termici contrastanţi, cura de teren - 10
f) tehnici de pneumoterapie-inhaloterapie, RPPI, oxigenoterapie, gimnasticã respiratorie şi tehnici de drenaj postural - 50
g) buletine de analizã ape minerale şi nãmoluri - 20 (interpretare)

12. Tehnici infiltrative: paravertebrale lombare şi cervicale, intrrticulare, periarticulare locale musculare, tehnici de mezoterapie - 50 de examinãri

1.4.12. STAGIUL DE ELECTROMIOGRAFIE

1.4.12.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (40 ore)
1. Introducere. Investigaţia electronicã neuromuscularã.
2. Principii de neuro-electro-fiziologie. Unitatea motorie. Neuronul. Joncţiunea neuro-muscularã. Fibra muscularã. Arhitectura unitãţii motorii. Tipurile de fibre nervoase.
3. Inervaţia radicularã, troncularã, miotomalã
4. Leziuni de nervi periferici
5. Tehnici clasice de electrodiagnostic.
6. Aparatura de electromiografie
7. Electromiografia-semiologie. Activitate spontanã, potenţialul de uitate motorie, recrutarea, EMG de fibra unicã.
8. Electro-mio-neurografia - principii generale
a) Studii de conducere nervoasã motorie
b) Studii de conducere nervoasã senzitivã-tehnicã anti-dromica şi orto-romica
c) Studiul reflexelor - unda F, unda A, reflexul H, reflexul de clipire.
d) Stimularea repetativã
9. Biofeed-back electromiografic
10. Metode cantitative în electromiografie - EMG kineziologicã
a) Stimularea magneto-electricã
b) Patologia EMG
- Leziuni focale ale nervilor. Polineuropatii. Neuronopatii.
- Miopatii
- Tulburãri ale transmiterii neuro-musculare

1.4.12.2. Baremul activitãţilor practice
1. Efectuarea a 50 de electromiografii avizate de îndrumãtorul de specialitate
2. Interpretarea a 100 de buletine de EMG

1.4.13. STAGIUL DE ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR
1.4.13.1. Tematica lecţiilor de conferinţã (40 ore)
1. Generalitãţi despre ecografie şi sonde
2. Anatomia ecograficã a aparatului locomotor
3. Indicaţii ale examinãrii ecografice în recuperare, medicinã fizicã şi balneologie
4. Revãrsate articulare, tenosinovite
5. Examinarea canalului carpian, tarsian
6. Examinarea ecograficã a piciorului în încãrcare
7. Examinarea ecograficã a ţesuturilor moi muşchi, ligamente, tendoane, burse, aponevroze
8. Examinarea ecograficã a umãrului rupturile coafei rotatorilor
9. Examinarea ecograficã a genunchiului leziuni ligamentare, meniscale, capsulare, sinoviale
10. Rupturile tendoanelor - achileean, rotulian, cvadricipital, bicipital
11. Hematoamele şi revãrsatele intra-articulare
12. Examinarea ecograficã a tumorilor de ţesut moale - localizare, mãsurãtori, puncţie ghidatã ecografic, monitorizare.

1.4.13.2. Baremul activitãţilor practice
Efectuarea a 200 de examinãri echografice:
1. Examinarea selectivã a segmentelor de anatomie topograficã - 30 examinãri
2. Efectuarea a 30 de ecografii ale articulaţiei umãrului
3. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei cotului
4. Efectuarea a 30 de echografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii
5. Efectuarea a 10 echografii ale articulaţiei şoldului
6. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei genunchiului
7. Efectuarea a 20 de echografii ale articulaţiei gleznei şi piciorului
8. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor tendinoase
9. Efectuarea a 20 de echografii a leziunilor musculare

MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
TEMATICÃ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore


RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE
5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI - CONFERINŢÃ




I. RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE (I.1) - 10 luni (anul I)
- REUMATOLOGIE (I.2) - 3 luni
- GASTROENTEROLOGIE (I.3) - 1 lunã
- CARDIOLOGIE (I.4) - 3 luni
- ONCOLOGIE (I.5) - 1 lunã
- MEDICINÃ DE URGENŢÃ (I.6) - 2 luni
- PNEUMOLOGIE (I.7) - 1 lunã
- GERIATRIE ŞI GERONTOLOGIE (I.8) - 2 lunã
- UROLOGIE (I.9) - 1 lunã
- NEUROLOGIE (I.10) - 6 luni
- ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.11) - 6 luni
- BIOETICÃ (I.12) - 2 sãptãmâni
(anul IV)II.
- EMG (II.1) - 2 luni
trimestrul 4,
anul IV
- ECODIAGNOSTIC MIO-ENTEZO-OSTEOARTICULAR (II.2) - 2 luni
trimestrul 1,
anul VIII.
RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ ŞI BALNEOLOGIE (I.1) - 19'bd luni
┌───────────┬───────────────────────────────┬─────────────┬───────────────────┬────────────┐
│ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├─────┬─────┼───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┬───┼──────┬──────┼─────┬──────┬──────┼──────┬─────┤
│ I.1 │ I.2 │I.2│I.3│I.4│I.5│I.6│I.7│I.8│I.9│ I.10 │ I.11 │ I.1 │ II.1 │ I.13 │ II.2 │ I.1 │
└─────┴─────┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──────┴──────┴─────┴──────┴──────┴──────┴─────┘




MINISTERUL SĂ?NĂ?TĂ?ŢII PUBLICE
CENTRUL NAŢIONAL DE PERFECŢIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR
BUCUREŞTI

CURRICULUM DE PREGÃTIRE ÎN SPECIALITATEA
REUMATOLOGIE

1. Descrierea disciplinei
Reumatologia este specialitatea medicalã care se ocupã de diagnosticul şi îngrijirea bolilor şi tulburãrilor funcţionale ale sistemului musculoscheletal, adicã ale aparatului locomotor şi ţesuturilor conjunctive. Acestea includ bolile inflamatoare ale ţesutului conjunctiv şi ale oaselor, bolile degeneratoare ale articulaţiilor şi ale coloanei vertebrale, bolile metabolice care afecteazã aparatul locomotor, bolile pãrţilor moi, organelor interne şi ale sistemului nervos, în mãsura în care acestea sunt în relaţie cu bolile enumerate mai sus (conform listei din "Clasificarea bolilor aparatului locomotor", Compendia Rheumatologica, EULAR Publ., Basel, 1979). Astfel, reumatologia include cunoştinţe interdisciplinare, în particular cele de medicinã internã, ortopedie, neurologie şi neurochirurgie, medicinã fizicã şi recuperare etc.
2. Scopurile pregãtirii postuniversitare
Învãţãmântul postuniversitar va duce la recunoaşterea specialistului ca reumatolog şi va furniza candidatului cunoştinţe şi aptitudini care sã-i permitã sã fie competent în întregul câmp al reumatologiei, ceea ce include urmãtoarele activitãţi:
● desfãşurarea practicii în specialitate
● furnizarea de consultanţã intra- şi interdisciplinarã
● conducerea unui program de terapie fizicalã şi recuperare în bolile reumatologice (pentru bolnavi ambulatori sau internaţi) în spital, unitãţi ambulatorii sau în practica privatã
● participarea activã în prevenirea bolilor reumatologice şi educaţia sanitarã a pacienţilor

3. Programa de învãţãmânt
3.1. Cunoştinţe
A. Cunoştinţe generale: anatomia, biochimia, fiziologia, biomecanica, fiziopatologia durerii, imunologia, biologia molecularã şi genetica relevante pentru bolile reumatologice.
B. Cunoaşterea bolilor reumatologice. Cunoştinţe teoretice privind bolile reumatologice listate în apendicele A, sub aspect epidemiologic, etiologic, fiziopatologic şi morfopatologic, clinic, evolutiv şi terapeutic.
C. Contactul clinic cu pacientul. Examenul clinic (anamnezã şi examen obiectiv) al bolnavului cu boli musculoscheletale, cu detaliile precizate în fişa de evaluare.
D. Evaluarea unei boli multisistemice, cu detalii privind funcţia şi manifestãrile clinice ale organelor ţintã: rinichi, plãmân, ochi, etc.
E. Selectarea şi interpretarea testelor de laborator adecvate: hematologice, imunologie, biochimie, histopatologie, privind bolile reumatologice şi osoase.
F. Cunoaşterea locului tehnicilor imagistice în investigarea bolilor reumatologice: radiologie convenţionalã, tomografie computerizatã, rezonanţã magneticã nuclearã, echografie, scintigrafie.
G. Cunoaşterea locului tehnicilor de mãsurare în reumatologie: densitometria osoasã.
H. Rolul neurofiziologiei în investigaţia bolilor reumatologice: electromiografie şi conducere nervoasã. Experienţa în relaţia boli reumatologice - vârsta, inclusiv cu starea de gravitate.
I. Urgenţe reumatologice
J. Înţelegerea indicaţiilor, acţiunii şi monitorizãrii tratamentului medicamentos: antiinflamatoare nesteroidiene, medicaţia remisivã, imunosupresivã, citotoxice, steroizi, agenţi biologici, analgezice, psihotrope, antiosteosporotice, gastroprotectoare.
K. Rolul personalului ajutãtor în îngrijirea bolilor reumatologice: Fizioterapie/balneologie, ergoterapie. Aici se includ cunoştinţe despre consecinţele sociale, comunitare, psihologice ale bolilor şi gestionarea imobilizãrii în raport cu activitãţile cotidiene.
L. Rolul altor specialitãţi în îngrijirea bolnavului reumatologic: ortopedie, anestezie, recuperare, radiologie, şi subspecialitãţi ale medicinii interne.
M. Rolul educaţiei sanitare în autoîngrijirea pacientului şi colaborarea cu familia precum şi abordarea în echipa multidisciplinarã
N. Aspecte socio-economice şi legale ale bolilor reumatologice. Drepturile pacienţilor, aspecte etice şi legale legate de relaţia cu profesia medicalã. Capacitatea de a prescrie o expertizã medico-legalã.
O. Înţelegerea progresului ştiinţific în reumatologie prin reviste ale literaturii, participarea la activitãţi educaţionale sau implicare directã în activitãţi de cercetare.
P. Aptitudini de comunicare în educaţia pacientului şi pregãtirea profesionalã a colaboratorilor.
R. Cunoştinţe de organizare a activitãţilor medicale şi management sanitar
S. Cunoaşterea metodelor medicinii neconvenţionale cu analiza criticã a relevanţei lor pentru pacienţii reumatologici.

3.2.1. Aptitudini de bazã
A. Aspirarea şi injectarea articulaţiilor periferice şi analiza lichidului sinovial
B. Puncţia-biopsie sinovialã
C. Infiltraţia ţesuturilor moi
D. Expertiza în comunicarea cu pacientul şi familia
E. Aptitudini manageriale în conducerea unui serviciu de reumatologie
F. Experienţa în metodologia de audit şi asigurarea calitãţii

3.1.3. Aptitudini suplimentare
A. Capacitatea de a interpreta şi/sau realiza urmãtoarele activitãţi:
● biopsie cutanatã, osoasã, muscularã, rectalã a glandelor salivare labiale şi a ţesutului celular subcutanat
● osteodensitometrie
● ecografie musculoscheletalã
● rezonanţa magneticã nuclearã perifericã
● examinãri de laborator
● electromiografie
● artroscopie
● scintigrafie
● infiltraţii tronculare
● manipulãri şi tehnici de mobilizare
● capilaroscopie
● injectarea şi aspiraţia discului intravertebral şi nucleoliza

Anexa 1. Lista bolilor cãrora li se aplicã temele din programul de învãţare

1. Sindroame algice regionale:
Cervicalgia
Lombalgia
Stenoza lombarã
Dureri în umãr, cot, genunchi, gleznã
Sindromul umãr-umãr
Toracodinie
Bursite, algodistrofie, fasciita plantarã
Fibromialgie

2. Artroze şi boli înrudite:
Artroza articulaţiilor mari
Hiperostaza scheletalã idiopaticã
Artritele neuropatice
Artropatiile microcristaline: guta, condrocalcinoza, boala prin depozitarea apatiei
Modificãri osteoarticulare în boli endocrine şi hemoglobinopatii
Acromegalia
Anomalii osoase şi articulare în bolile tiroidei

3. Poliartrita reumatoidã:
Boala precoce, progresivã şi avansatã
Afectarea sistemicã: ocularã, vascularã, neurologicã, etc.
Complicaţii: mielopatia cervicalã, artrita septicã, chistul Baker rupt, amiloidoza

4. Artrita cronicã juvenilã şi boala Still a adultului

5. Spondilartropatii:
Spondilita anchilozantã
Artrita psoriazicã
Artropatiile enterale
Artritele reactive şi sindromul Reiter
Boala lui Whipple

6. Colagenoze:
Lupusul eritematos sistemic
Sclerodermia
Sindromul Sjogren
Conectivitele intricate
Miopatiile inflamatoare
Vasculite:
- Poliartrita
- Polimialgia reumaticã şi arterita gigantocelularã
- Granulomatoza Wegener
- Boala Takayasu
- Paniculita
- Vasculita cutanatã
- Boala Behcet
- Boala Churg-Strauss
- Vasculite la copii (purpura Henoch-Schoenlein, sindromul Kawasaki)

7. Osteopatii metabolice:
Osteoporoza
Rahitismul şi osteomalacia
Osteodistrofia renalã
Suferinţe regionale osoase:
- Algoneurodistrofia
- Osteoartropatia hipertroficã
- Boala Paget
- Osteonecroza
- Boala Legg-Perthes
- Tumorile osoase
- Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
- Displazii osoase şi articulare

8. Artrite infecţioase:
Leziuni osoase şi artrite septice
Boala Lyme
Artropatii mycobacteriene, fungice şi parazitare
Artrite virale
Sindromul imunodeficienţei umane dobândite

9. Boli diverse:
Sarcoidoza
Sindroame de intricare
Fasciita cu eozinofile şi sindromul mialgie-eozinofilie
Febra mediteraneanã familialã
Policondrita recidivantã
Sindromul antifosfolipidic
Artrita din hipogamaglobulinemie
Durata: 5 ani
Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.

Structura stagiilor:
● Medicina internã: 2 ani
● Reumatologie: 3 ani, din care:
» Medicina fizicã, balneologie şi recuperare medicalã: 3 luni
» Ecografie musculo-scheletalã: 1 lunã
» Bioetica: 'bd lunã
1. Stagiul de medicinã internã (trunchiul comun) (durata: 2 ani)

1.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (400 ore)
● Pneumoniile bacteriene şi nebacteriene
● Astmul bronşic
● Bronhopneumopatia obstructivã cronicã
● Tuberculoza pulmonarã
● Neoplasmul bronho-pulmonar
● Pleurezii
● Insuficienţa respiratorie
● Endocardite
● Miocardite şi miocardiopatii
● Cardiopatia ischemicã
● Tulburãrile de ritm şi de conducere
● Pericardite
● Edemul pulmonar hemodinamic
● Insuficienţa cardiacã
● Hipertensiunea arterialã
● Arteriopatiile periferice
● Tromboflebitele şi boala tromboembolicã
● Glomerulonefritele acute şi cronice
● Sindroamele nefrotice
● Pielonefrite
● Litiaza renalã
● Insuficienţa renalã acutã
● Insuficienţa renalã cronicã
● Gastrite
● Ulcerul gastric şi duodenal
● Neoplasmul gastric
● Neoplasmul colic şi rectal
● Hepatita cronicã
● Cirozele hepatice
● Colecistopatiile şi litiaza biliarã
● Pancreatita acutã şi cronicã
● Neoplasmul de pancreas
● Peritonita acutã
● Ileus
● Anemii
● Leucoza acutã
● Leucozele cronice
● Limfoamele maligne
● Mielomul multiplu
● Sarcoidoza
● Sindroamele hemoragipare
● Diabetul zaharat
● Dislipidemiile şi ateroscleroza

1.2. Baremul activitãţilor practice
● Examenul clinic şi întocmirea foii de observaţie (250)
● Prezentare de cazuri clinice (30)
● Interpretarea examinãrilor de laborator pentru bolile prevãzute la 1.1 (250)
● Interpretarea examenelor radiologice pentru bolile prevãzute la 1.1 (la caz)
● Interpretarea electrocardiogramei (100)
● Interpretarea ecocardiogramei (demonstraţii)
● Interpretarea ecografiei abdominale (demonstraţii)
● Toracocenteza (10)
● Paracenteza (10)
● Interpretarea buletinului de explorare a funcţiei secretorii gastrice (10)
● Examenul urinii (30)
● Interpretarea testului hiperglicemiei provocate (10)
● Oscilometria (20)
● Interpretarea buletinelor endoscopice (bronhoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie) (câte 5 din fiecare)
● Interpretarea examenului fundului de ochi (20)
● Interpretarea examenelor din sângele periferic (20) şi din mãduvã osoasã (5), pentru bolile prevãzute la 1.1
● Interpretarea datelor de explorare funcţionalã renalã (20), hepaticã (30) şi pancreaticã (10)
● Interpretarea datelor examenului bacteriologic din urinã, sputã, bilã, sânge şi lichidul cefalorahidian (câte 5 din fiecare)

2. Stagiul de reumatologie (pregãtirea de specialitate) - durata: 3 ani

2.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (600 ore)
● Structura şi funcţiile aparatului locomotor
● Structura şi funcţiile ţesutului conjunctiv
● Structura şi metabolismul osului
● Complexul major de histocompatibilitate şi bolile reumatologice
● Imunitatea umoralã şi celularã
● Autoimunitatea
● Inflamaţia
● Fiziopatologia durerii
● Antiinflamatoarele nesteroidiene
● Glucocorticoizii şi utilizarea acestora în reumatologie
● Medicamente modificatoare de boalã (remisive) în reumatologie: antimalarice de sintezã, chelaţi de aur, d-penicilamina, sulfasalazina, leflunomid, imunodepresoare-citotoxice, medicamente biologice
● Poliartrita reumatoidã a adultului
● Artrita juvenilã idiopaticã şi boala Still a adultului
● Spondiloartropatiile seronegative: spondilita anchilozantã, spondilartrita psoriazicã, sindromul Reiter, spondiloartropatiile enterale, etc.
● Lupusul eritematos sistemic
● Sindromul antifosfolipidic
● Sclerodermia sistemicã
● Fenomenul Raynaud
● Miopatiile inflamatoare
● Boala mixtã a ţesutului conjunctiv şi alte colagenoze intricate
● Fasciita eozinofilicã difuzã şi sindromul mialgie-eozinofilie
● Sindromul Sjogren
● Policondrita recidivantã
● Vasculitele sistemice: poliarterita, boala Takayasu, arterita gigantocelularã şi polimialgia reumaticã, granulomatoza Wegener, vasculite cutanate (purpura Scholein-Henoch, eritemul nodos, etc.)
● Boala (sindromul) Behcet
● Boala artrozicã perifericã: gonartroza, coxartroza, artroza digitalã
● Boala degenerativã a coloanei vertebrale: cervicalgia cronicã, lumbago şi lombalgia cronicã, sindroamele algice disco-radiculare (nevralgia cervicobrahialã, lombosciatica, lombocruralgia, meralgia parestezicã), stenoza canalului rihidian
● Periartrita scapuloumeralã
● Forme comune de reumatism abarticular (entezopatii, fasciite, capsulite, bursite, tendinite şi tenosinovite)
● Neuropatiile compresive periferice
● Distrofia simpaticã reflexã
● Artritele microcristaline: guta, condrocalcinoza articularã, boala prin depozitarea hidroxiapatitei
● Artritele septice şi infecţioase (bacteriene, virale, fungice, parazitare)
● Tuberculoza osteo-articularã
● Boala de Lyme
● Manifestãri reumatologice în infecţia cu HIV
● Osteoartropatia hipertroficã
● Bolile ereditare ale ţesutului conjunctiv
● Tumorile primare şi secundare ale oaselor şi articulaţiilor
● Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale
● Osteoporoza
● Osteomalacia şi rahitismul
● Osteonecroza asepticã
● Boala Paget a osului
● Manifestãri reumatologice în boli endocrine (hipertiroidism, acromegalie, etc.)
● Reumatismul şi sarcina
● Urgenţe reumatologice
2.2. Baremul activitãţilor practice

2.2.1. Obligatoriu
● Examenul clinic complex şi foaia de observaţie a bolnavului reumatologic (500)
● Comunicare cu pacientul şi cu familia (la caz)
● Prezentare de cazuri clinice (60) şi referate (15)
● Puncţia articularã şi examenul lichidului sinovial (30)
● Principiile tehnice şi interpretarea testelor biologice de inflamaţie (VSH, proteina C-reactivã, fibrinogenemie, etc.) şi de alterare a rãspunsului imun (ASLO, factori reumatoizi, anticorpi antinucleari, complement, anticorpi antifosfolipidici, complexe imune circulante, etc.), pentru bolile prevãzute la 3.1 (la caz)
● Metode pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic şi interpretarea acestora (la caz, cel puţin 20)
● Cunoaşterea rolului şi interpretarea tehnicilor instrumentale în investigarea bolilor reumatologice (radiologie convenţionalã, tomografie computerizatã, rezonanţã magneticã nuclearã, ultrasonografie, scintigrafie, electromiografie, osteodensitometrie, artrografie, artroscopie, capilaroscopie, biopsie muscularã şi cutanatã) (la caz)
● Tehnici infiltrative în reumatologie: intrarticulare (sinoviorteza) (câte 6 pentru cel puţin 8 sedii diferite), periarticulare (idem, ca mai sus), paravertebrale (5), epidurale (10), tronculare (câte 4, pentru sedii diferite)

2.2.2. Opţional
NOTA:
Eventual de aprofundat în anul suplimentar.
● Executarea şi interpretarea la nivel de expert a urmãtoarelor:
- Examinãri de laborator (cu rol în cercetare)
- Ecografie musculo-scheletalã
- Artroscopie
- Electromiografie
- Capilaroscopie
- Scintigrafie osteo-articularã
- Osteodensitometrie
- Injectarea/aspiraţia intervertebral (discografie, discortezã) şi nucleoliza
● Pregãtire pedagogicã
● Tehnica informaţiei şi interpretarea rezultatelor în cercetarea ştiinţificã
● Pregãtire managerialã în domeniul sãnãtãţii

3. Stagiul de medicinã fizicã, balneologie şi recuperare medicalã (3 luni, din cadrul pregãtirii în specialitate)
3.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (50 ore)
● Bazele fiziologice ale kinetoterapiei
● Exerciţii fizice terapeutice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte şi indicaţii
● Bazele fiziologice ale termoterapiei
● Termoterapia pentru bolile reumatologice: clasificare, mecanisme de acţiune, efecte
● Electroterapia: bazele fizice, mecanisme de acţiune, efecte fiziologice şi terapeutice, clasificare şi indicaţii
● Fototerapia şi laserterapie
● Ultrasonoterapia
● Clasificarea, mecanismele de acţiune şi indicaţiile factorilor naturali de curã în bolile reumatologice
● Planul de tratament fizical şi recuperator în principalele boli reumatologice

3.2. Baremul activitãţilor practice
● Bilanţul articular şi testarea muscularã în perspectiva tratamentului recuperator (10)
● Tehnici de kinetoterapie activã şi pasivã (10)
● Tehnici de mecanoterapie (masaj, tracţiuni, manipulãri) (câte 3 pentru fiecare)
● Tehnici de hidrotermoterapie localã şi generalã (10)
● Tehnici de electroterapie (galvanizare, galvanoionizare, curenţi de joasã, medie şi înaltã frecvenţã) (câte 3 din fiecare)
● Tehnici de fototerapie (5)
● Tehnici de sonoterapie şi sonoforezã (10)
● Tehnici de balneo- şi crenoterapie (demonstraţii)

4. Stagiul de ecografie musculoscheletalã (1 lunã, din cadrul pregãtirii de specialitate)
4.1. Tematica lecţiilor-conferinţã (50 ore)
● Generalitãţi: noţiuni despre ultrasunete, tipuri de examinare ecograficã, metodologie de examinare, artefacte
● Semiologia ecografica normalã a structurilor musculoscheletale: muşchi, tendoane, ligamente, periost şi os, articulaţii (cartilaj, sinovialã, burse, capsulã), nervi, ţesut celular subcutanat
● Semiologia ecograficã a principalelor tipuri de leziuni musculoscheletale: miozitã, abces muscular, rupturi musculare, procese degenerative musculare; tendinite, tenosinovite, peritendinite, rupturi tendinoase, entezite; rupturi ligamentare; periostite, colecţii subperiostale, fracturi, eroziuni osoase, proliferãri osoase; colecţii intrrticulare, leziuni cartilaginoase, bursite; edem subcutanat, noduli subcutanaţi; corpi strãini
● Examinarea ecograficã a articulaţiilor membrului superior (umãr, cot, mânã)
● Examinarea ecograficã a articulaţiilor membrului inferior (şold, genunchi, picior)
● Examinarea ecograficã a trunchiului şi toracelui
● Ecografia tumorilor sistemului musculoscheletal
● Tehnici de ecografie intervenţionalã: puncţii, infiltraţii, biopsii ghidate ecografic
● Examinarea ecograficã a principalelor boli reumatologice: poliartrita reumatoidã, artroze, spondilartropatii seronegative

4.2. Baremul activitãţilor practice
● Tehnica de examinare ecograficã a membrului superior (umãr, cot, mânã)
● Tehnica de examinare ecograficã a membrului inferior (şold, genunchi, picior)
● Tehnica de examinare ecograficã a toracelui şi trunchiului
● Examinarea ecograficã a principalelor boli boli reumatologice: poliartrita reumatoidã, artroze, spondilartropatii seronegative

5. MODULUL DE BIOETICÃ - 2 sãptãmâni
5.1. TEMATICÃ CURS (20 ore)
I. Introducere în Bioeticã - 2 ore
1. Morala, etica, etica medicalã - definire, delimitarea obiectului de studiu
2. Contextul apariţiei bioeticii
3. Definirea bioeticii
4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii
5. Teorii şi metode în bioeticã

II. Conceptele de sãnãtate, boalã, suferinţã prin prisma bioeticii - 2 ore
1. Definirea conceptelor de sãnãtate, boalã, suferinţã
2. Conceptele de sãnãtate, boalã şi suferinţã în contextul evoluţiei medicinii şi ştiinţelor vieţii
3. Rolul credinţelor şi valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sãnãtate, boalã şi suferinţã (percepţii particulare funcţie de credinţa religioasã, etnie, etc.)

III. Relaţia medic - pacient I - 2 ore
1. Valori ale relaţiei medic - pacient
2. Paternalism versus autonomie
3. Modele ale relaţiei medic - pacient
4. Dreptatea, echitatea şi accesul pacienţilor la îngrijirile de sãnãtate

IV. Relaţia medic - pacient II - 2 ore
1. Consimţãmântul informat
2. Confidenţialitatea în relaţia medic - pacient
3. Relaţia medic - pacient minor
4. Acte normative care reglementeazã relaţia medic - pacient

V. Greşeli şi erori în practica medicalã - 2 ore
1. Definirea noţiunilor de greşealã şi eroare
2. Culpa medicalã - definire, forme, implicaţii juridice şi deontologice
3. Managementul greşelii şi erorii medicale în practica medicalã

VI. Probleme etice la începutul vieţii - 2 ore
1. Libertatea procreaţiei
2. Dileme etice în avort
3. Etica reproducerii umane asistate medical
4. Probleme etice în clonarea reproductivã

VII. Probleme etice la finalul vieţii - 2 ore
1. Definirea morţii în era noilor tehnologii în medicinã
2. Probleme etice în stãrile terminale
3. Tratamente inutile în practica medicalã
4. Eutanasia şi suicidul asistat
5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de ţesuturi şi organe umane - 2 ore
1. Donarea de organe de la cadavru
2. Donarea de organe de la persoana vie
3. Etica alocãrii de resurse în transplant

IX. Probleme etice în geneticã şi genomicã - 2 ore
1. Eugenia şi discriminarea pe baza geneticii
2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noţiunii de boalã prin prisma cunoaşterii genomului uman
3. Eticã şi testarea geneticã prenatalã, neonatalã şi postnatalã
4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni
5. Terapia genicã
6. Posibilitatea îmbunãtãţirii rasei umane prin intervenţii genetice

X. Etica cercetãrii pe subiecţi umani - 2 ore
1. Principii etice în cercetarea pe subiecţi umani
2. Protecţia participanţilor într-o cercetare biomedicalã - discutarea principalelor coduri de eticã şi convenţii internaţionale în cercetare, a cadrului legislativ în care se deruleazã cercetarea pe subiecţi umani
3. Populaţii vulnerabile în contextul cercetãrii pe subiecţi umani
4. Aspecte etice în cercetãrile multicentrice, multinaţionale
5. Comitetele de eticã a cercetãrii
6. Comportamentul ştiinţific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea ştiinţificã

5.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor şi principiilor în bioeticã - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de eticã - 2 ore
1. Jurãmântul lui Hipocrate - comentarea formei iniţiale a jurãmântului lui Hipocrate şi evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condiţiile medicinii actuale
2. Alternative ale jurãmântului lui Hipocrate
3. Alte coduri de eticã şi deontologie medicalã folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Valoarea şi limitele consimţãmântului informat în practica medicalã curentã
2. Valoarea şi limitele confidenţialitãţii în practica medicalã curentã
3. Rolul comunicãrii în relaţia medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relaţiei medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore
1. Accesul la îngrijirile de sãnãtate - discutare de cazuri
2. Drepturile pacienţilor - reglementare legislativã
3. Rolul comitetelor de eticã din spitale

V. Exemplificarea noţiunilor de greşealã şi eroare în medicinã prin cazuri concrete - 2 ore
1. Delimitarea cadrului noţiunii de malpraxis
2. Greşeala medicalã din perspectiva sistemului de malpraxis
3. Perspectiva deontologicã asupra greşelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieţii pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de ţesuturi şi organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în geneticã şi genomicã pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecţi umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

REUMATOLOGIE
5 ani

STAGII PRACTICE ŞI CURSURI CONFERINŢÃ


REUMATOLOGIE (I.1) 6 LUNI
MEDICINA INTERNÃ (I.2) 2 ANI

RECUPERARE, MEDICINÃ FIZICÃ
ŞI BALNEOLOGIE (I.3) 3 LUNI
ECOGRAFIE MUSCULO-SCHELETALÃ (I.4) 1 LUNÃ
BIOETICA (I.5) 'bd LUNÃ
REUMATOLOGIE (II.1) 2 ANI 1 LUNÃ ŞI
2 SÃPT.
┌─────────┬───────────┬───────────┬──────────────────┬────────────┬────────────┐
│ │ ANUL I │ ANUL II │ ANUL III │ ANUL IV │ ANUL V │
├─────────┼─────┬─────┼───────────┼─────┬─────┬──────┼──────┬─────┼─────┬──────┤
│STAGIUL │ I.1 │ I.2 │ I.2 │ I.2 │ I.3 │ II.1 │ II.1 │ I.4 │ I.5 │ II.1 │
└─────────┴─────┴─────┴───────────┴─────┴─────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┘



CURRICULUM DE PREGĂ?TIRE ÎN SPECIALITATEA
SĂ?NĂ?TATE PUBLICĂ? ŞI MANAGEMENT

DEFINIŢIE:
Sãnãtatea Publicã este ramura medicinii care se ocupã de supravegherea sãnãtãţii populaţiei, de identificarea nevoilor sanitare ale acesteia, de cultivarea strategiilor care promoveazã sãnãtatea şi de evaluarea serviciilor de sãnãtate.
"Noua Sãnãtate Publicã se ocupã cu identificarea nevoilor de sãnãtate şi organizarea de servicii de sãnãtate comprehensive la nivel populaţional, incluzând astfel procesul de informare în vederea caracterizãrii stãrii de sãnãtate a populaţiei şi mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stãri. Deoarece esenţa sãnãtãţii publice este starea de sãnãtate a populaţiei aceasta include organizarea personalului şi a unitãţilor medicale în vederea furnizãrii tuturor serviciilor de sãnãtate necesare pentru promovarea sãnãtãţii, prevenirea bolilor, diagnosticare şi tratamentul bolilor, precum şi reabilitarea fizicã, socialã şi profesionalã".

DURATA: 4 ani

Curriculumul prevede un numãr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentãri de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentatã, în afara cãrora sunt prevãzute şi 40-50 de ore de studiu individual.
Cuantificarea pregãtirii în vederea echivalãrii, se face prin credite (CFU).
1 credit = 25 ore de instruire
Din timpul alocat pregãtirii, activitatea didacticã acoperã 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicatã activitãţilor practice şi studiului individual.
La sfârşitul fiecãrui modul de pregãtire (cel puţin o datã pe an), are loc o evaluare de etapã, fãcutã în unitatea de pregãtire de cãtre responsabilul de stagiu şi îndrumãtor.
Evaluarea se finalizeazã prin acordarea de credite CFU.
Întreaga activitate de pregãtire este monitorizatã prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluãrile de etapã în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestãri ştiinţifice şi de educaţie continuã.
Etapa de angajare, luare în evidenţã, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentarea la unitatea sanitarã repartizatã, alegerea îndrumãtorului şi fixarea planului de activitate

STRUCTURA STAGIILOR
1) Mãsurarea şi evaluarea stãrii de sãnãtate şi a determinanţilor ei (5 'bd luni).
2) Mediul în relaţie cu sãnãtatea umanã (2 luni).
3) Igiena mediului în relaţie cu Sãnãtatea Publicã (4 luni).
4) Igiena alimentaţiei şi nutriţiei în relaţie cu sãnãtatea umanã (3 luni).
5) Igiena copiilor şi tinerilor (3 luni).
6) Promovarea sãnãtãţii şi strategii preventive (3 luni).
7) Epidemiologie generalã (8 luni).
8) Epidemiologie specialã (4 luni).
9) Bolile cronice ca problemã de Sãnãtate Publicã (1 lunã).
10) Metode de cercetare a serviciilor de sãnãtate (2 luni).
11) Managementul serviciilor de sãnãtate şi sociale (3 luni).
12) Bioeticã ('bd lunã).
13) Stagii practice de Sãnãtate Publicã şi Management - se vor efectua activitãţi metodologice şi de conducere în unitãţi sanitare, institute, Autoritãţi de Sãnãtate Publicã Judeţene, Case Judeţene de Asigurãri de Sãnãtate (9 luni).

CONŢINUTUL STAGIILOR
1) MÃSURAREA ŞI EVALUAREA STÃRII DE SÃNÃTATE ŞI A DETERMINANŢILOR EI - 5 'bd luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 90 ore
1.1) Introducere în sãnãtatea publicã:
● Sãnãtatea individului şi sãnãtatea populaţiilor
● Definirea domeniului sãnãtãţii publice
● Principiile metodei ştiinţifice
● Evoluţia concepţiilor în sãnãtate publicã
● Mãsurarea stãrii de sãnãtate a populaţiei
● Bioeticã
1.2) Demografie:
● Statica populaţiei
● Mişcarea mecanicã şi naturalã: natalitatea şi mortalitatea
● Metode de standardizare
● Tabele de mortalitate
1.3) Evaluarea poverii bolilor:
● ani de viaţã potenţial pierduţi
1.4) Morbiditate, incidenţa, prevalenţa
1.5) Calitatea vieţii
1.6) Modele de determinanţi ai stãrii de sãnãtate a unei populaţii:
● Factori biologici
● Factori de mediu
● Factori de stil de viaţã (comportamentali)
● Serviciile de sãnãtate
1.7) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care o influenţeazã:
● Criterii de alegere a metodelor de cercetare
● Metode cantitative: proiectarea şi evaluarea validitãţii şi fiabilitãţii chestionarelor
● Metode calitative: interviul, observaţia, prelucrarea datelor calitative
1.8) Prelucrarea automatã a datelor:
● Editarea de documente (text şi graficã)
● Baza de date
● Documentarea asistatã de calculator
● Programe de comunicaţii
● Pachete de statisticã utilizate în Sãnãtate Publicã: EpiInfo, SPSS, SAS, etc.
1.9) Biostatisticã:
● Indicatori de tendinţã centralã şi dispersie
● Eşantionaj şi inferenţã statisticã
● Tipuri de distribuţii şi compararea statisticã (teste parametrice şi neparametrice)
● Regresia logisticã
● Corelaţia şi regresia liniarã
● Pachete de programe de calculator pentru prelucrãri statistice; compatibilizare cu cerinţele U.E.
● Statisticã superioarã

Tematica activitãţilor practice
1.10) Introducere în sãnãtatea publicã:
● Identificarea surselor de informare ştiinţificã şi de date statistice relevante pentru sãnãtatea publicã
● Citirea şi evaluarea criticã a rezultatelor din publicaţii ştiinţifice
● Prezentarea şi diseminarea rezultatelor cercetãrii; redactarea şi susţinerea unei comunicãri, redactarea unui articol ştiinţific
1.11) Demografie:
● Interpretarea medicalã a informaţiilor din domeniul staticii populaţiei
● Mãsurarea şi interpretarea medicalã a informaţiilor referitoare la mişcarea naturalã a populaţiei (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.)
● Analiza fertilitãţii într-o populaţie definitã, pe baza datelor disponibile
● Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici şi din alte domenii ale studiului stãrii de sãnãtate
1.12) Morbiditate:
● Obţinerea de date referitoare la incidenţa unor boli sau grupe de boli
● Proiectarea unui studiu de prevalenţã de moment pentru o boalã datã sau pentru un grup de boli
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea incapacitãţii într-o populaţie
1.13) Factori care condiţioneazã starea de sãnãtate a unei populaţii:
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea actorilor care influenţeazã starea de sãnãtate a unei populaţii
● Obţinerea de informaţii din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influenţeazã starea de sãnãtate a populaţiei
● Proiectarea unui studiu pentru cunoaşterea factorilor comportamentali asociaţi sãnãtãţii
● Analiza impactului unor servicii de sãnãtate asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei
1.14) Metode ale ştiinţelor sociale utilizate în mãsurarea stãrii de sãnãtate şi a factorilor care influenţeazã:
● Realizarea şi testarea unui chestionar
● Proiectarea şi realizarea unei anchete de tip calitativ
1.15) Introducere în informaticã:
● Realizarea operaţiunilor elementare cu fişiere (creare, copiere, redenumire, ştergere, etc.) în mediile de operare uzuale
● Utilizarea unui editor de text şi a unui program de graficã
● Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date
● Utilizarea unui program de calcul tabelar
● Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator
● Utilizarea poştei electronice
● Utilizarea mijloacelor multimedia
1.16) Biostatisticã:
● Aplicarea metodelor de statisticã descriptivã şi analiticã în prelucrarea cu ajutorul computerului şi a datelor dintr-un studiu
● Interpretarea rezultatelor prelucrãrilor statistice efectuate cu programe de statisticã uzuale şi redactarea concluziilor
● Proiectarea unui studiu pe eşantion
● Interpretarea şi evaluarea criticã a rezultatelor statistice cuprinse în articole ştiinţifice
2) PROMOVAREA SÃNÃTÃŢII ŞI STRATEGII PREVENTIVE - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 50 ore
2.1) Strategii preventive. Concepte de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate. Carta de la Otawa
2.2) Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Politici sãnãtoase şi alianţe pentru sãnãtate. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
2.3) Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
2.4) Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului
2.5) Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã
2.6) Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
2.8) Marketing social
2.9) Bioeticã

Tematica activitãţilor practice
2.1) Strategii preventive. Conceptele de promovare a sãnãtãţii şi educaţiei pentru sãnãtate
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie bazat pe strategia ecologicã
> Formularea unui program integrat de mãsuri preventive pentru o populaţie datã
2.2) Societatea civilã, drepturile omului şi promovarea sãnãtãţii. Strategii de implicare a comunitãţii în educaţia pentru sãnãtate şi promovarea sãnãtãţii
> Proiectarea schiţei unui program de intervenţie comunitarã în colaborare cu o organizaţie non-guvernamentalã
2.3) Stilul de viaţã, comportamentele şi educaţia pentru sãnãtate
> Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor legate de sãnãtate
> Susţinerea unei prelegeri pe tema legãturii între factorii comportamentali şi sãnãtate pentru un public nespecializat
2.4) Mortalitatea feto-infantilã şi juvenilã şi ocrotirea sãnãtãţii copilului:
> Proiectarea şi efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalitãţii infantile şi juvenile
> Proiectarea unui program de intervenţie bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalitãţii infantile şi juvenile
2.5) Problematica medico-socialã a cuplului, sãnãtatea reproducerii şi educaţia sexualã:
> Proiectarea şi efectuare unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi practicile legate de planificarea familialã şi educaţia sexualã a unei populaţii
> Realizarea unui material de educaţie pentru sãnãtate destinat mediilor de informare în masã (articol, material audio sau video)
2.6) Problematica medico-socialã a populaţiei vârstnice
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind morbiditatea populaţiei vârstnice dintr-un teritoriu
> Proiectarea şi efectuarea unei cercetãri privind problemele sociale ale vârstnicilor instituţionalizaţi
2.7) Consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
> Proiectarea şi realizarea unui studiu privind cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele unei populaţii de adolescenţi în legãturã cu consumul abuziv de tutun, alcool şi alte droguri
> Elaborarea şi testarea unor mesaje adresate adolescenţilor în scopul influenţãrii atitudinilor şi comportamentelor

3. MEDIUL ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 2 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 40 ore
3.1) Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnãvirilor umane. Mediul înconjurãtor în concepţia Organizaţiei Mondiale a Sãnãtãţii. Cerinţe de bazã pentru un mediu sãnãtos. Noţiuni de drept privind mediul înconjurãtor. Obstacole şi oportunitãţi în rezolvarea problemelor de sãnãtate care implicã mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sãnãtoase pentru un mediu sãnãtos
3.2) Riscul de mediu: definiţie; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului
3.3) Toxicologie de mediu: principii generale, absorbţia, distribuţia, excreţia, bio-transformarea, efecte toxice pe organe şi sisteme, efecte cancerigene şi genetice
3.4) Evaluarea riscului de mediu pentru sãnãtate. Natura şi caracterizarea pericolelor din mediul înconjurãtor care pot afecta sãnãtatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), cãi de expunere, efecte asupra sãnãtãţii. Principii şi metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relaţiei dozã-rãspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului)
3.5) Managementul riscului de mediu: compararea riscului estimat cu standarde şi norme, compararea riscului estimat actual cu estimãri anterioare, monitorizarea expunerii, stabilirea alternativelor, implicarea tuturor participanţilor la procesul de luare a deciziilor
3.6) Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicãrii, implicarea comunitãţii, parteneriat cu liderii comunitãţii şi cu alte instituţii, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicãrii

4. IGIENA MEDIULUI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA PUBLICÃ - 4 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 66 ore
4.1) Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici şi influenţa lor asupra sãnãtãţii. Surse de poluare a aerului, natura agenţilor poluanţi. Efectele poluãrii aerului atmosferic asupra stãrii de sãnãtate, riscuri generate de principalii poluanţi şi evaluarea lor. Monitorizarea poluãrii aerului şi a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic
4.2) Radiaţii ionizante: iradierea naturalã/natural modificatã tehnologic/antropicã, mecanisme de acţiune, surse, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi de combatere a expunerii umane
4.3) Radiaţii neionizante: radiofrecvenţe, infraroşii, luminoase, ultraviolete. Surse, mod de acţiune, efecte sanogene/patogene asupra sãnãtãţii umane, mãsuri de prevenire şi de combatere a efectelor nocive
4.4) Igiena solului: relaţia între structura fizicã, compoziţia chimicã şi biologicã şi sãnãtatea umanã; patologia biogeochimicã; poluarea chimicã şi biologicã a solului şi efectele asupra stãrii de sãnãtate; mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.5) Igiena apei: nevoile de apã ale individului şi colectivitãţilor, şi modalitãţi de acoperire; caracterizarea sanitarã a surselor de apã; autopurificarea apelor
4.6) Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizãrii. Criterii sanitare de apreciere a eficienţei tratãrii apei
4.7) Compoziţia mineralã a apei în relaţie cu sãnãtatea. Poluarea chimicã a apei şi efecte asupra sãnãtãţii: patologia hidricã neinfecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere
4.8) Poluarea biologicã a apei şi efectele asupra sãnãtãţii: patologia hidricã infecţioasã. Mãsuri de prevenire şi combatere
4.9) Apele recreaţionale: criterii de calitate, riscuri pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.10) Reziduurile: surse, clasificãri, compoziţia chimicã şi biologicã, riscurile pentru sãnãtate. Mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.11) Aşezãrile urbane şi efectele asupra sãnãtãţii date de urbanizare. Conceptul de "oraş sãnãtos". Dezvoltarea socio-economicã a mediului rural
4.12) Spaţiul de locuit în relaţie cu sãnãtatea umanã: condiţiile fundamentale ale igienei spaţiului de locuit; evitarea suprasolicitãrilor fiziologice (ambianţa termicã, vicierea aerului, iluminatul natural şi artificial, zgomotul şi vibraţiile); prevenirea infecţiilor, intoxicaţiilor şi accidentelor din spaţiul de locuit; poluarea aerului interior, mãsuri de prevenire şi combatere
4.13) Cerinţe de igienã în unitãţile medico-sanitare
4.14) Zgomotul şi vibraţiile: surse, poluarea sonorã, efecte asupra sãnãtãţii, mãsuri de prevenire şi combatere a efectelor nocive
4.15) Catastrofele naturale, accidentele industriale şi nucleare, conflictele armate: impact asupra aşezãrilor umane şi a sãnãtãţii; mãsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize
4.16) Poluarea transfrontalierã şi probleme globale de impact asupra mediului şi sãnãtãţii umane: reducerea stratului de ozon, modificãrile climatice şi efectul de serã, ploile acide, reducerea biodiversitãţii speciilor, despãduririle, deşertificãrile, transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase
4.17) Mediul ocupaţional în relaţie cu sãnãtatea umanã

Tematica activitãţilor practice
4.18) Metodologia cercetãrii sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Metode de determinare a compoziţiei normale şi a poluanţilor din aer. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.19) Evaluarea expunerii populaţiei la poluanţii din aer prin biomarkeri de expunere, biomarkeri de susceptibilitate, biomarkeri de efect
4.20) Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu poluarea aerului atmosferic
4.21) Metodologia cercetãrii sanitare a apei (potabilã, recreaţionalã, rezidualã). Recoltarea probelor de apã. Determinarea proprietãţilor organoleptice, fizice, chimice ale apei. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.22) Evaluarea eficienţei dezinfecţiei apei. Analiza bacteriologicã a apei
4.23) Cerinţe igienico-sanitare ale aprovizionãrii centrale şi locale cu apã potabilã
4.24) Elaborarea unui plan de supraveghere a aprovizionãrii cu apã potabilã a populaţiei
4.25) Metodologia de supraveghere a stãrii de sãnãtate în relaţie cu apa potabilã
4.26) Metodologia cercetãrii sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluãrii solului. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
4.27) Metodologia de cercetare a impactului condiţiilor necorespunzãtoare de locuit asupra sãnãtãţii (microclimat, iluminat, ventilaţie, poluare interioarã)
4.28) Metodologia cercetãrii sanitare a poluãrii sonore
4.29) Metodologia cercetãrii expunerii populaţiei la radiaţii ionizante
4.30) Metodologia cercetãrii condiţiilor de igienã din unitãţile medico-sanitare
4.31) Elaborarea unor seturi de indicatori de mediu şi de sãnãtate într-o comunitate cu poluare industrialã datã. Alcãtuirea planului de intervenţie operativã în cazul unei calamitãţi sau catastrofe
4.32) Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu într-o situaţie datã. Elaborarea planului de comunicare a riscului de mediu pentru o comunitate datã
4.33) Evaluarea riscului pentru sãnãtate generat de mediu ocupaţional

5. IGIENA ALIMENTAŢIEI ŞI NUTRIŢIEI ÎN RELAŢIE CU SÃNÃTATEA UMANÃ - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 80 ore
5.1) Bazele conceptuale ale alimentaţiei şi nutriţiei: definirea termenilor, relaţia dintre alimentaţie-nutriţie-sãnãtate, trebuinţe nutriţionale, aporturi recomandate
5.2) Bazele fiziologice ale nutriţiei şi sãnãtatea umanã: contextul fiziologic al nutriţiei, de la alimente la nutrimente şi funcţiile organismului; necesarul de energie, de macro- şi micronutrienţi (rol în nutriţie, surse alimentare, raţia zilnicã, efectele consumului neadecvat)
5.3) Etiopatogenia bolilor carenţiale: hipovitaminoze, carenţa în elemente minerale, malnutriţia protein-caloricã, anemii nutriţionale
5.4) Etiopatogenia bolilor prin hiperconsum alimentar sau consum dezechilibrat: obezitate, dislipidemii, aterosclerozã, diabet zaharat, gutã, alcoolism cronic
5.5) Bazele fiziologice şi psiho-sociale ale comportamentului alimentar uman: semiologie, determinanţi şi funcţii ale comportamentului alimentar, tulburãrile comportamentului alimentar
5.6) Comportamente cu risc nutriţional: vegetarismul, vegetalismul, macrobiotismul
5.7) Calitatea nutriţionalã a alimentelor (lapte şi preparate din lapte; carne, peşte, preparate; ouã; legume, fructe; cereale şi leguminoase uscate; produse zaharoase; grãsimi; bãuturi alcoolice şi nealcoolice): modul de obţinere, formele de comercializare şi consum, compoziţia şi valoarea nutritivã, cantitãţi recomandate pentru diferitele categorii de populaţie, efectele consumului neadecvat
5.8) Calitatea igienicã a alimentelor, riscuri alimentare şi nutriţionale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenţi biologici (bacterii, virusuri, paraziţi), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curãţare şi dezinfecţie, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) şi neconvenţionali (prioni); degradarea şi alterarea alimentelor; principii şi metode de conservare a alimentelor, influenţele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor şi riscul asupra stãrii de nutriţie şi sãnãtate a consumatorilor; ambalaje folosite în sectorul alimentar
5.9) Alimente funcţionale, alimente modificate genetic, alimente cu destinaţie nutriţionalã specialã, suplimente alimentare, în relaţie cu starea de sãnãtate
5.10) Principii de gastrotehnie
5.11) Programe de supraveghere şi control a bolilor transmise prin consum de alimente
5.12) Igiena unitãţilor cu profil alimentar
Tematica activitãţilor practice
5.13) Criterii de calitate a produselor alimentare. Aprecierea calitãţii igienico-sanitare a produselor alimentare. Controlul ambalajelor şi a etichetãrii. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Metode de determinare. Interpretarea şi discutarea rezultatelor
5.14) Strategii de control a securitãţii sanitare a alimentelor în unitãţi alimentare. Principii de evaluare a riscului în unitãţi alimentare, sistemul de analizã a riscului în puncte critice de control, HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points)
5.15) Evaluarea stãrii de nutriţie, metode de apreciere, indicatori statistici
5.16) Metode de evaluare a consumului alimentar şi a cheltuielii de energie. Tipuri de anchete
5.17) Noţiuni practice de nutriţie în diferite etape fiziologice şi tipuri de efort: copil, adult, vârstnic, femeie gravidã, sportiv
5.18) Principii generale de dietoterapie
5.19) Analiza riscului legat de consumul de alimente
5.20) Educaţie şi intervenţii nutriţionale de teren: politici şi programe de supraveghere şi educaţie nutriţionalã, intervenţie nutriţionalã în teren (şcoalã, colectivitãţi locale, parteneriate public/privat)
5.21) Strategie şi comunicare nutriţionalã: mediile şi actorii comunicãrii, structurile de comunicare, strategie de marketing - lansarea unui produs alimentar nou - de la reglementãri pânã la comunicare
6. IGIENA COPIILOR ŞI TINERILOR - 3 luni
Tematica lecţiilor conferinţã - 80 ore
6.1) Dezvoltarea umanã: nivelurile de organizare ale compoziţiei corpului uman, principiile generale ale dezvoltãrii umane, maturizarea pubertarã şi anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umanã, acceleraţia creşterii sau tendinţa secularã
6.2) Dezvoltarea fizicã: variabilitatea indicatorilor antropometrici principali, dinamica proporţiilor corporale, trãsãturi evolutive ale aparatelor şi sistemelor cu vârsta
6.3) Dezvoltarea neuropsihicã abordatã prin prisma principalelor legi care o guverneazã
6.4) Dezvoltarea neuropsihicã şi factorii care o influenţeazã: ereditatea, mediul, educaţia
6.5) Etapele de dezvoltare a organismului uman: criterii de stadializare, dezvoltarea intrauterinã, dezvoltarea neuropsihicã între 0-19 ani
6.6) Dezvoltarea neuropsihicã în relaţie cu activitatea intelectualã: condiţionare reciprocã; eşecul şcolar: dezadaptarea şcolarã, tulburãrile de învãţare; problematica instruirii şi educãrii copilului cu deficienţe (senzoriale, verbale, comportamentale, fizice şi de intelect), a copilului abuzat (fizic, psihic, sexual), a copilului supradotat
6.7) Dezvoltarea neuropsihicã şi relaţiile interpersonale în colectivitãţi: grupul de elevi, de adolescenţi, de studenţi
6.8) Adaptarea organismului în creştere